Klaus vs Klaus Răspunde

646x404

Primul este o personalitate puternică, care va ocupa o poziție cu puteri semnificative. A promis aleșilor locali ACL că dl Predoiu va fi prim-ministru. A promis poporului că Traian Băsescu nu va fi prim-ministru. A promis că nu se vor tăia în mandatul sau salarii și pensii. Primul domn Iohannis știe dacă un sondaj este manipulat numai citindu-l (nu inventez, a zis asta).

Al doilea Klaus Iohannis este mult mai ponderat decât primul. A pus bemol treptat pe toată discuția cu Predoiu-premier. A admis (aproape) deschis că PNL ar putea să nu fie în stare să dea jos guvernul Ponta. A insistat că președintele nu abrogă legi. A trimis un răspuns nuanțat către Politică fără Bariere. More…

OSINT: ce știm despre turul 1 și, mai ales, turul 2 3

Senate-Elections

Deși perspectivele sunt, în linii mari previzibile, există câteva necunoscute.

Cu cât se va mobiliza mai tare electoratul din Transilvania în favoarea d-lui Iohannis? Dincolo de alte considerente este vizibilă o urmă bine controlată de mândrie locală în demonstrațiile antiguvernamentale și parțial electorale dintre tururi (vezi lozinca „Deșteaptă-te oltene”). Dealtfel, manifestațiile nu au prins avânt în afara arcului carpatic decât în București. Este perfect posibil ca ardelenii care simpatizau cu Iohannis să simtă nevoia de a strânge rândurile și a veni la vot în mai mare măsură. O eventuală mobilizare ardelenească se va simți pe parcursul zilei în prezența raportată de BEC.

Cu cât se va mobiliza mai tare electoratul vârstnic rural în favoarea d-lui Ponta? În spatele primei victorii la urne puțini au observat că vârstnicii din rural, electorat tradițional al PSD nu au fost prezenți în număr mare la vot. Motivele acestei defecțiuni sunt necunoscute. Dar putem bănui că în timp ce domnii Iohannis și Ponta se fugăreau reciproc prin televiziuni social-democrații au lucrat să câștige acest electorat. Măsura succesului se va vedea indirect și parțial pe parcursul zilei în prezența în rural prezentată de BEC. Dacă un exit-poll de încredere oferă structură pe vârste și medii înainte de 21:00 vom vedea chiar mai direct. More…

Ce să urmăriți neapărat între cele două tururi de scrutin 1

alegeri-2014

Evident, teme sunt multe și toate esențiale pentru trecutul, prezentul și viitorul tării. Dar numai unele includ cifre și argumente raționale. Ambele teme pe care le identific aici sunt fluide și se reinventează în fiecare zi (uneori mai des). Nu voi da, deci, linkuri.

Prima temă ar fi „cine e de vină pentru că dreapta nu a câstigat alegerile”. Prin „cine” ne referim desigur la categorii de electorat care nu au „văzut lumina adevărului”. Știu, nu pare ceva incitant dar suprinzator de multe pietre au fost răscolite pentru a valida (sau invalida) țapul ispășitor. Unele dintre ele chiar interesante.

A doua temă este dimensiunea fraudei electorale. Deși logic independentă, o veți vedea (prea) des ca o subdiviziune a celei dinainte. Răspunsurile variază de la neglijabil până la „de ce a votat atât de multă lume pe listele suplimentare”. More…

Adevăratul clivaj electoral (ipoteză) Răspunde

voturi-judete-buline_2014110319

Imediat după alegeri o anumită zonă a dreptei a început automanipularea. Scopul, ca de obicei, demonizarea electoratului învingătorului. Ipoteza slabei educații a căzut rapid, în momentul în care s-a aflat că cei cu educație primară nu prea au venit la vot (IRES). Bătrânii au avut o prezență slabă la vot, după cum prezicea criptic Barbu Mateescu, deci nici ei nu sunt de vină.

România (indiferent ce citiți pe Internet) este ferm ancorată în Occident. Criza (precum Marea Ciumă) nu a făcut diferență între săraci și bogați, vrednici și nevrednici, mitteleuropeni și balcanici. Evident, diferențe semnificative persistă; dar, psihologic, ne raportăm în mod asemănător la același punct de vârf al prosperității noastre. Rutele de migrație s-au deschis și ele în mod semănător, apoi au început să se închidă odată cu blocarea pieței muncii în vestul Europei. More…

Spectrul politic după turul întâi 3

ponta_iohannis_30108000

La „dreapta” se află dominant Klaus Iohannis (~30%). În jurul său, ceea ce putem numi triunghiul urii: Tăriceanu, Udrea, Macovei. În acest grup, care totalizează ~15%, fiecare din cele trei electorate urăște sau disprețuiește reprezentanții celorlalte două. Electoratul lui Tăriceanu nu vrea să se amestece cu „băsiștii’; electoratul lui Udrea cu „trădătorii” iar electoratul lui Macovei cu “corupții”.

