Analistul, mama analistului și victoria lui Klaus Iohannis 5

Dacă ați citit acest sit, ați observat cu siguranță că am anunțat victoria lui Victor Ponta în fața lui Klaus Iohannis. Ca atare, vin în fața domniilor voastre să îmi fac autocritica. Sarcina îmi este mult ușurată tocmai de claritatea victoriei challengerului. Claritate care nu a fost așteptată de nimeni. Asta înseamnă că nu doar cifrele sunt greșite ci și undeva ne scăpa un aspect de bază al comportamentului electoral.[…]
Chiar dacă mă simt mai bine când știu că toată lumea a greșit, rămâne un gând care nu îmi dă pace. Domnul Iohannis a înregistrat un plus de aproximativ 3 milioane de voturi. Dintre acestea 1-1,5 erau previzibile, 1,5-2 milioane au venit ca o surpriză. Să zicem 2 milioane ca să fie mai înspăimântător. Dumneavoastră vă dați seama ce înseamnă 2 milioane? Este populația Bucureștiului. Sau jumătate din populația Republicii Moldova. Toți aceștia erau prin punctele a, b, c, d. Și, într-un interval de două săptămâni, au ajuns toți în punctul X fără să îi vadă nimeni. X este pătrățelul unde poate fi ștampilat Klaus Iohannis. Dar dacă era altceva? Se sparie gândul.
More…

Ucraina, România și Marea Neagră: oportunități în contextul războiului ruso-ucrainean Răspunde

2014_pro-Russian_unrest_in_Ukraine

Dintr-o perspectivă istorică europeană și a realizării potențialului de cooperare părțile ar trebui să tindă în relația bilaterală către încheierea unui parteneriat strategic ferm. Acesta ar putea deveni una dintre prioritățile politicii externe a Kievului și Bucureștiului, şi acest proiect ar fi servit de pregătirea unui plan de măsuri energetice pentru schimbarea paradigmei relațiilor, cultivarea în opinia publică a ambelor țări a loialităţii uneia faţă de cealaltă.

Prioritățile parteneriatului Ucraina-România pot deveni: cooperarea în asigurarea securității în zona Mării Negre, proiectele comune de cercetare a resurselor naturale din Marea Neagră, crearea de întreprinderi industriale mixte, elaborarea de programe comune ecologice, intensificarea cooperării transfrontaliere, consolidarea contactelor inter-parlamentare și inter-guvernamentale, schimburile în domeniile științifice și culturale, colaborarea organizațiilor societății civile. More…

Klaus vs Klaus Răspunde

646x404

Primul este o personalitate puternică, care va ocupa o poziție cu puteri semnificative. A promis aleșilor locali ACL că dl Predoiu va fi prim-ministru. A promis poporului că Traian Băsescu nu va fi prim-ministru. A promis că nu se vor tăia în mandatul sau salarii și pensii. Primul domn Iohannis știe dacă un sondaj este manipulat numai citindu-l (nu inventez, a zis asta).

Al doilea Klaus Iohannis este mult mai ponderat decât primul. A pus bemol treptat pe toată discuția cu Predoiu-premier. A admis (aproape) deschis că PNL ar putea să nu fie în stare să dea jos guvernul Ponta. A insistat că președintele nu abrogă legi. A trimis un răspuns nuanțat către Politică fără Bariere. More…

Alegerile prezidențiale: Victoria lui Klaus Iohannis și înfrângerea lui Victor Ponta 1

10537474_10205221016990810_8828864875383008025_o

Românii au re-descoperit solidaritatea în interiorul unei societăți polarizate economic și politic, și au creat o punte cu cei care locuiesc și muncesc acum în străinătate. Cine va reuși sa canalizeze aceste energii într-un proiect politic are toate șansele să-și creeze o bază politică puternică pe termen lung.

Alegerea lui Klaus Iohannis, un etnic german, precum și reaprinderea interesului pentru politică, reprezintă un plus pentru democrația românească, cu efecte benefice și la nivelul prestigiului internațional. Alegerile din 16 noiembrie 2014 confirmă succesul „modelului românesc” de dialog și integrare politică a minorităților în Europa Centrală și de Est. More…

OSINT: ce știm despre turul 1 și, mai ales, turul 2 3

Senate-Elections

Deși perspectivele sunt, în linii mari previzibile, există câteva necunoscute.

Cu cât se va mobiliza mai tare electoratul din Transilvania în favoarea d-lui Iohannis? Dincolo de alte considerente este vizibilă o urmă bine controlată de mândrie locală în demonstrațiile antiguvernamentale și parțial electorale dintre tururi (vezi lozinca „Deșteaptă-te oltene”). Dealtfel, manifestațiile nu au prins avânt în afara arcului carpatic decât în București. Este perfect posibil ca ardelenii care simpatizau cu Iohannis să simtă nevoia de a strânge rândurile și a veni la vot în mai mare măsură. O eventuală mobilizare ardelenească se va simți pe parcursul zilei în prezența raportată de BEC.

