Ucraina şi credibilitatea internaţională a SUA Răspunde

22TH_OBAMA_1765478f

Niciuna dintre avertizările făcute de Statele Unite pe parcursul săptămânii trecute la cel mai înalt nivel nu a injectat o doză serioasă de risc în calculele lui Putin față de Ucraina. Mai întâi Susan Rice, consilierul pe probleme de securitate națională al președintelui Obama, a avertizat Rusia că o intervenție militară ar fi „o gravă eroare“. Apoi, chiar pe fondul mobilizării forțelor ruse la granița cu Ucraina, Samantha Power, ambasadorul SUA la ONU, a cerut „respectarea suveranității Ucrainei“ și reafirmarea la nivelul Consiliului de Securitate a anumitor principii de bază, precum „unitatea și integritatea teritorială a Ucrainei“.

În septembrie anul trecut, pe scena Na­țiu­nilor Unite, Obama afirma că Statele Unite sunt pregătite să folosească forța militară pentru a se opune „agresiunii externe împotriva aliaților și partenerilor, așa cum am făcut în timpul Războiului din Golf“. Reasigurările erau adresate statelor din Orientul Mijlociu, în special saudiților și israelienilor, tot mai nervoși față de reacția ambivalentă, timidă a Washington-ului în raport cu Siria și Iranul. Oare ce valoare mai au astfel de reasigurări pentru publicul țintă din Orientul Mijlociu, când garanțiile de securitate colectivă oferite prin Memorandumul de la Budapesta, și in­vocate astăzi de Ucraina, sunt complet ignorate de Moscova? More…

Tertium datur? Despre perspectivele partidului dlui Tăriceanu Răspunde

dacat
Astfel ajungem la esența problemei. Electoratul nu este o fabrică de cremvuști în care torni mesaje și din care scoți voturi. Chiar și cei mai puțin informați dintre alegători simt nevoia unei minime garanții că votul lor folosește la ceva, că nu este un simplu exercițiu de admirație. Înainte de a lupta pentru voturi, dl Tăriceanu trebuie să se poziționeze ca o alternativă credibilă. Ca să fie o alternativă credibilă, dl Tăriceanu trebuie sa aibă deja voturi. Acest cerc vicios este specific noilor partide și mișcări și, în cazul domnului Tăriceanu și al RPL, poate fi rezolvat în două moduri. Ambele necesită un impuls din partea PSD.
More…

Ce este și ce nu este criza din Ucraina… 1

1000x7503

De fiecare dată, în ultimii 70 de ani, când izbucnește o criză internațională care opune Occidentul sau Statele Unite unei agresiuni, unui gest politic agresiv sau unui stat care nu se conformă normelor de conduită diplomatică acceptate este utilizată analogia cu Acordul de la München din 1938. Este de departe cea mai des uzitată și abuzată analogie istorică când este vorba de o criză internațională. Acesta este și cazul crizei generate de invadarea Crimeei de către Federația Rusă.

Uzul acestei paralele istorice este în general motivat de dorința de a forța decidenții occidentali sau americani să nu cedeze în fața amenințărilor, agresiunilor sau șantajului. München este în istoria relațiilor internaționale, precum și în jargonul diplomatic, simbolul universal al trădării, al abandonării aliaților și al conciliatorismului în fața unui stat revizionist care nu își respectă angajamentul. Ea evocă compromisul „murdar” cu cel mai destestat lider politic din istorie – Adolf Hitler, și consecințele nefericite ale lipsei de fermitatea a liderilor lumii libere. Evocă, de asemenea, experiențele negative ale unei generații de oameni de stat și diplomați care s-au format în perioada interbelică sau în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial. More…

A new beginning for the Central African Republic? Răspunde

From the Agencies: AP's Ben Curtis in Central African Republic

After 54 years of independence, 5 coups d’etat, and one of the longest and most profound conflicts in the region, the Central African Republic seems to be facing for the first time an opportunity for improvement in political terms. However, enthusiasm should be kept within moderate boundaries, as the CAR carries the burden of a history of violent political confrontations, which have not yet been put an end to.

