Într-un articol The Economist „Charlemagne” deplânge vechile „glorious days of fudge” ale Europei. Nu pot traduce această expresie decât ca „glorioasele zile ale mânărelii”. Într-un anume sens, Uniunea este fondată pe mânărie și improvizație. Să fie bine să nu fie rău. Oamenii normali la cap atunci când vor pace fac un tratat de pace. Oamenii normali și cu viziune normală fac un Consiliu de Securitate al ONU. Îți trebuie o filosofie cu adevărat bizară ca să construiești o „Comunitate a cărbunelui și oțelului”. Mai toate tratele și instituțiile care urmează cuprind a doză de mânărie, de improvizație, de atingere oblică a scopurilor, de disipare bizară a puterii. În acest sens, dacă instituțiile s-au comportat mediocru, dacă Uniunea nu a fost pregătită pentru crizele succesive înfruntate, spiritul de improvizație a prevalat. Acesta este primul fir roșu. More…
Category Archives: Analysis
Tocănița de sondaje. Azi: INSCOP 1
Nu am mai vorbit despre sondaje în ultimul an. Asta din cauza eșecului lor de a pre-vedea valul schimbării dintre cele două tururi. Nu este vorba aici de (ne)reușita practică cât, mai ales, de imposibilitatea datelor de a explica clar ce se întâmplă inclusiv post-factum. Ori, dacă nu știi ce măsoară întrebările sondajului, este evident că evoluțiile cifrelor devin brusc mult mai puțin interesante.
Dar de curând am început (cred eu) să văd mai bine opțiunile pe care le avem în față. Așa că am început să recuperez sondajele necitite. De unde și acest, lung, articol cu ce am observat interesant la sondajele INSCOP ale ultimului an. More…
E pluribus unum: surprinzătoarea convergență a noilor mișcari politice 5
„Politicienii sunt răi. Voi știți asta, noi știm asta. Veniți la noi, pentru că suntem altfel. Este suficient să vă uitați la noi cum suntem altfel decât ei, și asta ar trebui să vă ajungă. Nu vă îngrijorați și nu întrebați de capacitatea noastră de organizare politică: DNA îi va rade pe cei organizați (și corupți) și atunci lumea ne va vota pe noi. Pentru că suntem altfel.
Veniți alături de noi. Dați-ne un vot, un post pe Facebook, o oră de voluntariat și, dacă rezolvăm chestiile birocratice pe care nu prea le înțelegem doi lei pe SMS și patru euro pe Paypal.
În privința direcților de dezvoltare, noi avem viziune. Poate că pe alocuri această viziune vi se pare a fi insuficient operaționalizată. Dar e normal așa, suntem la început [și tot la început vom fi până ajungem la putere]. Se știe dealtfel că direcțiile de politici publice se fac de către specialiștii în politici publice conform ghidurilor și bunelor practici în crearea politicilor publice.
Și, nu uitați, în buget există deja banii necesari pentru a îndeplini visurile voastre. Mai trebuie doar să îi smulgem din ghearele actualilor guvernanți.” More…
Victor Ponta și PSD Răspunde
Aceste victorii și abilități tactice maschează, însă, diluarea strategică. Mai este PSD partidul forței liniștite, în linia Iliescu-Năstase? Poate că nu, căci premierul se simte obligat să combată. Mai este PSD principalul partid anti-Băsescu? Probabil că da dar, dincolo de un electorat captiv, cui îi mai pasă? Mai este PSD continuatorul USL? Din nou, cui îi mai pasă? Mai este PSD partidul celor săraci? Poate, dar, iată, și al celor bogați. Pe scurt identitatea dlui Ponta este neclară și, date fiind epurările, identitatea dlui Ponta este identitatea PSD.
Deocamdată dl Ponta beneficiază de deciziile pe termen lung luate mai demult (întărirea UNPR/ PLR; Codul Fiscal). Dar când acestea își vor fi trăi traiul, la ce va mai apela premierul?
Evident, situația este cumva ipotetică. Dacă dl Ponta va fi condamnat atunci discuția devine caducă. Dacă va fi achitat (în viitorul apropiat) suferința sa eroică în ghearele DNA va servi drept combustibil electoral o vreme. Dar, până în 2016, problema revine oricum: cine este Victor Ponta? , pe cine reprezintă PSD? Până se vor găsi răspunsuri la aceste întrebări PNL are (deși nu neapărat merită) avantajul strategic. More…
Sondaj: Provocările liberalizării creării noi de partide 1
Civitas ’99 a desfășurat în martie 2014 sub coordonarea colegului Cristian Andrei un sondaj de opinie care să testeze reacțiile populației la reformele propuse de Politică fără Bariere și/sau Comisia Comună. Găsiți rezultatele aici: Prezentare grafică, raport complet.
