aprilie 14, 2014

John Hulsman: „Morcovii” UE sunt utili doar dacă eşti înconjurat de iepuri ^Răspunde

by Octavian Manea • Interviuri, Octavian Manea, Posts by author, Recomandări, Serii • Tags: criza din Crimeea, criza din Ucraina, Germania, John Hulsman, politica externă a Rusiei, politica externă a Statelor Unite, UE, Vladimir Putin

Europa trebuie să înveţe să ia pulsul geostrategic al lumii. Nimeni nu a anticipat că semnarea acordului de asociere cu Ucraina era o ameninţare directă asupra intereselor naţionale ale lui Vladimir Putin. Mai mult, arată infantilismul Bruxellesului. Lumea nu funcţionează că în Belgia. „Morcovii” UE sunt utili doar dacă eşti înconjurat de iepuri. Iar în persoană domnului Putin avem un lup, nu un iepure.

Pe de altă parte, Washingtonul trebuie să înveţe să meargă şi să mestece gumă în acelaşi timp. Sigur, pivotul asiatic este necesar, dar nu putem uită nici Europa. Iar dacă citeşti discursurile lui Obama, impresia este că toţi par să accepte viziunea Europei şi a Statelor Unite, că nimeni nu este în dezacord fundamental, că toţi cred în statul de drept şi domnia legii, sau că acceptă agenda Washingtonului şi a Bruxellesului. Pur şi simplu, nu această este lumea în care trăim. Pe lângă opoziţia Rusiei, să nu o uităm pe cea a Chinei. A-ţi asuma că poţi extinde zona de influenţă la nesfârşit fără opoziţie este naiv. More…

aprilie 1, 2014

Ucraina poate să reinventeze NATO ^Răspunde

by Octavian Manea • Analysis, Octavian Manea, Posts by author, Recomandări, Serii, Ucraina • Tags: Crimeea, criza din Crimeea, criza din Ucraina, NATO, politica externă a Statelor Unite, politica exteră a Rusiei, securitatea europeană, Ucraina

Deopotrivă resetare și reasigurare. Este foarte ușor să acuzi retroactiv Administrația Obama de ignoranță, de blat față de Rusia. Se uită însă că după 2009 nu avem doar resetare, nu avem doar détente în relația cu Moscova. Poate mult mai importantă este tendința articulată secvențial, fără prea mult zgomot, de reasigurare strategică a flancului estic. Administrația Obama a înțeles atunci că statele baltice și Polonia au ajuns să se îndoiască masiv de capacitatea și disponibilitatea Vestului de a le apăra, în eventualitatea unei crize. În acest sens, chiar în timpul resetării, a lucrat meticulous pentru dezvoltarea primelor planuri de apărare teritorială a Poloniei și statelor baltice din istoria NATO. More…

martie 18, 2014

Cine apără Ucraina? ^Răspunde

by Andrei Tiut • Andrei Tiut, Comentarii, International Affairs, International Political Economy, Posts by author, Ucraina • Tags: criza din Crimeea, criza din Ucraina, politica externă a Rusiei, politica externă a SUA

Un prim nivel de apărare este armata ucraineană care, ni se spune, este cu totul altceva decât a fost cea georgiană. Desigur, nu toți soldații ucrainieni vor accepta să lupte contra Rusiei. Și nu toate mijloacele tehnice vor da randament. Armata Ucrainei este, din câte înțeleg, un amestec de vechi și nou, loialitate națională și nostalgie sovietică. Dar tocmai asta o face imprevizibilă. Dincolo de șocul inițial al încălcării teritoriului unui stat suveran, este evident că Putin execută în Crimeea un fel de acrobație tactică menită să minimizeze rezistența la sol, reacția internațională și reculul opiniei publice în Rusia. O armată imprevizibilă face aceste calcule imposibil de menținut.

Apoi, există reacția străzii în Ucraina. Dacă înaintează, armata rusă se va vedea mai devreme sau mai târziu nevoită să lupte cu civili înarmați cu arme ușoare și pietre de caldarâm. Este genul de situație din care nu ai cum să ieși bine. Dacă masacrezi civilii escaladezi problema la un cu totul alt nivel. Dacă aplici forța în mod limitat te poți trezi că piețele marilor orașe sunt ocupate de manifestanți și scoase de sub autoritatea ta. Când estimăm șansele Rusiei de a gestiona acest tip de situații merită să ne amintim că, dincolo de succese izolate ale britanicilor și francezilor nu există nici o putere invadatoare competentă în momentul de față la nivel mondial. More…

martie 16, 2014

Wess Mitchell: Rusia testează sistemul european post-89 ¹

by Octavian Manea • International Affairs, Interviuri, Posts by author, Recomandări, Ucraina • Tags: criza din Crimeea, criza din Ucraina, NATO, politica externă a Rusiei, politica externă a SUA, securitate europeană, Vladimir Putin

