Ucraina: un război în afara Pieței Răspunde

Ucraina1

Violențele din ultimele zile din Kiev par a tinde spre o soluționare mult așteptată dar destul de costisitoare. Scenele de război din capitala Ucrainei au dus la moartea a aproape 100 de oameni în numai 3 zile de conflict armat. Deși este încă foarte fragil, acordul dintre Președintele Ianukovici și cei trei reprezentanți ai opoziției, acord facilitat și observat de către trei miniștri de externe UE și un trimis special de la Moscova, pare un pas uriaș spre normalizarea relațiilor dintre populația ucraineană și putere (vorbim aici de un guvern de coaliție).

Însă aceste evenimente nu au avut repercusiuni numai la nivel intern, ci și pe plan internațional, și s-au manifestat prin poziții diplomatice variate. Pe durata celor aproximativ trei luni de proteste, oficialități americane, europene și ruse s-au tatonat una pe cealaltă și chiar au recurs la atacuri extrem de dure, ce au adus aminte de perioada Războiului Rece. La nivel diplomatic, în ultimele zile, s-a putut constata o nouă ”ruptură” între est și vest, numai că, de data aceasta, granițele au fost altfel demarcate. More…

Note despre Ucraina 1

image.adapt.960.high
Moartea unui protestatar sau a unui jandarm în urma ciocnirilor generate de un protest public este intolerabilă. Dacă acest lucru se petrece, atunci fie ministrul de interne, fie cel puțin, un secretar de stat din ministerul de interne își prezintă automat demisia. Dacă vorbim de mai mulți morți, guvernul (orice guvern) își prezintă automat demisia și un guvern interimar declanșează procedurile pentru alegeri anticipate. Dacă președintele țării este cel care face obiectul protestului soldat cu morți, acesta fie demisionează lăsând în loc un președinte interimar care să organizeze alegeri prezidențiale anticipate, fie declanșează el însuși procedurile pentru alegeri anticipate.

Pe scurt, guvernul ucrainian trebuie să demisioneze. Preferabil ar fi să demisioneze și Ianukovici. În orice caz, dacă Ucraina mai este o democrație – fie și una disfuncțională – alegerile parlamentare și prezidențiale anticipate sunt obligatorii.

Dreptul la protest pașnic este un drept fundamental. Indiferent de inițiatorii protestului, de participanții la protest și de temele protestului, atâta vreme cât protestul este pașnic niciun guvern nu are dreptul să îl împiedice. Faptul că toate guvernele din lumea asta recurg la violență pentru a pune capăt unor proteste pașnice nu e un motiv pentru a accepta nuanțe care să limiteze ideea că dreptul la proteste pașnice este unul fundamental. În realitate, nimic nu justifică acțiunile vreunui guvern de reprimare a unor proteste pașnice. Orice guvern care recurge la violență pentru a pune capăt unor proteste pașnice iese automat din cadrul fixat de respectarea drepturilor omului și a regulilor democratice – fie că vorbim de guvernul Thatcher în cazul protestelor minerilor, fie că vorbim de guvernul SUA în cazul Occupy, fie că vorbim de guvernul Ucrainei în cazul EuroMaidan. More…

Statele Unite consolidează apărărea antirachetă a Europei 1

DSCF1591

Statele Unite continuă să consolideze apărarea antirachetă a Europei prin desfășurarea în Spania, la baza navală Rota, a unui distrugător american dotat cu interceptoare SM-3. USS Donald Cook este prima navă dintr-o escadră de patru distrugătoare din clasa Arleigh Burke, dotate cu sistemul Aegis și rachete antibalistice, care își vor avea baza în Europa. Această decizie consolidează prima etapă a strategiei americane European Phased Adaptive Approach, pregătind astfel declararea unei capabilități operaționale inițiale a sistemului antirachetă în 2015, după terminarea lucrărilor de construcție de la baza de la Deveselu.