Așa cum era de așteptat, dată fiind complexitatea problemei și mediatizarea limitată, cetățenii nu au cunoscut în detaliu nici legea curentă nici propunerile de modificare. Totuși, ca o percepție generală sunt conștienți că este dificil să înființezi un partid sub legea veche (29% spun că este oarecum complicat, 39 % foarte complicat). De asemenea cetățenii nu au avut încredere în disponibilitatea Parlamentului de a simplifica procedurile (36% susțin că Parlamentul dorește să facă mai complicată înființarea unui nou partid iar 29% că nu există nici un interes).
Sondajul arată că există o cerere solidă de noi partide din partea societății. 38% susțin că este nevoie de partide noi (în linie cu sondaje realizate de alte organizații) în timp ce aproximativ 20% se arată interesați să participe la înființarea unui nou partid.
Prognoză politică: volatilitate în profunzime, gheață la mal 8
![clasa-politica-romaneasca[1]](https://civitaspoliticsblog.files.wordpress.com/2015/06/clasa-politica-romaneasca1.gif?w=306)
Pare mult timp, dar au trecut doar vreo doi ani de la vremurile de aur când politicienii erau previzibili și electoratul măsurabil. Pe atunci am început pe Civitas Politics să propun predicții politice ca metodă de testare a perspectivei pe care o am asupra societății românești. Anul acesta, confruntat cu impredictibilitatea crescândă a politicienilor m-am oprit în a face sistematic predicții. Pur și simplu nu am mai avut un model mental care să îmi permită asta. Această dificultate a fost corectată în urma ultimelor evenimente. Avem, deci, un model … oarecum.
II
Combinația dintre concediul medical al premierului, promovarea dlui Oprea ca premier interimar și susținerea UNPR pentru dl Ungureanu au produs o percepție a unui eveniment major care ar duce la pierderea guvernării de către PSD și/sau destrămarea partidului. Aceste percepții sunt în același timp prea îndrăznețe și prea timide. Prea îndrăznețe pentru că, pe termen scurt, după cum observă și Teodor Tiță, nu avem condițiile necesare unei „adevărate” degringolade a PSD. Pe termen mediu percepțiile sunt prea timide pentru că, după cum voi încerca să arăt, întreaga clasă politică are mari probleme. More…
Cinci grade de (in)satisfacție privind legile partidelor și alegerilor Răspunde
Unde suntem deci cu efortul? Aș zice că există progrese incontestabile. Înainte de această reformă legile partidelor erau ca muntele Everest: au existat oameni care le-au înfrânt, dar nu prea mulți. Acuma este ca și cum ai avea o companie mică: ți se permite să trăiești atâta vreme cât reușești să navighezi printr-o serie de reglementari care par făcute împotriva ta.
Dar progresul nu trebuie să ne închidă ochii la unele consecințe absurde cum ar fi aceea că un partid local va fi de facto nevoit să candideze la alegerile parlamentare. Sau cum ar fi aceea că candidații fantomă depuși pentru a evita radierea ar putea avea dreptul să deconteze cheltuieli de campanie. Sau că partide care câștigă alegeri ar putea fi radiate.
Deci suntem la un grad de fericire. Avem progrese, dar legea nu are întotdeauna sens (cel puțin pentru noi). More…
#MarșulCavaleriei și blindatele românești (I) Răspunde
Timp de două zile în luna mai blindate ale Armatei Statelor Unite ale Americii au traversat România, pornind de la baza Mihail Kogălniceanu, din Constanța, cu destinația finală poligonul Cincu, din Brașov. Acțiunea armatei americane a fost similară cu Operațiunea Dragoon Ride de la sfâșitul lunii martie când peste 100 de vehicule blindate au pornit din țările baltice și au traversat Europa Centrală având ca destinație finală Germanie, dar la o scară redusă. În ambele cazuri vorbim de acțiuni militare simbolice, al căror scop a fost asigurarea populație civile a statelor din Estul și Centrul Europei de angajamentul Statelor Unite față de securitatea lor, în fața asertivității rusești.
