Partide, participare, concurență (1) Răspunde

schoolboy with open book on white background. Isolated 3D image
Revenind la momentul publicării, ni s-a sugerat că ideal este să nu cităm din lucruri pe care le știm numai noi, ci să împărtășim cu și cu restul Internetului.

Ceea ce este adevărat. Începem cu Partide mai bune pentru alegeri mai bune/ Contextul și problematizarea impactului unor reforme ale statutului partidelor politice, o denumire complicată care se referă la documentarea inițială pentru partea de cercetare din proiect. More…

O Mică Britanie insulară? Răspunde

david-cameron-no10-getty-1024x640

Sigur, criza economică, precum și costisitoarele operațiuni de stabilizare din Basra și Helmand au pulverizat orice apetit public pentru campaniile prelungite de reconstrucție post-conflict și sunt responsabile pentru predispoziția recentă a Londrei de a sta departe de noi aventuri externe. Pe acest fond, rolul marginal avut în criza ucraineană, deși Londra este unul dintre semnatarii Memorandumului de la Budapesta (1994). Sau în coaliția internațională coagulată împotriva ISIS, unde de abia a participat cu câteva avioane.

Oare intrăm într-o eră în care credibilitatea și capacitatea Marii Britanii de a participa cot la cot într-o operațiune cu SUA intră sub semnul întrebării? Într-o epocă în care Marea Britanie devine Mica Britanie? More…

Salvăm pădurea. Cum? 2

Protestul de pe 9 mai din Capitală și alte orașe (în special Cluj) este văzut ca un succes de mobilizare, chiar dacă nu unul major. Mai puțin clară este cauza pentru care s-a manifestat. Să spui că „împotriva despăduririlor abuzive” este doar un început. Despăduririle sunt un fenomen social deja, iar printre protestatari a existat nevoia unor poziții mai specifice.

Consider ca protestul a iesit foarte bine. Din punctul asta de vedere sunt multumita :) si vreau sa multumesc tuturor celor care au contribuit.
Dar tocmai mi-am dat seama, ca noi stim de fapt foarte putin pe subiectul asta cu despaduriri.
De exemplu, eu nici macar nu sunt lamurita daca e bine sau nu sa treaca codul silivic in forma actuala saptamana asta in Parlament. Si asta mi se pare ceva ce ar trebui clarificat de urgenta.
Si daca m-ar intreba Ponta: „OK. Aveti dreptate. Facem cum ziceti voi. Ce modific?” eu nici nu as sti ce sa-i raspund exact.
Deci dupa parerea mea, in aceasta perioada ar trebui sa facem foarta multa cerecetare
(IG, protestatară)

More…

Participare cetățenească și atitudinea publică față de un număr sporit de partide 1

civic-participation[1]
Legătura cauzală dintre procedura de radiere, procedura de înscriere în cursă și apariția candidaturilor formale este destul de simplă și ea ar putea fi percepută de presă și populație cel mai târziu începând cu alegerile locale din 2016. Este de așteptat ca în diferite proporții această realizare să afecteze negativ încrederea în Parlament, partide și (poate în mai mică măsură) în cei ce pot sesiza legea la CCR.
More…

Alegeri ciudate în România și Regatul Unit Răspunde

După o idee de Barbu Mateescu

Revenind la alegerile din Regatul Unit, îmi amintesc cum înainte de alegeri un cunoscător al scenei politice de acolo spunea că sistemul politic a încetat de mult să fie bipartizan. Ei bine, votul uninominal a favorizat de data aceasta un sistem de 2+1: Conservatori, Laburiști, Partidul Național Scoțian. Practic un sistem bipartizan cu o excepție națională.

Este, mai mult sau mai puțin, tendința arătată de sistemul de partide românesc: PSD/PNL/UDMR. Dacă vreți să forțăm comparația până la capăt UKIP este un fel de PPDD care apare și dispare.