La „stânga” se află Victor Ponta (~40%). El trebuie să rezove un binom la fel de interesant. Pe de o parte, candidatul UDMR, aliatul său la guvernare are ~4%. Pe de altă parte, electoratul naționalist (Diaconescu + Vadim =~7%) ar fi mai înclinat să voteze candidatul PSD decât un neamț în turul doi . More…

E-Guvernare: The fall of the house of paper Răspunde

Clipboard01

În condițiile în care un manual de hârtie costă 15-20 lei (plus auxiliare) iar tableta cea mai ieftină sub 200 de lei proliferarea manualelor digitale gratuite devine o formă de a subvenționa indirect achiziționarea de tablete. Din nou, vorbim de un concept. Nu încerc să sugerez că actualele manuale chiar ar rula pe cele mai ieftine tablete ci doar că avem o direcție promițătoare.

Zidul de hârtie care înconjoară statul român se fisurează încet-încet. Dacă ne uităm prin crăpături nu o să vedem mare lucru: informații parțial relevante, proiecte parțial finisate, etc. Dacă, însă , ne uităm la crăpături vom vedea ceva mult mai interesant: un zid care stă să cadă. Dar nu vă grăbiți să deschideți șampania, mai durează 5-10 ani. More…

Despre Ponta, Iohannis, monarhia temporară și concurența politică Răspunde

1003184_10151722010452488_1396837497_n

Orice putere politică în România este fragmentată între două grupuri. Pe de o parte sunt organizațiile locale care știu două lucruri: să mobilizeze la vot și să ceară (la schimb) bani de la buget. Observați cum nu am făcut încă legătura cu posibilități de fraudă – acestea sunt crema de pe tort. Dar chiar și cea mai legalistă organizație tot va continua să tragă bani de la bugetul central pentru că banii cheltuiți în circumscripție aduc voturi.

Lipsește de aici o pătură de experți, policy-makers și creatori de doctrine. În ecuația imediată a dobândirii puterii ei sunt inutili. Dimpotrivă un eventual lider vizionar și reformist care ar dori îi promoveze va trebui să ia putere de la mașina de partid și, pe termen scurt, ar pune în pericol voturile aduse de aceasta. De aceea experții sunt cooptați când partidul se află la guvernare (și are resurse sporite), apoi abandonați imediat ce se trece în opoziție. More…

19 întrebări pentru prezidențiabili (final) 5

0a86157[1]

Avem, așadar, 19 întrebări pentru prezidențiabili. Ca și în runda trecută nu pretindem că avem o imagine completă a lucrurilor pe care trebuie să le aflăm de la un viitor președinte. Dar ele reprezintă un bun start.

Mulțumesc tuturor celor care au contribuit și sunt nominalizați mai jos. Pentru prezidențiabilii care ar binevoi să răspundă, țineți cont că întrebările pornesc de la viziuni asupra funcției care nu sunt neapărat identice între cei ce întreabă. Dumneavoastră răspundeți vă rog pornind de la viziunea care vă animă. Răspundeți acestor întrebări unde doriți, dar dați un semn că ați răspuns ca să știm. More…

16 întrebări pentru prezidențiabili (work in progress) 7

speakup[1]

Dezvoltând o idee a Ioanei Lupea am rugat nişte oameni să formuleze nişte întrebări care, în opinia lor, ar trebui puse preşedintelui.
Lista care a ieşit nu este reprezentativă pentru „agenda populaţiei” sau „interesul naţional”. Şi e departe de a fi completă (în sensul că acoperă doar parţial atribuţiile).
[…]
Dar, chiar şi aşa, este cea probabil cea mai bună listă de întrebări existentă în spaţiul public până acuma.

More…

După congres (Poveste din două cetăți) 8

61572514[1]

A semănat cu mitingul USL de 30 000 și va semăna cu mitingul de partid de 100 000 (când și dacă va fi acesta) indiferent de numele partidului de atunci.

Au fost lansate câteva teme noi (nu multe) și a rămas neatinse multe altele.

Ceea ce rămâne ca având impact este efectul de stabilizare a vieții politici, prin care ușor-ușor ne vedem fiecare îngropat în tranșeea sa. Este același efect de înghețare pe care l-a avut suspendarea dar mult (mult!) mai redus. More…

Fals dialog între euro-parlamentarii români și publicul de acasă Răspunde

enhanced-buzz-7440-1371756846-16

Putem specula rezonabil că membrii PPE au votat în funcție de raportul PPE, membrii S&D în funcție de raportul din umbră al lui Victor Negrescu și, poate, membrii ALDE în funcție de poziția lui Mircea Diaconu. Dar faptul că raportorii pe o cerere a României sunt … români, sugerează că votul „pentru” a fost considerat previzibil. Deci raportorii nu au forjat un consens ci doar s-au asigurat că un consens pre-existent se exprimă bine în cuvinte.

Cazul este în mod particular interesant pentru că cel puțin Siegfried Mureșan și Mircea Diaconu au venit în fața alegătorilor ca exponenți ai unui nou mod de a face politică. Ori, reprezentanții vechiului mod de a face politică, huliții baroni locali, ar fi prelucrat informația într-un mod mai subtil, arătând astfel mai multă considerație pentru inteligenta alegătorului. Ceea ce trebuie să ne întristeze, More…