La rigoare România dispune în momentul de față de doar 31 de transportoare blindate moderne care pot fi comparate și interoperabile cu cele americane utilizate la #MarșulCavaleriei. Mă refer aici la transportoarele blindate 8×8 Mowag Piranha IIIC, achiziționate începând cu 2007. Interoperabilitatea cu militarii americani în acest caz este facilitată prin faptul că transportorul american Stryker este un derivat al transportului Piranha IIIC, care diferă printr-un nivel de protecție mai mare și prin sistemele electronice specifice instalate. Restul transportoarelor blindate pe roți aflate în înzestrarea armatei române – B33 Zimbru, TAB-77, TAB-71M și ABC-79 – sunt modele de origine sovietică fabricate sub licență, cu anumite îmbunătățiri, între anii 1970-1990 de industria de apărare românească. More…
De ce scade TVA la alimente începând cu luna iunie? Răspunde
Se dă următorul grafic cu evoluția prețurilor de consum:
Vedem cum indicele prețurilor nealimentare are o evoluție relativ constantă, în timp ce indicele mărfurilor alimentare pare să aibă o variație sezonieră. Mai precis, vedem niște mici „vârfuri” în luna mai. Practic, mai pare a fi ultima lună în care trăim din rezerve (sau solarii), și luna iunie prima lună în care începem să trăim semnificativ din roadele câmpului. Diferența se vede și mai bine dacă desenăm variația de la lună la lună (prima coloană de după fiecare linie este luna mai):
O critică tovărășească, materialistă și dialectică adresată lui Barbu Mateescu și colegilor de la publicația deviaționistă Caiet 2
Pe situl Centrului de Analiză a Informațiilor și Evaluare a Tendințelor (CAIET) a apărut recent o analiză comparativă care caută să aplice ceea ce am putea învăța din ascensiunea fulminantă a Syriza la realitățile românești. Textul nu este un „caiet al revoluționarului” ci o privire din afară care caută să vadă în ce măsură o mișcare similară ar putea apărea și la noi.
Cu intenție – sau poate fără – documentul pornește de la un cadru conceptual prin care ni se propune să analizăm realitatea pe trei nivele. Eu le numesc:
-
acțiune (engl. agency) – ceea ce fac actorii politici. Autorii numesc asta „voință politică”.
-
context/circumstanțe (engl. contingency) adică … circumstanțele care înconjoară acțiunea. Autorii numesc asta „circumstanțe favorizante” deși, la o adică, ele pot fi și defavorizante sau simplificatoare sau aducătoare de complicații.
-
sistem (engl. structure) adică structura realității pe termen mai lung. Autorii numesc asta „componente de fundație”.
Partide, participare, concurență (1) Răspunde
Revenind la momentul publicării, ni s-a sugerat că ideal este să nu cităm din lucruri pe care le știm numai noi, ci să împărtășim cu și cu restul Internetului.
Ceea ce este adevărat. Începem cu Partide mai bune pentru alegeri mai bune/ Contextul și problematizarea impactului unor reforme ale statutului partidelor politice, o denumire complicată care se referă la documentarea inițială pentru partea de cercetare din proiect. More…
Salvăm pădurea. Cum? 3
Protestul de pe 9 mai din Capitală și alte orașe (în special Cluj) este văzut ca un succes de mobilizare, chiar dacă nu unul major. Mai puțin clară este cauza pentru care s-a manifestat. Să spui că „împotriva despăduririlor abuzive” este doar un început. Despăduririle sunt un fenomen social deja, iar printre protestatari a existat nevoia unor poziții mai specifice.
Consider ca protestul a iesit foarte bine. Din punctul asta de vedere sunt multumita 🙂 si vreau sa multumesc tuturor celor care au contribuit.
Dar tocmai mi-am dat seama, ca noi stim de fapt foarte putin pe subiectul asta cu despaduriri.
De exemplu, eu nici macar nu sunt lamurita daca e bine sau nu sa treaca codul silivic in forma actuala saptamana asta in Parlament. Si asta mi se pare ceva ce ar trebui clarificat de urgenta.
Si daca m-ar intreba Ponta: „OK. Aveti dreptate. Facem cum ziceti voi. Ce modific?” eu nici nu as sti ce sa-i raspund exact.
Deci dupa parerea mea, in aceasta perioada ar trebui sa facem foarta multa cerecetare
(IG, protestatară)
Civitas Politics 