Până la sosirea la Rota a distrugătorului USS Donald Cook, Statele Unite trebuiau să desfășoare nave pentru protecția antirachetă a Europei din Norfolk, Virginia unde se află baza flotei din Oceanul Antlantic a SUA – un proces complicat din punct de vedere operațional. Astfel pentru a menține o prezență americană continuă în cadrul primei etape a strategiei americane de apărare antirachetă a Europei era nevoie de desfășurarea a 16 nave din baza de la Norfolk. Prin desfășurarea unei escadre de distrugătoare la Rota aceeași misiune va putea fi îndeplinită cu de patru ori mai puține nave.

Misiunea navelor americane care vor avea baza operațională la Rota nu se va limita doar la apărarea antirachetă a Europei. Navele respective vor lua parte la misiuni antipiraterie în Oceanul Atlantic, se vor antrena cu marinele militare europene și vor executa misiuni de diplomație navală în Marea Mediterană. Distrugătoarele americane de la Rota vor asigura libertatea de navigație prin strâmtoare Gibraltar și Mediterană, executând în mod constant misiuni de patrulare. În consecință prezența americană la Rota nu se va reduce doar la asigurarea unei singure misiuni. Navele americane reprezintă un întreg „pachet de securitate” dedicat Europei pe termen scurt și mediu. More…

O revizuire constituțională pentru noi, fără noi. Răspunde

constitutie

[…]din acest mix lipsește ceva. Lipsesc cetățenii. Specialiștii s-au folosit de cadrul instituțional deja existent pentru a își face auzită vocea cu claritate. Și s-au folosit de prestigiul din dotare (uneori destul de redus) pentru a ține politicienii sub presiune.

Organizațiile civice și cetățenii individuali, în schimb, au fost masați sub acoperișul Forumului Constituțional și ideile lor trecute prin procesorul de materie primă reprezentat de raportul Forumului. Care au ajuns în materialul de sinteză (…fericiții…) au văzut măcar unele dintre propunerile lor preluate. Care au fost ajuns note de subsol în anexă, nici măcar atâta.
More…

Bosnian Winter Răspunde

Bosnia and Herzegovina consists of two entities, three constitutional nationalities and three religions. Federation of Bosnia and Herzegovina is populated with Bosniaks (Bosnian Muslims) and Croats, while Republic of Srpska is over 90% Serb. This complicated structure, crafted by international forces to pacify tendencies of three nationalities towards independent ethnic states, solved none of the original problems, but brought 20 year long political deadlock upon the country and double administration among the ethnic lines. The deadlock situation created partitocratic system, with politicians and warmongers as privileged citizens, holding multiple government positions with recorded highest salary rates in the region, feeding the nation’s trauma of a new violent ethnic conflict under ‘divide and conquer’ parole, using it as an excuse not to change enormous and useless administration.

More…

Klaus Werner Iohannis și riposta nucleară 4

iohannis ponta

Lucrurile se schimbă în momentul în care dl Iohannis devine vice-premier (funcție de înaltă demnitate, chiar dacă uneori slab definită). Să zicem, totuși, că dl Iohannis nu poate deveni vice-premier; poate fi suficient să obțină coordonarea noilor servicii unificate de urgență. În toate articolele din această serie „omul de stat” a fost definit drept cineva care vorbește în numele statului sau națiunii ca un întreg. Cel mai bine faci asta ca președinte, premier, ministru de externe, sau guvernator al BNR. Dar se poate încerca și de braț cu Raed Arafat.
More…

Ucraina între UE și Rusia Răspunde

Bankova - 04

În anul 2013, politica externă a Ucrai­nei s-a consumat între negocierile cu Bruxellesul pentru semnarea Acordului de Asociere (AA) și presiunile Rusiei, care solicita aderarea Ucrainei la Uniunea Vamală și renunțarea la negocierile cu UE. Toate acestea în fața pericolului unei crize iminente a economiei ucrainene. Euro-Maidanul a izbucnit ca un protest pașnic care a contestat decizia regimului Ianukovici de a nu semna acordurile cu UE și s-a extins în urma tentativei de a reprima protestele prin violență, cu ajutorul forțelor speciale ale Ministerului de Interne – Berkut.