Rusia ar putea fi acum încurajată să aplice tactici similare în altă parte, iar oportunitățile abundă de-a lungul periferiei sale. Precedentele teritoriale pe care le-am văzut în Crimeea și Oseția de Sud devin dintr-o dată posibile peste tot în spațiul ex-sovietic, mai ales în statele baltice, care dispun de aceleași ingrediente care au fost prezente în Ucraina și Georgia. Această situație poate determina statele mici, din interiorul, cât și din afara NATO, să caute modalități alternative de a-și susține securitatea printr-o varietate de alte mecanisme, ceea ce va conduce la revenirea jocurilor de sumă zero, similare celor cu care se confruntă astazi aliații Washingtonului din Asia de Est.

Dacă statele din Europa Centrală și de Est sunt într-adevăr aliați ai SUA, atunci ele așteaptă ca Washingtonul să răspundă credibil în fața agresiunii ruse. America poate comunica această intenție strategică prin staționarea de active militare semnificative pe teritoriul lor. Consolidarea prezenței militare pe flancul NATO trebuie făcută într-un mod care să țină cont de reactivarea geopolitică a frontierei est-europene. Rusia investește masiv în capacități antiacces, de interdicție regională, care ar putea să prevină ca NATO să își sprijine efectiv aliații în eventualitatea unei crize. Asemenea aliaților SUA din Pacific, flancul estic al NATO ar trebui consolidat prin dezvoltarea unor mijloace convenționale care să țină în șah Moscova. More…

martie 14, 2014

O Uniune Europeană disfuncțională în criza din Crimeea ¹

by Ileana Racheru • Analysis, Ileana Racheru, International Affairs, Posts by author, Ucraina • Tags: criza din Crimeea, criza din Ucraina, politica externă a Rusiei, politica externă a UE, Rusia, Ucraina

UE este disfuncțională și nu doar Berlinul este principala problemă. Orice expert ar fi indicat la o primă observație doar realismul nemților, care încearcă să profite la maximum de relațiile economice privilegiate cu Moscova. Explicația este valabilă până la un punct, dar nu e suficientă pentru a înțelege un fenomen mai profund – divizarea Europei nu doar în clasica interpretare a sferelor de influență UE-Rusia, dar și fragmentarea UE în interior, determinată de percepțiile diferite ale vechilor europeni și ale noilor state membre, precum și de interesele naționale ale acestora. Pentru liderii statelor occidentale, profund preocupați de situația economică a propriilor state, situația din Ucraina este o chestiune secundară a agendei de politică externă, pentru că, pe de o parte, le oferă un argument pentru a continua abordarea de non-membership în relațiile cu Kievul și pentru că Rusia este un partener economic important.

Câteva state din Europa Centrală s-au întors la gândirea și dinamica geopolitică din perioada anilor 1990-1991 și au reactivat Grupul de la Vișegrad (Polonia, Ungaria, Cehia și Slovacia), un format de cooperare creat la începutul anilor ’90, cu susținerea unanimă a UE, pentru a se sprijini reciproc în procesul de europenizare (democratizare) și de reorientare către Occident a politicilor externe. Pentru aceste state, interesele economice s-au diluat prin reactivarea vechilor percepții asupra politicii externe a Moscovei. Membrii est-europeni ai Uniunii aflați geografic mai aproape de Ucraina și care au păstrat în mentalul diplomatic, macăr în stare latentă, teama de Moscova au perceput noua escapadă militară a Kremlinului ca fiind o emanație a pretențiilor imperiale ale liderilor de la Moscova. More…

martie 13, 2014

Ucraina şi credibilitatea internaţională a SUA ^Răspunde

by Octavian Manea • Analysis, International Affairs, Octavian Manea, Posts by author, Recomandări, Ucraina • Tags: Barack Obama, criza din Crimeea, criza din Ucraina, drept internațional, NATO, ONU, politica externă a Rusiei, politica externă a SUA, relaţii transatlantice, Samantha Power, Susan Rice, Ucraina

Niciuna dintre avertizările făcute de Statele Unite pe parcursul săptămânii trecute la cel mai înalt nivel nu a injectat o doză serioasă de risc în calculele lui Putin față de Ucraina. Mai întâi Susan Rice, consilierul pe probleme de securitate națională al președintelui Obama, a avertizat Rusia că o intervenție militară ar fi „o gravă eroare“. Apoi, chiar pe fondul mobilizării forțelor ruse la granița cu Ucraina, Samantha Power, ambasadorul SUA la ONU, a cerut „respectarea suveranității Ucrainei“ și reafirmarea la nivelul Consiliului de Securitate a anumitor principii de bază, precum „unitatea și integritatea teritorială a Ucrainei“.