In order to better understand the reasons behind such skepticism, let us go back to a moment which marked the beginning of a period of the bloodiest civil conflicts in the CAR, namely the early 2000’s. In 2003, general François Bozizé overthrew president Ange-Félix Patassé in a coup, after a failed attempt in 2001. Later in 2005, Bozizé won the elections in the second ballot. In spite of this, he failed to acknowledge the mistakes of his predecessors and continued the tradition of governing in self- interest, in detriment of the consolidation of his own political support. More importantly, the disregard for the regions of the CAR controlled by his political enemies only enlarged the gap between Bozizé and those who opposed him, thus giving birth to rebellious movements. Two main strands of rebellion were created, one based in the northeast, close to the border with Sudan and Chad, and one based in the northwest in areas close to Chad and Cameroon. The former consists of an alliance led by Michel Djotodia, who would become a key political figure in the crisis of 2012-2013. The tensions escalated to a point where, between 2004 and 2007, the CAR experienced a conflict of unprecedented proportions, involving extrajudicial killings in the north, torture, beatings, and rape of subjects and prisoners. Both the Central African Armed Forces( particularly the presidential guard) and the rebellion were responsible for crimes against humanity. More…

Criza din Ucraina – escaladare fără precedent 2

unidentified-armed-men

Din informațiile disponibile în momentul de față se poate trage concluzia că, în ciuda hotărârii parlamentului rus de a desfășura trupe în Ucraina, Federația Rusă nu pare să fie pregătită să folosească forța pe scară largă împotriva Kievului. Acest lucru s-ar putea schimba însă, situația fiind fluidă și tensionată.

Este probabil ca acțiunile rusești să vizeze în momentul de față atingerea unor obiective limitate – detașarea Crimeei de restul Ucrainei pentru menținerea bazei militare de la Sevastopol – însă hotărârea camerei superioare a parlamentului rus se referă la Ucraina, nu doar la Crimeea. În cazul escaladării tensiunilor și utilizării forței de către Federația Rusă, costurile politice și diplomatice pentru Kremlin vor fi destul de ridicate.

Reacția Kremlinului la evenimentele din Ucraina din ultimele luni nu reprezintă un act al unui stat încrezător în statutul său de mare putere în cadrul sistemului internațional. Mai curând pare a fi o reacție nervoasă bazată frica de a pierde accesul la un punct strategic cheie pentru forța sa militară – baza de la Sevastopol, frica că mișcările de stradă din Ucraina să nu alimenteze fenomene similare în Rusia și să ducă la răsturnarea regimului Putin și frica de a pierde controlul asupra Ucrainei prin alinierea acesteia la Occident, și pe cale de consecință slăbirea hegemoniei rusești în spațiul fost sovietic. More…

Ruperea USL, ruperea PNL și predicții Răspunde

Dincolo de termenii rezervați, ideea era că, dacă USL „dorește” să existe, atunci ea „poate” să existe. În spatele aveam două premise. Pe de o parte, o premisă de raționalitate ca rezultat al procesului politic. Pe de altă parte, premisa tacită a unei prudențe în păstrarea puterii. Altfel spus, o raționalitate orientată spre conservarea puterii în fața unui potențial pericol băsescian și nu o raționalitate „aventurieră” orientată spre maximizarea profitului politic în condiții de risc.

Prima premisă mi se pare validă în continuare. A doua a fost, extrem de probabil, greșită. USL a început să se usuce în interior când diverși politicieni ai Uniunii, la diferite nivele, au ales să joace la offside forțând concesii sub amenințarea șubrezirii sau părăsirii alianței.