Prin Parteneriatul Estic, UE a vorbit pe trei voci: una a inițiatorilor polonezi și suedezi, care susțin integrarea europeană (cel puțin a Ucrainei, Republicii Moldova și Georgiei), alta a liderilor germani pentru care „Parteneriatul Estic nu este atât despre integrare, cât despre apropierea de Europa“ și o alta a tehnocraților din instituțiile europene, care aveau sarcina de a imagina un mecanism de cooperare care să pună în acord pozițiile celor două tabere politice. Tehnocrații au pregătit documentele-suport pentru negocieri care propuneau un compromis simplu: democratizare în schimbul integrării economice în spațiul UE, fără promisiuni de integrare. Diplomați europeni au fost trimiși la Kiev pentru a negocia cu un președinte care-și întărise controlul asupra instituțiilor statului și care nu dorea să audă de niciun fel de reformă. More…

Elections and leadership in the Giant of Africa Răspunde

Goodluck Jonathan

From non-democratic regimes to fully consolidated liberal democracies, the path is never a smooth one, nor does it offer any guarantees. In this process, elections become key-elements, which help provide a better view on where a particular country places itself in this path at a certain moment in time. Like most of the other African countries, Nigeria will face new presidential elections soon. Up to this point it has made remarkable progress since the abolition of the military regime in 1999, but it still has a long way to go.

The next president is to be inaugurated on 31 May 2015, but according to the Nigerian Constitution, national elections must be held six months earlier. What is novel in the framework of Nigerian domestic politics is that for the first time in 14 years, the ruling People’s Democratic Party (PDP) is facing a serious national opposition, portrayed by the All Progressives Congress (APC). Moreover, a recent split within the PDP itself has started to take shape. As a result, current president Goodluck Jonathan’s party has lost its overwhelming dominance in the Nigerian political landscape after having towered over all the other political parties since 1999 and winning every election without ever being seriously challenged. Still, optimism should be kept within realistic boundaries, as the APC is a new political construction still facing several internal challenges. More…

De iarnă: Monștri pe șenile versus tehnologie inteligentă off the shelf 5

Clipboard01

Până la urmă este logic. Tatăl meu a folosit lopata. Bunicul meu tot lopata. Primul ministru Ungureanu ne-a îndemnat să folosim lopata. Vin soldații la deszăpezit – cu lopata. Dana Grecu îi laudă pe soldații care lucrează cu lopata. De ce aș căuta soluții alternative?

Între timp am aflat că există elicoptere amfibii, așa că m-am simțit parțial răzbunat. Adevărul este, însă, și eu eram prizonierul aceleiași gândiri „hard” care spune că, dacă natura ne aruncă în față dificultăți, noi trebuie să aruncăm înapoi monștri din oțel și petrol. Ori, această gândire este greșită. Nu este mereu nevoie să ridici în aer elicoptere. Atunci când vin inundațiile poți folosi vehicule pe pernă de aer sau chiar bărci. Atunci când niște bătrânei simpatici sunt înzăpeziți la capătul lumii nu este nevoie să trimiți per pedes doi jandarmi cu mâncare pe distanța de 12 km ci poți folosi un snowmobil. În câțiva ani (să zicem trei) dronele aeriene disponibile comercial vor fi la fel de eficiente în căutare (raportat la cost) pe cât sunt astăzi elicopterele.
More…