Sistemele de vot uninominal sunt specializate în redistribuția de voturi. De la cei slabi către cei puternici, de la singuratici la aliați, de la cei dispersați spre cei concentrați. Rezultatele acestor redistribuții pot fi surprinzătoare. Dar în orice alegere de tip uninominal știm că pot apărea surprize. More…

Scutul anti-rachetă și acordul cu Iranul Răspunde

iran-talks-Lausanne

Acordul preliminar acoperă toate punctele care au generat conflict și suspiciune între SUA și Iran pe tema programului nuclear al Iranului: îmbogățirea uraniului, reprocesare, monitorizarea programului și sancțiunile. Astfel capacitatea Iranului de a îmbogăți uraniul va fi limitată, la Natanz nu va mai fi construită o nouă uzină de îmbogățire, uzina de la Fordow va fi transformată în centru de cercetare, iar numărul centrifugelor care sunt utilizate pentru îmbogățirea uraniului va fi limitat. Uzina de apă grea de la Arak va fi retehnologizată și transformată într-un reactor nuclear de cercetare cu apă grea, iar combustibilul nuclear utilizat de reactor nu va mai fi reprocesat. Teheranul va implementa un regim de monitorizare și inspecții mai dur sub egida IAEA. În schimbul acestor concesii UE, Statele Unite și ONU vor ridica treptat sancțiunile impuse Iranului.

Trebuie spus că înțelegerea la care s-a ajuns pe 2 aprilie la Lausanne este una vulnerabilă la presiuni interne. În Statele Unite întețelegerea este contestată în special de republicanii din Congres cărora li s-au adaugat și un număr de reprezentanți democrați. Această înțelegere dintre SUA și Iran a fost negociată și parafată într-o perioadă pre-electorală, alegerile prezidențiale din 2016 fiind aproape, aspect care nu este de bun augur. Deja pretendenții republicani la nominalizarea propriului partid s-au poziționat împotriva înțelegerii. În Iran pericolul la adresa aceste înțelegeri vine din partea clericilor radicali și al Gărzilor Revoluționare. Atât dinamica internă din Statele Unite cât și din Iran ar putea scufunda acordul de la Lausanne în viitorul nu foarte îndepărtat. More…

Dreapta naivă și stânga naivă 1

sageti
Dreapta naivă crede că piața este perfectă și că nu există erori ale acesteia. De aici vine o anumită simpatie pentru evaziune și contrabandă. Dacă piața neagră este mai liberă decât piața reglementată înseamnă că ea reprezintă mai bine nevoile consumatorului.

Dar simpatia pentru piața neagră devine ridicolă abia când dreapta naivă ajunge la concluzia că impozitele sunt fundamental rele și că, astfel, orice scădere de impozit este bună. Iar fraza aceasta este luată extrem de literal în anumite zone ale dreptei.

Iluzia stângii naive este că implementarea drepturilor sociale transcende calculele economice. More…

Modernizarea militară poloneză – un model și pentru România? Răspunde

Donald Tusk, Tomasz Siemoniak, Pawe³ Graœ

Geografia vulnerabilității, revizionismul Rusiei, scutul american, centrele de comandă și control ale NATO sunt forțe regionale care împing Polonia și România în aceeași direcție.

Decizia Varșoviei de a cumpăra baterii de rachete Patriot anunțată pe parcursul săptămânii trecute spune multe despre politica de securitate națională a Poloniei. E mai mult decât o simplă tranzacție comercială. Ea reflectă o orientare strategică. Se investește într-o relație specială de apărare. Opțiunea pentru Patriot-uri completează preferința pentru alte produse ultrasensibile din arhitectura defensivă poloneză – precum avioanele F-16, rachetele de croazieră aer-sol de tip JASSM sau sistemul de apărare antibalistică (Aegis), căutate tot peste Ocean. More…

O palmă pentru Klaus Iohannis 1

Însă, în raportul trimis Camerei Deputaților (aceeași sursă, pct1, coloana 2), textul este completat până la anulare. În noua formă transformarea s7167812-mediafax-foto-silvana-armat[1]
e poate face numai cu acordul părților și dacă nu se depășește plafonul de donații. Altfel spus puterea creditorului se dizolvă… numai dacă creditorul semnează că este de acord.

