Starea analizei politice în online IV 1


Când am scris ultimul episod din această serie mă așteptam în optimismul meu să am material săptămânal. S-a dovedit că nu. Și nu pentru că tastaturile ar fi amuțit. Dimpotrivă. Dar am putut asista la dezbaterea epică dintre cei ce gândesc cu mintea și cei ce „simt cu inima că au în față o armată de învingători”. Citatul este (aproximativ) din dl. Ungureanu dar se aplică la fel de bine și entuziaștilor USL.

Ce s-a scris nou? More…

USL: tranziția non-negociată a puterii 6

59595_119281994900716_959450821_n

Mă aștept ca o primă parte a guvernării USL – și este greu de spus cât ar dura această parte – să continue ceea ce partizanii ARD numesc „asalt asupra instituțiilor”. După cum m-am lăudat fără jenă pe acest blog atunci când am putut face o predicție cu săptămâni înainte ca ea să devină evidentă și pentru alții, la fel trebuie să spun acuma că nu sunt deloc printre primii care au ajuns la această concluzie. Felicitări, deci, celor care s-au gândit mai devreme.

Fără să cauționez într-un fel ce va face USL, nu pot să nu remarc că strategia opoziției este deocamdată profund nefericită. Ceea ce speră ARD este o non-tranziție, o „contra-revoluție”; ARD este în esență „reacțiunea” celor ce agreau vechiul regim și care au trecut peste diviziunile interne pentru a opri schimbarea. Și, dacă există ceva mai violent și neplăcut decât „revoluția”, acest ceva este „reacțiunea”. „Revoluția” poate măcar – dacă dorește – să țintească chirurgical în oponenții schimbării. „Reacțiunea” în schimb, conștientă de propria ilegitimitate, este adeseori nevoită să țintească întreaga bază de susținere a „revoluționarilor”. More…

Raport despre analiza politică în online (III) 16

Să ne înţelegem. Toţi autorii citaţi sunt(em) profesionişti desăvârşiţi. Mai rău, suntem profesionişti români care tind să lucreze pentru alţi profesionişti români. În această calitate, nimeni nu poate avea „bias”. Limba nu are cuvânt pentru aşa ceva: părtinire ar fi o traducere extrem de aproximativă, care nu face dreptate termenului. Cum nu există nici cuvântul „parţial” în limbă, rezultă clar că suntem cu toţii imparţiali. Acestea fiind spuse, Turambar este citat de însuşi Ponta, Barbu este admirat de grupul ARDistilor care mai cred în aritmetică iar subsemnatul a fost în Piaţa Universităţii şi acuma primeşte like-uri discrete şi comentarii vituperante din toate direcţiile.
More…

Raport despre analiza politică în mediul online (open source intelligence) 1

Când am scris episodul trecut ale acestei serii nu știam că am început o serie. Dar am spus atunci că informația furnizată în mediul online va fi mai multă și mai bună decât cea care vine pe alte canale și deocamdată, speranțele s-au împlinit. Avem destule materiale pentru un nou articol și, mai mult, speranță că cifrele și analizele vor continua să vină până de alegeri în ritm alert, astfel încât să mai apucăm să scriem măcar două episoade.

Unde mergi tu încredere?

Mircea Kivu observă decăderea încrederii în toți politicienii și demnitarii români, inclusiv Mugur Isărescu.

Este evident, în fața acestor cifre că vedem o deteriorare a încrederii în clasa conducătoare în ansamblul ei, distribuită relativ egal între reprezentanții acesteia, politici sau apolitici. Căderea este, foarte aproximativ, de 1/3 din iunie până în octombrie.

Printre altele, domnul Kivu așteaptă ca să vedem efecte inclusiv într-o prezență scăzută la vot. În episodul anterior am văzut cum Barbu Mateescu (Sociollogica) a identificat existența unui electorat mai nehotărât al USL. Astfel, la o prezență mai mică la vot sondajele analizate de el proiectau un scor mai mic USL. Vorbim însă de lucruri diferite. Neîncrederea crescândă identificată de Mircea Kivu este o sursă separată de absenteism (și este mascată probabil în graficele lui Barbu Mateescu în zona celor hotărâți să nu meargă la vot). Pe de altă parte nu putem exclude cu totul un scenariu vot atipic, în care prezența est asigurată mai degrabă de respingere (vot negativ) decât de încredere. More…

Tema „Jos Băsescu” explicată băsescienilor Răspunde

De ce se mai vorbește de „Jos Băsescu”? Este o întrebare pe care mi-o pune din când în când unul sau altul dintre simpatizanții ARD. Iar această întrebare revine suficient de des pentru ca eu să încep să fac distincția între diverse nivele ale răspunsului.

Cel mai simplu este răspuns este să amintim track-record-ul lui Traian Băsescu. „Vin la Primărie”, cele două scrutine prezidențiale, ultima suspendare au fost câștigate la limită și în pofida predicțiilor. Mai mult, unele aceste victorii au fost multiplicate prin acțiunea instituțională și cvasi-instituțională a președintelui, ducând la apariția guvernelor Tăriceanu și Boc, răsturnarea majorităților parlamentare etc.

Este adevărat că intre cele ~5 milioane obținute la alegeri și cele ~2.5 milioane de oameni ținuți acasă la suspendare este o mare diferență. Să ne amintim însă că politica de zi cu zi este mai mult o artă decât o știință. O serie de succese precum aceasta te poate face să te îndoiești de propriile calcule și să redefinești normalul. De câțiva ani trăim într-un climat de teamă viscerală (USL) sau speranță morbidă (ARD) alimentată de același șir de evenimente. More…