Există trei rânduri de motive despre care am vorbit mai sus. Una este epuizarea obiectivelor – pe care l-am prevăzut. Al doilea este comportamentul aventurier (deși rațional) al unei mase critice de politicieni USL – acesta mi-a scăpat. Al treilea (și cel mai la modă astăzi) este erodarea încrederii – despre acesta, iarăși, am vorbit. More…

Ucraina: un război în afara Pieței Răspunde

Ucraina1

Violențele din ultimele zile din Kiev par a tinde spre o soluționare mult așteptată dar destul de costisitoare. Scenele de război din capitala Ucrainei au dus la moartea a aproape 100 de oameni în numai 3 zile de conflict armat. Deși este încă foarte fragil, acordul dintre Președintele Ianukovici și cei trei reprezentanți ai opoziției, acord facilitat și observat de către trei miniștri de externe UE și un trimis special de la Moscova, pare un pas uriaș spre normalizarea relațiilor dintre populația ucraineană și putere (vorbim aici de un guvern de coaliție).

Însă aceste evenimente nu au avut repercusiuni numai la nivel intern, ci și pe plan internațional, și s-au manifestat prin poziții diplomatice variate. Pe durata celor aproximativ trei luni de proteste, oficialități americane, europene și ruse s-au tatonat una pe cealaltă și chiar au recurs la atacuri extrem de dure, ce au adus aminte de perioada Războiului Rece. La nivel diplomatic, în ultimele zile, s-a putut constata o nouă ”ruptură” între est și vest, numai că, de data aceasta, granițele au fost altfel demarcate. More…

Statele Unite consolidează apărărea antirachetă a Europei 1

DSCF1591

Statele Unite continuă să consolideze apărarea antirachetă a Europei prin desfășurarea în Spania, la baza navală Rota, a unui distrugător american dotat cu interceptoare SM-3. USS Donald Cook este prima navă dintr-o escadră de patru distrugătoare din clasa Arleigh Burke, dotate cu sistemul Aegis și rachete antibalistice, care își vor avea baza în Europa. Această decizie consolidează prima etapă a strategiei americane European Phased Adaptive Approach, pregătind astfel declararea unei capabilități operaționale inițiale a sistemului antirachetă în 2015, după terminarea lucrărilor de construcție de la baza de la Deveselu.

Până la sosirea la Rota a distrugătorului USS Donald Cook, Statele Unite trebuiau să desfășoare nave pentru protecția antirachetă a Europei din Norfolk, Virginia unde se află baza flotei din Oceanul Antlantic a SUA – un proces complicat din punct de vedere operațional. Astfel pentru a menține o prezență americană continuă în cadrul primei etape a strategiei americane de apărare antirachetă a Europei era nevoie de desfășurarea a 16 nave din baza de la Norfolk. Prin desfășurarea unei escadre de distrugătoare la Rota aceeași misiune va putea fi îndeplinită cu de patru ori mai puține nave.

Misiunea navelor americane care vor avea baza operațională la Rota nu se va limita doar la apărarea antirachetă a Europei. Navele respective vor lua parte la misiuni antipiraterie în Oceanul Atlantic, se vor antrena cu marinele militare europene și vor executa misiuni de diplomație navală în Marea Mediterană. Distrugătoarele americane de la Rota vor asigura libertatea de navigație prin strâmtoare Gibraltar și Mediterană, executând în mod constant misiuni de patrulare. În consecință prezența americană la Rota nu se va reduce doar la asigurarea unei singure misiuni. Navele americane reprezintă un întreg „pachet de securitate” dedicat Europei pe termen scurt și mediu. More…

Ucraina între UE și Rusia Răspunde

Bankova - 04

În anul 2013, politica externă a Ucrai­nei s-a consumat între negocierile cu Bruxellesul pentru semnarea Acordului de Asociere (AA) și presiunile Rusiei, care solicita aderarea Ucrainei la Uniunea Vamală și renunțarea la negocierile cu UE. Toate acestea în fața pericolului unei crize iminente a economiei ucrainene. Euro-Maidanul a izbucnit ca un protest pașnic care a contestat decizia regimului Ianukovici de a nu semna acordurile cu UE și s-a extins în urma tentativei de a reprima protestele prin violență, cu ajutorul forțelor speciale ale Ministerului de Interne – Berkut.