Este un eșec al Președintelui nu numai în a închide această gaură din lege ci (poate mai ales) în a asigura onestitatea partenerilor politici. Ori, fără onestitate, medierea devine mult mai grea. More…

România și miza amenințărilor rusești 3

081101-N-0000X-003

Tipul acesta de presiuni diplomatice însă sunt contraproductive și sfârșesc prin a crea un consens național împotriva potențialului agresor. Sondajele de opinie arată că în jur de două treimi dintre români percep Rusia ca pe o amenințare la adresa țării lor, iar doar 5,2% din români doresc reorientarea politicii externe spre Kremlin. Dacă Rusia chiar ar dori să fie percepută pozitiv de mai mulți români, amenințările cu utilizarea forței sau avertismentele diplomatice brutatele sunt primele care ar trebui să dispară din „arsenalul” diplomației publice rusești. Apoi atât guvernul României cât și președintele Klaus Iohannis sunt pro-americani, pe cale de consecință impactul asupra politicii externe românești este deci zero.

Ceea ce este notabil în privința atacurile diplomatice rusești la adresa României, cel puțin în ultimul an, este concentrarea asupra sistemului antibalistic ce urmează să fie operaționalizat la Deveselu. Acest aspect este unul „normal” având în vedere că anul acesta baza de interceptoare din România urmează să devină operațională. Kremlinul a început să promovează ideea că acesta ar fi un sistem ofensiv și că ar contraveni Tratatalui INF care interzice desfășurare rachetelor de croazieră și balistice cu baza la sol cu o rază de acțiune mai mare de 500 km. Piesa de rezistență a acestei acuzații pe care Rusia o răspândește este faptul că lansatoarele de Deveselu sunt identice cu cele de pe navele americane, respectiv Mk 41 VLS, care pot fi utilizate pentru a lansa rachete de croazieră Tomahawk, și prin urmare instalația ar fi ilegală, chiar dacă aceasta adăpostește interceptori antirachetă! More…

Klaus Iohannis pe Facebook: axiome și non-sequitur 6

KWI

Dar dl Iohannis este politician. Politicienii manipulează – cel puțin în sensul în care prezintă privilegiat propriile puncte de vedere. Iar forma în care ne manipulează echipa de Facebook a domnului Iohannis este atipică.

Politicianul român, in persoană sau prin purtători de mesaj are un stil de manipulare relativ complex, denumit uneori peiorativ „abureală”. Prin contrast, echipa domnului Iohannis adoptă un stil sobru, caracterizat printr-un non sequitur simplu, fără ocolișuri. Adică concluziile, fără să fie nevoie de alte artificii, nu derivă din premise.

În plus, dl. Iohannis folosește în comunicarea pe Facebook un exces de axiome. Puțină căutare pe Internet sugerează că sofismul potrivit în context este thought terminating cliché. Adică plasarea strategică a unui clișeu, adevărat sau fals, al cărui scop este să mute atenția de la lipsa de soliditate a argumentului More…

Nonsensuri despre justiție: anticorupția față cu reacțiunea 2

10854344_641550742635136_3220973601659814971_o

Măsura succesului combaterii corupției în România este dată de rezistența pe care acest demers o întâmpină din partea elitei politice pe de o parte, precum și dintr-o parte a societății civile. Problema care se pune în momentul de față este dacă efortul anticorupție este sustenabil pe termen lung. O evaluare superficială a măsurilor anticorupție luate până în prezent sugerează că acestea nu și-au atins încă obiectivul, deși eficiența lor a fost recunoscută de rapoartele MCV, iar publicul românesc manifestă un grad ridicat de încredere în DNA. Suntem încă departe de a atinge masa critică care să ne permită să spunem că fenomenul corupției este adus sub control, dar direcția este bună.

Alternativa la combaterea corupției este reîntoarcerea la status quo-ul anterior, care ar avea ca efect compromiterea instituțiilor statului, lipsa lor de răspunderea în fața cetățenilor precum și sporirea inechităților în urma rutinizării comportamentului cleptocratic asupra resurselor publice. Practic tot ce înseamnă serviciul public, crearea de bunuri publice și dezvoltare s-ar face pe baza consecințelor neintenționate ale corupției, un fel de trickle down corruption care ar asigura un nivel minim de acces la resursele publice celor care le generează în principal – cetățenii. O asemenea situație însă ar fi dezastruoasă din punct de vedere politic pentru societate, deoarece fundamentele democrației ar fi compromise, iar din punct de vedere economic ar însemna adâncirea polarizării sociale și perpetuarea decalajelor economice în raport cu Europa Unită. More…