Al patrulea proiect pentru România 4

Deși pare că avem de ales din nou între „aceștia” și „ceilalți”, totuși, opțiunile și proiectele oferite societății românești în 2012 sunt semnificativ mai diverse decât eram obișnuiți. Să ne uităm puțin peste ele.
Până în ianuarie peisajul politic apărea ca fiind destul de banal. Cele două grupări politice mari puteau fi grupate cu oarecare corectitudine sub eticheta de reformiști și conservatori. La periferia sistemului, PPDD înjura pe toată lumea dar servea și să le amintească alegătorilor că partidele majoritare, oricât de corupte, sunt preferabile haosului.

Piața Universității și apoi Nicușor Dan au fisurat această perspectivă. Este posibil cel puțin să ne imaginăm crearea unui al patrulea proiect. Iar unde este cerere (electoratul potențial al Proiectului) poate apărea și oferta (forme noi de organizare sau propuneri politice noi dinspre mainstream). O asemenea ofertă stă sau cade împreună cu credibilitatea inițiatorilor și soliditatea proiectului. Din nefericire, complexitatea crește odată cu trecerea timpului. Piața Universității cerea „doar” o schimbare de regim și dezbatere publică mai deschisă. Campania electorală a presupus plantarea unui spin independent în coasta puterii locale, efectele fiind planificate să apară pe abia termen mediu. Un proiect național va fi mult mai greu și complicat. More…

Există viață după uninominalul pur 11

Cu greu poți să citești un blog sau să vizitezi un site de socializare fără să afli că votul uninominal „pur” într-un singur tur de scrutin („first past the post”, FPTP), propus întâi de PDL și acum de USL, va distruge puținul rămas din fragila democrație românească. Nu sunt un promotor al uninominalului de vre-un fel, dar demontarea absolută a acestei soluții mi se pare exagerată.
Mai jos găsiți o analiză a câtorva temere care însoțesc subiectul acesta în dezbaterea publică. More…

Inter-regnum: cine a guvernat România de la Piaţa Universităţii până la moţiunea de cenzură 1

Dacă până în ianuarie 2012 opoziţia societăţii se manifesta mai ales în sondaje şi manifestaţii sindicale sporadice, din ianuarie avem manifestaţii sistematice în „toată ţara” (adică oraşele mari) şi în principalele capitale ale Europei. Mai multe ONG-uri se coalizează în sprijinul pieţelor. În re-descoperita cultură a protestului simpatia intelectuală pentru PDL încetează să mai fie idealist-acceptabilă şi devine ridicol-îngrijorătoare. Opoziţia partinică radicalizează de-legitimarea guvernării boicotând selectiv lucrările Parlamentului. În sfârşit mai mulţii notabili PDL (începând cu Sorin Frunzăverde) migrează spre USL. More…

Restituirea imobilelor către vechii proprietari: între lipsă de imaginație și mentalitate de monopol 1

În rezumat, Fondul Proprietatea a fost gândit pentru a oferi ca despăgubiri echivalentul a 14 mld. RON celor ale căror proprietăți au fost confiscate de regimul comunist.. Un nou (și simpluț și discutabil) calcul al MFP sugerează că suma de plătit ar fi mai degrabă 70 mld. RON. Pentru a ieși din impas Guvernul ar dori să limiteze despăgubirile la 15% din valoarea de piață. Adică – o să râdeți – 10.5 mld. RON.
A fost luată în considerare și restituirea unor imobile în natură dar ideea a fost abandonată pentru a nu crea discriminări (sic). Și, dacă Hotnews nu exagerează, ministrul finanțelor a denumit acest construct (i)logic „soluție”

Deja la o primă lectură abordarea vădește lipsă de respect față de proprietate și o oarecare doză de ipocrizie. Dar „soluția” ministrului devine și mai criticabilă dacă ne uităm la alternative. More…

Voci critice la politica externă a lui Traian Băsescu 2

În martie 2009, Revista 22 a publicat un bilanţ critic al politicii externe  a României  în mandatului lui Traian Băsescu, realizat de Ileana Racheru şi Octavian Manea. Dosarul celor doi are meritul de a privi dezinhibat şi nepartizan politica externă a României şi de a evidenţia direcţiile şi rezultatele acesteia în timpul celor aproape cinci ani de când Traian Băsescu a devenit preşedinte. În linii mari sunt de acord cu concluziile acestui bilanţ. Totuşi, voi evidenţia anumiţi factori care au influenţat în mod decisiv politica externă a României între 2004 şi 2009.

Un factor decisiv, dar neglijat în bilanţ, a fost impactul personalităţii lui Traian Băsescu asupra politicii externe româneşti. Rolul lui Traian Băsescu în politica externă a fost hotărâtor în aceşti 5 ani, impunând opţiunile şi priorităţile şi neacceptând abaterile de la acestea. Declaraţiile sale tranşante şi proiectele politice au marcat politica externă a României. Nu se poate vorbi de o izolare a României pe plan extern, aşa cum acuză criticii săi, dimpotrivă mandatul său a fost caracterizat de activism diplomatic.

More…

România se retrage din Irak Răspunde

România a decis a să-şi retragă forţele militare din Irak începând cu luna iulie 2009, după cum a anunţat chiar ministrul român al Apărării, Mihai Stănişoară. Retragerea va fi coordonată împreună cu guvernul Irakian şi aliatul principal al României, Statele Unite.

More…