Cu cât se va mobiliza mai tare electoratul vârstnic rural în favoarea d-lui Ponta? În spatele primei victorii la urne puțini au observat că vârstnicii din rural, electorat tradițional al PSD nu au fost prezenți în număr mare la vot. Motivele acestei defecțiuni sunt necunoscute. Dar putem bănui că în timp ce domnii Iohannis și Ponta se fugăreau reciproc prin televiziuni social-democrații au lucrat să câștige acest electorat. Măsura succesului se va vedea indirect și parțial pe parcursul zilei în prezența în rural prezentată de BEC. Dacă un exit-poll de încredere oferă structură pe vârste și medii înainte de 21:00 vom vedea chiar mai direct. More…

Motive pentru a nu vota cu… Răspunde


Discursul prezidențiabilului ACL are mult din discursul ADA/ Traian Băsescu din 2004. Nu repet aici acuza de „băsism”. Temele și abordarea sunt cele din perioada conciliantă președintelui, înainte să devină „marele Băsescu”. Nu mă îndoiesc că dl Iohannis își propune să atingă obiectivele de atunci cu mijloace mai democratice și mai puțin divizive. Doar că… în 2014 știm mai mult decât în 2004. În 2004, când trăiam sub „domnia” unui birocrat (Adrian Năstase) corupția și, în general, răutatea umană, păreau principala problemă a țării. Astăzi ar trebui să știm că anticorupția polițienească nu rezolvă decât o parte a problemelor țării. Este nevoie de reguli financiare care să limiteze ocaziile de corupție. Este nevoie de bune reguli constituționale care să limiteze răul pr care îl fac oamenii răi.
[…]

USL și apoi PSD singur au transformat fluiditatea într-o strategie de guvernare. Această frază nu este deloc ironică. Spre oroarea celor care nu înțeleg decât de cuvântul comisiilor prezidențiale sau academice, guvernarea Ponta a devenit campioană al stilului: „începem acum și pe urmă mai vedem noi”. Per total asta a dus la o deblocare perversă a birocrației și la un feedback robust (și furibund) al societății civile. Prețul acestul stil agil este că din când în când vei da tare cu capul în zid – vezi cazul Roșia Montană.
More…

Voturile de sărăcie, dezvoltare și experiență de migrație la prezidențialele din România 2014 2

vot_26768300

Harta sociologică a celor șase modele de vot, la turul întâi de la prezidențialele din noiembrie 2014, este, în primul rând , o descriere. Indică modul în care pot fi grupate județele pe profil de votare. In interpretarea hărții am introdus variabile referitoare la nivelul de dezvoltare a județelor și posibile conexiuni între vot și diasporele românești. În contextul în care mass media românească a discutat tot procesul electoral preponderent (exclusiv uneori) în termeni de „ce a spus candidatul” și „ce minuni” au făcut echipele de campanie ale candidatului, și ce vesti mai vin de la DNA, agenda publică și profilul electoratului au rămas în umbră. La rândul lor, datele de vot, dupa turul intai, la nivel de judet, pot fi inselatoare. Județele sunt , ele însele eterogene, pe categorii rezidențiale, profil cultural, experiențe de migrație etc. În consecință,s-a impus nevoia de a testa ipotezele formulate pentru harta judeteana a votului cu date mai precise, la un nivel inferior de agregare. Din fericire astfel de date exista, publicate de Biroul Electoral Central, cu ajutorul INS.

Analiza in sine, prezentată in tabelul de mai jos, este tehnică[i]. Raționamentul in sine, însă și interpretarea datelor pot fi urmărite cu ușurință. Dacă ipotezele formulate pentru a înțelege harta județeană a votului sunt corecte, este de așteptat ca indicatorii de dezvoltare a localităților și de estimare a experiențelor locale de migrație să fie capabili să „explice” în mod semnificativ ponderile de vot pentru fiecare dintre cei doi candidați plasați pe primele doua locuri, Victor Ponta (VP) și Klaus Iohanis (KI). Mai mult, impactul acestor doua categorii de factori ar trebui să rămână semnificativ și după ce „ținem sub control” (eliminăm, prin procedee statistice) efectul regiunilor de dezvoltare. More…

Două Românii și o diasporă? Răspunde

10756585_10107547104808354_261197918_o

Prezența sporită la vot, nu numai în vestul și în nordul Europei, dar și în sudul ei este legată tocmai de procesul anterior menționat de transformare a unui simplu agregat de persoane plecate la lucru în străinătate, în diaspore. Noua diasporă, formată preponderent din cei care au plecat la lucru în străinătate după 1990, a dat un semnal foarte clar în acest noiembrie că vrea și poate să joace un rol activ în dezvoltarea de acasă, nu numai economic ci si instituțional-politic.

