Marele Încasator și Marele Preot 3

25142C9500000578-2926611-Embrace_Kate_Bottley_a_priest_who_features_in_TV_s_Gogglebox_gre-m-46_1422276550726[1]
Ponta și Iohannis au, fiecare în felul său, un plan larg de acțiune. Nu același lucru se poate spune despre PNL. Ușor narcotizat de susținerea populară primită gratuit și neînțelegând destul de bine deruta din PSD noul partid este poate forța politică cea mai confuză de pe piață. Cu detronarea lui Tăriceanu au încercat o premieră chiar și în politica românească: să convingi pe cineva să trădeze fără să îi dai nimic. Faptul că unii liberali au luat în serios acest efort nu poate decât să ne sperie. De fapt nici vechiul PDL nici vechiul PNL nu par să știe ce au de făcut acuma că au devenit împreună un partid de prim rang. Zestrea de abilități de negociere acumulată în decenii de politică fie zace nefolosită fie este consumată în medierea conflictelor interne. Principala veste bună pentru PNL este că timpul pare să fie încă de partea lor. O vreme.
More…

Aceste cifre ne doare: Două sondaje care nu ar trebui să fi fost publicate 1

relativism
Mai este și mica problemă a mersului la muzeu. În 2012 (Barometrul cultural, p 18) 34% dintre români merg la muzeu cel puțin odată pe an. În 2013 (Eurobarometru 399, T7) 21%. În 2014 (Barometru cultural, comunicat publicat pe Agerpres): 43%.

De unde aceste diferențe? O parte din ele vin din formularea întrebării. Atunci când întrebi un om cât de des citește el va interpreta implict întrebarea astfel: „Ca fel de om sunt eu, unul care citește lunar sau nu”. Eurobarometrul întreabă, în schimb, cât a citit în mod real în ultimele 12 luni. Cu o asemenea întrebare respondentului îi vine mai greu să se mintă pe sine.
More…

Starea barierelor în politică Răspunde

bariere-in-comunicare-p2[1]

Ce s-a realizat?

1. Înființarea partidului fără criteriu de teritorialitate și cu 3 membri.

2. Desființarea depozitului electoral.

3. Condiții mai rezonabile pentru candidații independenți pe plan local.

Ce bariere în calea participării politice și concurenței reale rămân sau au fost adăugate?

1. Radierea partidelor care nu depun un număr de candidaturi.

2. Finanțarea de la buget exclusiv a partidelor care ating praguri minime în alegeri (praguri diferite pentru finanțarea partidului și finanțarea campaniei).

În esență cele două puncte de mai sus re-introduc un criteriu de teritorialitate și, în general, contravin principiilor PfB și, în opinia noastră, unora din principiile asumate de Comisia de revizuire a legilor. Vezi poziția PfB în acest sens.
[…] More…

Despre încredere, clasa politică și DNA 10

image-2012-03-17-11765640-56-siguranta-incredere-nu-uita-niciodata[1]

Să încep cu o afirmație care ar putea să vă mire. Tradițional încrederea măsurată în DNA a fost o cifră falsă sau, cel puțin, superficială. Încrederea în Raed Arafat (comparativ cu alte personalități) a fost mare și politicienii care au stat împotriva lui au plătit un preț. Încrederea în DNA a fost și ea mare (comparativ cu alte instituții) și politicienii care au criticat cel mai vocal DNA au avut rezultatele cele mai bune la urne. Iar televiziunile de știți care au criticat cel mai sistematic DNA au avut cele mai buna ratinguri.

Nu intrăm în cauzele acestei schizioidii care țin cel mai probabil de asimilarea DNA cu instituțiile de forță. Însă merită să discutăm faptul că această relație pare să/ poate să se schimbe. Asta pentru că, în timp ce DNA continuă să crească in încredere, vasta majoritate a politicienilor scad More…

De ce cad guvernele României Răspunde

curiaSă ne uităm, deci, la circumstanțele căderii celorlați. Dl Ciorbea a căzut pe fondul scăderii economice, reformelor dure și al inabilității politice personale. Chiar și așa, actul final a fost unul de supunere față de voința PNȚCD și a Președintelui. Dl Vasile a fost poate mai abil, dar performanța slabă a guvernării și abandonarea sa de către întreaga coaliție de guvernare au dus la finalul prematur al mandatului. Domnul Boc nu a fost nici el un politician abil, dar a fost sponsorizat politic de președintele Băsescu; în momentul în care sponsorizarea a încetat, premierul s-a retras din funcție. Evident, în cazul domnului Boc nu trebuie să minimalizăm scăderea economică și efectele asupra nivelului de trai. Domnul Ungureanu a adăugat la toate acestea propriul său nivel de incompetență, ajungând la performanța ca membrii propriului partid să susțină moțiunea care l-a demis.