Clivaj în zona dreptei (I): societatea politică 5

Base & Tariceanu

Am scris de mai multe ori că un scop principal al USL, codificat în ADN-ul organizațional mai mult chiar decât în declarații publice, este anihilarea PDL și a lui Traian Băsescu. Sau cel puțin marginalizarea lor și împingerea într-o zonă în care să fie asimilați partidelor radicale, anti-sistem și extremiste. Mă grăbesc să spun că fraza dinainte nu este o judecată normativă. Prin „asimilați partidelor radicale” vreau doar să descriu o situație în care un grup de oameni aflați într-o minoritate adâncă își propun să producă transformări majore la nivelul societății.
Cât de „adâncă” trebuie să fie, însă, minoritatea ca săfie marginalizată? Experiența sugerează că, dacă toate partidele marginale au un scor însumat de aproximativ 15% (poate chiar mai mult), ele nu vor constitui o problemă majoră pentru societate sau pentru partidele „mainstream”. După această definiție, proiectul USL a eșuat. PDL are înspre 20%, PFC/PMP ~5%, PPDD ~6%, PRM ~3%. În total, din trei români care votează, unul merge către aceste partide.

În această configurație este important să înțelegem rolul PDL. După victoria lui Vasile Blaga există trei evenimente importante pentru partid. Primul este dat de scena perdeluței, care înseamnă separarea de Traian Băsescu. Al doilea moment este dat de rezistența și chiar prosperitatea PDL sub Vasile Blaga. Văduvit de sprijinul „ultra-reformiștilor” și „ultra-anti-corupților” din PFC/PMP, partidul nu numai că a supraviețuit, dar chiar a crescut în sondaje. Al treilea eveniment, doar parțial consolidat, este discursul de „pace” al d-lui Predoiu. Nimeni, indiferent de opinia despre președintele în funcție, nu îi nu neagă acestuia caracterul conflictual. Promovând pacea, domnul Predoiu arată nu doar că este diferit de Traian Băsescu ci și în ce fel. More…

Note pe marginea unei tragedii 6

Чёрный_супрематический_квадрат._1915._ГТГ
De obicei pe acest portal evităm să abordăm subiectele populare în presă sau evenimentele tragice care oferă mediei tabloidizate din România subiecte facile și audiență din belșug. Voi face însă o excepție în privința tragediei aviatice din Munții Apuseni ce s-a produs pe 20 ianurie deorece are o serie întreagă de implicații de natură politică și administrativă care permit abordarea acestui subiect.

Voi începe prin a-mi prezenta sincerele mele condoleanțe familiilor celor care au decedat în tragicul accident de avion de luni, 20 ianurie. Dumnezeu să-i ierte și să-i odihnească! More…

Schema de (in)acțiune a statului român în cazul prăbușirii avionului YR-BNP 6

1498134_10151897100296243_791081739_o

Una din primele întrebări pe care mi le-am pus văzând dificultățile pe care le au autoritățile în recuperarea pasagerilor din recentul accident tragic a fost: „de ce acum?”. După majoritatea informațiilor care le am, România își îmbunătățește de ceva timp și în mod constant calitatea serviciilor de urgență. Ce a fost diferit de data aceasta? Un posibil răspuns, sugerat involuntar de ministrul Stroe, este absența unei celule de urgență/criză. În majoritatea urgențelor care ajung să fie celebre o asemenea celulă există; în acest caz nu a existat. Este, deci, posibil, ipotetic, ca problema să fie incapacitatea sistemului de a gestiona o urgență ce necesită cooperare la nivel național fără o celulă de criză.
În analiza acestei scheme vom trece repede peste lipsa de logică grafică. Profesioniștii bine instruiți din sistemele de urgentă vor putea (presupunem) să treacă peste faptul că organismele de decizie și control sunt trecute în josul paginii sau că ROMATSA are o căsuță cu majuscule și ISJU una cu caractere normale în ciuda faptului că au o importanță comparabilă. Asemenea probleme stilistice pot confuza un jurnalist oarecare, dar nu un profesionist din structuri.

Să mergem, însă, pe schema legăturilor. Presupunem că ați căzut din cer cu un avion. More…