153 de ani de la alegerea lui Alexandru Ioan Cuza pe tronul Moldovei Răspunde

Carol Popp de Szathmary - principele Alexandru Ioan Cuza (colecţiile Muzeului Naţională de Artă a României, Bucureşti)

Astăzi se împlinesc 153 de ani de la alegerea „nobilului republican” Alexandru Ioan Cuza – în data de 5 ianuarie 1859, conform calendarului iulian/17 ianuarie 1859, conform calendarului gregorian – pe tronul Principatului Moldova. În memoria acestui eveniment crucial din istoria României – care a pavat, pe de o parte, drumul spre unificarea naţională odată cu dubla sa alegere pe tronul Ţării Româneşti de către Adunarea Obştească din Bucureşti,  în data de 24 ianuarie/5 februarie a aceluiaşi an,  şi care a pus bazele, pe de altă parte, redobândirii independenţei Principatelor române faţă de suzeranul Imperiul Otoman, „protectorul” Imperiul Rus şi garantele puteri ale Concertului european (Franţa, Anglia, Imperiul Habsburgic, Prusia şi Regatul Sardiniei şi Piemontului) –  întrerupem „programul obişnuit” din ultimele zile  pentru o scurtă evocare :

More…

Despre mulţime, revoluţie şi falimentul gândirii critice 2

A protesta în stradă constituie o formă de participare politică neconvenţională la care se poate recurge în mod justificat în momentul în care un anume individ sau grup de indivizi consideră că vocea sa nu este suficient de bine articulată prin intermediul canalelor convenţionale de participare politică (vot, candidaturi la funcţii publice, petiţii, audienţe sau consultări pe lângă aleşi şi instituţiile reprezentative). More…

Despre dubla simbolistică politică a protestului în Piaţa Universităţii din Bucureşti 1

În istoria postcomunistă a României, protestul în Piaţa Universităţii din Bucureşti are o dublă şi puternică simbolistică politică. În acest loc din centrul capitalei, în primăvara anului 1990, s-a coagulat opoziţia democratică împotriva guvernului condus de Ion Iliescu, un guvern revoluţionar emanat din eşaloanele doi şi trei ale aparatului comunist care a preluat puterea după căderea regimului. După luni de manifestaţii paşnice de nesupunere civică, acţiunile de protest ale opoziţie din Piaţa Universităţii au fost reprimate cu barbară violenţă de către forţele de ordine în colaborare cu miile de mineri, forţele paramilitare ale Frontului Salvării Naţionale aduse din Valea Jiului, care au descins în Bucureşti între 13-15 iunie 1990, provocând un adânc clivaj politic care a dominat până recent scena politică românească şi care persistă în memoria publică. More…

Tocqueville despre democraţie Răspunde

În ultimii ani, atât preşedintele Traian Băsescu cât şi liderii opoziţiei bicefale s-au întrecut şi se întrec în mod agresiv în supralicitarea democraţiei populare, declanşând haotic referendumuri, lansând apeluri către popor şi instigând demonstraţii de stradă pro şi contra; însă – aşa cum a descoperit Alexis de Tocqueville cu două sute de ani în urmă – democraţia fără limite, fără reguli procedurale şi fără respectul unor valori mai înalte se reduce întotdeauna la tirania pasiunilor oarbe şi schimbătoare ale mulţimii :

More…

Hazard moral în sectorul financiar şi limitarea deficitelor bugetare structurale în zona euro Răspunde

Domnul Lucian Croitoru, poate cea mai potrivită persoană pentru a deveni următorul guvernator al Băncii Năţionale a României, publică un studiu pe Hotnews intitulat Zona Euro: Un adevăr care nu convine, în care argumentează că decizia adoptată de Consiliul Uniunii Europene la sfârşitului anului trecut privind limitarea constituţională a deficitului bugetar structural al statelor membre la 0,5% din PIB (practic un Pact de Stabilitate II), deşi necesară, nu este suficientă pentru a consolida stabilitatea macroeconomică din zona euro, deoarece: 1) pe termen scurt, ea poate contribui la inhibarea procesului de reechilibrare a balanţei de plăţi dintre ţările sudice şi cele nordice prin reducerea cererei externe în ţările cu un surplus de cont curent; şi 2) mult mai important, pe termen lung ea nu modifică în mod credibil anticipaţiile generatoare de hazard moral privind salvarea de la faliment de către guverne a entităţilor private too big to fail. More…

De ce salariile din sectorul public tot trebuiau reduse cu 25% 6

Colegul meu Andrei critică comentariul meu anterior, în care arătam că decizia de reducere cu 25% a salariilor din sectorul public la mijlocul anului 2010 a reprezentat o corectare întemeiată a unei creşteri nesustenabile care a avut loc în cei circa 6 ani anteriori, invocând două argumente: a) sectorul public angajează mai multe persoane cu studii superioare, deci care aparent ar justifica un salariu mai mare; b) datele privind nivelul salariului mediu din sectorul privat sunt distorsionate de evaziunea fiscală ridicată de pe piaţa autohtonă a muncii. More…

În onoarea Operei Naţionale din Bucureşti Răspunde

More…

De ce au trebuit tăiate salariile din sectorul public 7

Nu trece o zi în care să nu citeşti în presa românească vreo lamentaţie privind tăierea salariilor din sectorul public cu 25%, începând cu mijlocul anului 2010, de regulă scrisă de vreun profesor universitar al cărui salariu depăşeşte de câteva ori ceea ce primeşte un profesor din învăţământul preuniversitar sau un asistent medical şi ulterior reluată, ca un ecou, de vreun politician sau înalt funcţionar public demagog al cărui salariu legal (deci nepunând la socoteală mitele şi sponsorizările ascunse) este de câteva ori mai mare decât salariul vreunui funcţionar public de rând dintr-o primărie oarecare. More…

Astăzi, cu 72 de ani în urmă, în Basarabia Răspunde


More…

Ţara lui Caragiale 1

Nicio comparaţie nu l-a scos din provincialismul său balcanic. Degeaba au văzut mulţi criticii literari în el un Molière muntean, degeaba l-a transformat Eugen Ionescu într-un precursor al teatrului absurdului. El, Caragiale, a rămas dramaturgul lumii anapoda de la periferie, din care nu a mai putut ieşi în ciuda reorientărilor sale literare ulterioare. Ca şi ţara al cărei spirit tutelar a devenit. More…

Estul sălbatic al Europei 1


Estul continentului reprezintă din punct de vedere istoric zona cea mai instabilă a Europei.  Toate evenimentele majore care au zguduit lumea în ultimul secol, de la cele două războaie mondiale şi până la căderea comunismului, îşi au originea în această regiune complicată a Europei. Integrarea principalelor state central-estice în Uniunea Europeană şi alianţa nord-atlantică a repus în dezbatere problemele Europei de est după îngheţul comunist, însă pentru observatorii din vestul continentul şi de peste Atlantic ea rămâne una dintre cele mai ignorate şi mai puţin înţelese regiuni ale lumii.

More…