Să ne uităm, apoi, la prim-miniștrii care au terminat mandatul cu bine. Dl Văcăroiu nu a avut nici el abilitate politică, dar sponsorul său l-a susținut până la final. Domnii Năstase, Tăriceanu și Ponta au avut în schimb această abilitate și au putut să se elibereze de sub diverse tutele. În sfârșit, toți cei patru au guvernat perioade de creștere economică. More…

Principii noi pentru regimul partidelor politice 2

Comisie
[A]ceastă comisie este un punct de întâlnire pentru toate modificările care afectează regimul partidelor. În ședința de ieri au fost acceptate în general principiile Campaniei Politică fără Bariere, ceea ce ne face face să fim mulțumiți și prudent optimiști. More…

Ce mai cenzurează guvernul chinez Răspunde

Cenzura in China

Gary King și colegii săi de la Universitatea Harvard au lucrat pe o bază de date cu postări în mediile sociale chineze pe careputeau vedea ce conținut a fost cenzurat (șters) și ce conțînu a rămas. De aici au construit o imagine a modului în care funcțioenază cenzura manuală în China. Se pare că autoritățile nu simt de fapt nevoia să cenzureze într-un fel semnificativ critica per se. Autorii chiar speculează că guvernul folosește aceste informații ca să elimine cazurile de corupție care pun în pericol sistemul.

Tipurile de conținut care sunt cenzurate sunt trei. Primul tip ține de temele care pot mobiliza acțiune colectivă. Prin acțiune colectivă autorii includ orice poate duce la mișcarea fizică a oamenilor. Acțiunea colectivă poate fi inclusiv pro-guvernamentală fără ca prin aceasta să scape de cenzură. V-ați putea întreba cum poți mereu să afli dinainte ce are potențial de mobilizare și ce nu. Un rol important îl joacă probabil experiența cenzorilor și a statului. O altă strategie este excesul de zel. Temele care pot crea mobilizate sunt cenzurat integral, indiferent dacă autorul conținutului însuși instigă la mobilizare sau nu, indiferent dacă este pro-guvernamental sau nu. More…

Ce mai face Politică fără Bariere Răspunde

Ce ar mai fi de făcut? O primă necesitate este să ne mișcăm repede dar rațional. Repede pentru că o parte din legislația relevantă trebuie să fie publicată în Monitorul Oficial cu un an înaintea alegerilor locale. Rațional pentru că, evident, graba nu scuză lucrul pe genunchi. În mod particular eu simt nevoia unei anume escaladări a problemei la nivel politic.

Dorința noastră este ca principiile de reformă a legii partidelor să fie agreate în paralel cu principiile de reformă a legislației electorale. Este o necesitate logică: nu poți să stabilești regulile concursului fără să știi ce fel de participanți pot fi admiși. În discuțiile cu reprezentanții partidelor și în discuțiile generale din Comisie ni s-a părut că nu există mari probleme în a accepta această poziție. Dar, în fața camerelor de luat vederi, politicienii sunt obligați să „tempereze” necesitatea logică și să urmeze necesitatea politică. More…

2015: în loc de predicții 3

10700300_394992220658113_2583691648655070495_o
Strategia PSD în momentul de față, susținută mediatic în primul rând de grupul din jurul d-lui Ponta, pare să fie următoarea: până la alegerile din 2016 (1a) Klaus Iohannis trebuie să dezamăgească și (1b) PSD să fie (oricât de puțin) deasupra așteptărilor. Pentru a dezamăgi președintele nu trebuie să fie înfrânt ci trebuie să se înfrângă singur. De aceea PSD nu se poziționează ostil față de președinte (1a) ci încearcă să îi asimileze temele de pe agendă (1b). Șansa PSD de a atinge acest obiectiv se bazează pe așteptarea ca președintele să nu își poată mulțumi toate segmentele de electorat, izolarea Președintelui ca instituție față de decizia economică, așteptările relativ modeste față de PSD pe tema corupției, disponibilitatea partidului de până acum de a-și lăsa liderii „singuri în fața DNA”. Rezultatul dorit al acestei strategii este ca președintele să își atingă vârful de formă undeva în 2015 și să fie în scădere pronunțată în perioada electorală din 2016.

Pericolul PNL, despre care am mai vorbit, este să nu își găsească o identitate clară. Partidul se va vedea sfâșiat între dorința de a nu aliena electoratul lui Klaus Iohannis și nevoia de a nu livra militanți pentru proiectele politice ale lui Traian Băsescu. O rezolvare rapidă a acestui nod gordian nu va fi posibilă, fiind nevoie întâi de fuziunea în teritoriu. Acolo se vor ciocni așteptările unor PDL-iști (paritate, respectarea puterii existente în teritoriu) de așteptările unor PNL-iști care vor contabiliza sporul de voturi adus de Klaus Iohannis în curtea (v)PNL. Partidul trebuie nu doar să navigheze în siguranță prin aceste ape, dar și să reușească consolidarea unei identități publice unitare. More…

Despre legile Big-Brother și abordarea securității cibernetice Răspunde

lacat

Din câte știu de la oameni care se pricep mai bine decât mine, costul unei operațiuni de supraveghere a propriului popor este de câteva milioane de EUR în hardware și software, plus o echipă bună de hackeri. Vi se pare puțin? Ei bine, este chiar mai ieftin dacă ai un prieten/aliat, dispus să împărtășească tehnologia cu tine. Un sistem de acest tip nu va fi perfect; în continuare poate fi nevoie, în rare ocazii, ca serviciile să pătrundă în casele suspecților să infecteze direct BIOS-ul sau să facă alte lucruri interesante. Cu combinația potrivită de hackeri, hardware, software și acces fizic la echipamente poți urmări, în teorie, pe oricine. Prin oricine înțeleg oricine, indiferent de măsurile de siguranță.

Dar… oricine nu înseamnă oricâți. Aici intervine, în opinia mea, eroarea logică a SRI. More…