În septembrie anul trecut, pe scena Națiunilor Unite, Obama afirma că Statele Unite sunt pregătite să folosească forța militară pentru a se opune „agresiunii externe împotriva aliaților și partenerilor, așa cum am făcut în timpul Războiului din Golf“. Reasigurările erau adresate statelor din Orientul Mijlociu, în special saudiților și israelienilor, tot mai nervoși față de reacția ambivalentă, timidă a Washington-ului în raport cu Siria și Iranul. Oare ce valoare mai au astfel de reasigurări pentru publicul țintă din Orientul Mijlociu, când garanțiile de securitate colectivă oferite prin Memorandumul de la Budapesta, și invocate astăzi de Ucraina, sunt complet ignorate de Moscova? More…

martie 11, 2014

Ce este și ce nu este criza din Ucraina… ¹

by George Visan • Analysis, George Visan, International Affairs, Posts by author, Ucraina • Tags: analogie istorică, criza din Crimeea, criza din Ucraina, politica externă a Rusiei, politica externă a SUA, Rusia, SUA, Ucraina, URSS, Vladimir Putin

De fiecare dată, în ultimii 70 de ani, când izbucnește o criză internațională care opune Occidentul sau Statele Unite unei agresiuni, unui gest politic agresiv sau unui stat care nu se conformă normelor de conduită diplomatică acceptate este utilizată analogia cu Acordul de la München din 1938. Este de departe cea mai des uzitată și abuzată analogie istorică când este vorba de o criză internațională. Acesta este și cazul crizei generate de invadarea Crimeei de către Federația Rusă.

Uzul acestei paralele istorice este în general motivat de dorința de a forța decidenții occidentali sau americani să nu cedeze în fața amenințărilor, agresiunilor sau șantajului. München este în istoria relațiilor internaționale, precum și în jargonul diplomatic, simbolul universal al trădării, al abandonării aliaților și al conciliatorismului în fața unui stat revizionist care nu își respectă angajamentul. Ea evocă compromisul „murdar” cu cel mai destestat lider politic din istorie – Adolf Hitler, și consecințele nefericite ale lipsei de fermitatea a liderilor lumii libere. Evocă, de asemenea, experiențele negative ale unei generații de oameni de stat și diplomați care s-au format în perioada interbelică sau în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial. More…

martie 2, 2014

Ucraina – pariul lui Putin ⁷

by George Visan • Comentarii, George Visan, International Affairs, Posts by author, Ucraina • Tags: #euromaidan, criza din Crimeea, politica externă a Rusiei, politica externă a SUA, Ucraina, Vladimir Putin

Acțiunile Federației Ruse din Ucraina par să pornească de la premisa că Occidentul – Statele Unite și Europa – fie nu va reacționa și va accepta realitățile din teren impuse de Rusia din dorința de a avea relații bune în continuare cu Moscova, fie va reacționa ineficient la utilizarea forței de către Kremlin pentru a-și proteja interesele. Lipsa de reacție sau reacția ineficientă față de utilizare forței de către Rusia în spațiul fost sovietic au reprezentant un pariu consntant al lui Vladimir Putin în raport cu Occidentul, încă de când a ajuns prim-ministru.

Acest pariu a fost verificat prima dată în Cecenia, unde a doua intervenție armată a Rusiei a fost explicată prin nevoia de a combate extremismul islamic și de a asigura integritatea teritorială a Federației Ruse, în ciuda atrocităților care au însoțit-o. Occidentul a considerat al doilea război cecen ca pe o afacere internă rusească, iar după 11 septembrie 2001 a acceptat justificările Ruse că acțiunile militare din Caucazul de Nord reprezentau un nou front în războiul contra terorismului.

Întrebarea care se pune acum atât din punct de vedere politic, cât și strategic, este ce răspuns trebuie formulat de SUA și de aliații săi pentru a descuraja acțiunile agresive ale Rusiei în Ucraina. Sau în termenii folosiți de administrația Obama ce costuri trebuie impuse Rusiei pentru ca aceasta să-și reconsidere poziția. More…