Pentru a evalua corect impactul noilor diaspore românești asupra țării de origine aș reaminti faptul că votul din țară nu mai este, din 2004 încoace (D . Sandu, 2004), rupt de opțiunile diasporei. Cei de acasă votează și , când este cazul, ies în stradă, în consonanță cu modul în care gândesc și acționează rudele și prietenii lor din străinătate. Protestele publice din România, de după turul întâi de scrutin prezidențial – sub semnul „solidari cu cei din diaspora” – indică existența unui singur câmp electoral românesc, transnațional, în care „acasă” și „în diaspora” nu mai sunt lumi diferite ci puternic intercorelate. More…

Ce să urmăriți neapărat între cele două tururi de scrutin 1

alegeri-2014

Evident, teme sunt multe și toate esențiale pentru trecutul, prezentul și viitorul tării. Dar numai unele includ cifre și argumente raționale. Ambele teme pe care le identific aici sunt fluide și se reinventează în fiecare zi (uneori mai des). Nu voi da, deci, linkuri.

Prima temă ar fi „cine e de vină pentru că dreapta nu a câstigat alegerile”. Prin „cine” ne referim desigur la categorii de electorat care nu au „văzut lumina adevărului”. Știu, nu pare ceva incitant dar suprinzator de multe pietre au fost răscolite pentru a valida (sau invalida) țapul ispășitor. Unele dintre ele chiar interesante.

A doua temă este dimensiunea fraudei electorale. Deși logic independentă, o veți vedea (prea) des ca o subdiviziune a celei dinainte. Răspunsurile variază de la neglijabil până la „de ce a votat atât de multă lume pe listele suplimentare”. More…

Limitele campaniei împotriva ISIL Răspunde

Isis fighters wave the group's flag from what is thought to a damaged a Syrian air force jet

„Ceea ce se întâmplă astăzi în Irak este în mare măsură o continuare a vechiului război civil cu nuanțe sectare de dinainte de 2007“, îmi spune profesorul Stephen Biddle de la Universitatea George Washington. Cu alte cuvinte, natura conflictului rămâne aceeași: o dilemă de securitate extremă, un joc de sumă zero cu mize ontologice pentru principalele grupări confesionale ale Irakului. Privit în această cheie, rolul pe care Statele Unite l-au jucat în timpul campaniei de stabilizare condusă de Petraeus după 2007 a fost, ca efect, unul foarte apropiat de Balcanii anilor ’90: un rol de menținere a păcii (peace keeping). Așadar, Washingtonul era un mediator, un arbitru între Bagdadul devenit un centru gravitațional șiit și populația sunnită. Mai mult, devenise un protector al revoltei tribale din Anbar împotriva Al Qaeda.

„Există o perspectivă foarte populară în Washington astăzi că ISIL este produsul războiului civil sirian. Însă în Irak problema este în mod esențial una irakiană. În 2007, Maliki nu a devenit peste noapte un Thomas Jefferson sau un George Washington. El și-a arătat disponibilitatea de a coopera cu sunniții numai sub presiunea constantă a americanilor și a capitalului de presiune exercitat de aceștia. Când pârghiile au dispărut, presiunea s-a evaporat, iar Maliki s-a întors la instinctele sale politice tradiționale „marginalizarea și oprimarea sunniților“, spune Stephen Biddle. În acest context, răspunsul acestora din urmă a fost unul cât se poate de rațional: alianța cu un actor violent care putea să le ofere protecție împotriva unui guvern prădător. Toate acestea sunt detalii cheie pentru a înțelege nu doar stadiul în care ne aflăm acum în Irak, de ce am ajuns aici, dar și de ceea ce va fi nevoie pentru a stabiliza această societate. More…

Adevăratul clivaj electoral (ipoteză) Răspunde

voturi-judete-buline_2014110319

Imediat după alegeri o anumită zonă a dreptei a început automanipularea. Scopul, ca de obicei, demonizarea electoratului învingătorului. Ipoteza slabei educații a căzut rapid, în momentul în care s-a aflat că cei cu educație primară nu prea au venit la vot (IRES). Bătrânii au avut o prezență slabă la vot, după cum prezicea criptic Barbu Mateescu, deci nici ei nu sunt de vină.

România (indiferent ce citiți pe Internet) este ferm ancorată în Occident. Criza (precum Marea Ciumă) nu a făcut diferență între săraci și bogați, vrednici și nevrednici, mitteleuropeni și balcanici. Evident, diferențe semnificative persistă; dar, psihologic, ne raportăm în mod asemănător la același punct de vârf al prosperității noastre. Rutele de migrație s-au deschis și ele în mod semănător, apoi au început să se închidă odată cu blocarea pieței muncii în vestul Europei. More…

Spectrul politic după turul întâi 3

ponta_iohannis_30108000

La „dreapta” se află dominant Klaus Iohannis (~30%). În jurul său, ceea ce putem numi triunghiul urii: Tăriceanu, Udrea, Macovei. În acest grup, care totalizează ~15%, fiecare din cele trei electorate urăște sau disprețuiește reprezentanții celorlalte două. Electoratul lui Tăriceanu nu vrea să se amestece cu „băsiștii'; electoratul lui Udrea cu „trădătorii” iar electoratul lui Macovei cu “corupții”.

La „stânga” se află Victor Ponta (~40%). El trebuie să rezove un binom la fel de interesant. Pe de o parte, candidatul UDMR, aliatul său la guvernare are ~4%. Pe de altă parte, electoratul naționalist (Diaconescu + Vadim =~7%) ar fi mai înclinat să voteze candidatul PSD decât un neamț în turul doi . More…