Prin Parteneriatul Estic, UE a vorbit pe trei voci: una a inițiatorilor polonezi și suedezi, care susțin integrarea europeană (cel puțin a Ucrainei, Republicii Moldova și Georgiei), alta a liderilor germani pentru care „Parteneriatul Estic nu este atât despre integrare, cât despre apropierea de Europa“ și o alta a tehnocraților din instituțiile europene, care aveau sarcina de a imagina un mecanism de cooperare care să pună în acord pozițiile celor două tabere politice. Tehnocrații au pregătit documentele-suport pentru negocieri care propuneau un compromis simplu: democratizare în schimbul integrării economice în spațiul UE, fără promisiuni de integrare. Diplomați europeni au fost trimiși la Kiev pentru a negocia cu un președinte care-și întărise controlul asupra instituțiilor statului și care nu dorea să audă de niciun fel de reformă. More…

Note pe marginea unei tragedii 6

Чёрный_супрематический_квадрат._1915._ГТГ
De obicei pe acest portal evităm să abordăm subiectele populare în presă sau evenimentele tragice care oferă mediei tabloidizate din România subiecte facile și audiență din belșug. Voi face însă o excepție în privința tragediei aviatice din Munții Apuseni ce s-a produs pe 20 ianurie deorece are o serie întreagă de implicații de natură politică și administrativă care permit abordarea acestui subiect.

Voi începe prin a-mi prezenta sincerele mele condoleanțe familiilor celor care au decedat în tragicul accident de avion de luni, 20 ianurie. Dumnezeu să-i ierte și să-i odihnească! More…

Schema de (in)acțiune a statului român în cazul prăbușirii avionului YR-BNP 6

1498134_10151897100296243_791081739_o

Una din primele întrebări pe care mi le-am pus văzând dificultățile pe care le au autoritățile în recuperarea pasagerilor din recentul accident tragic a fost: „de ce acum?”. După majoritatea informațiilor care le am, România își îmbunătățește de ceva timp și în mod constant calitatea serviciilor de urgență. Ce a fost diferit de data aceasta? Un posibil răspuns, sugerat involuntar de ministrul Stroe, este absența unei celule de urgență/criză. În majoritatea urgențelor care ajung să fie celebre o asemenea celulă există; în acest caz nu a existat. Este, deci, posibil, ipotetic, ca problema să fie incapacitatea sistemului de a gestiona o urgență ce necesită cooperare la nivel național fără o celulă de criză.
În analiza acestei scheme vom trece repede peste lipsa de logică grafică. Profesioniștii bine instruiți din sistemele de urgentă vor putea (presupunem) să treacă peste faptul că organismele de decizie și control sunt trecute în josul paginii sau că ROMATSA are o căsuță cu majuscule și ISJU una cu caractere normale în ciuda faptului că au o importanță comparabilă. Asemenea probleme stilistice pot confuza un jurnalist oarecare, dar nu un profesionist din structuri.

Să mergem, însă, pe schema legăturilor. Presupunem că ați căzut din cer cu un avion. More…

Stimate abonat, participi la un protest neautorizat 2

kliciko

Acesta este mesajul SMS pe care susțin că l-ar fi primit marți, 21 ianuarie, imediat după miezul nopții, persoane aflate în apropierea locului unde, cu doar o zi înainte, noi ciocniri se produseseră între protestatari radicali și autoritățile din Kiev.

Pe 19 ianuarie 2014, Kievul a devenit scena unor conflicte mortale. De o parte a conflictului se află autoritățile, care încearcă să protejeze puterea actualei conduceri, reprezentate de prim-ministrul Nikolai Azarov și de președintele Viktor Ianukovici. Pe de cealaltă parte a baricadei se află protestatarii pro-europeani sau nemulțumiți de lipsa reformelor și de sărăcie, care dorește apropierea Ucrainei de Uniunea Europeană (UE) și condamnă măsurile legislative autoritare și tentativele de reprimare violentă a manifestațiilor pașnice ale regimului Ianukovici. Figurile politice care se remarcă din mulțime sunt cele ale opoziției. Cei mai vizibili lideri ai acesti sunt fostul campion mondial la box, Vitali Kliciko, care intenționează să candideze la alegerile prezidențiale din 2015, și Arseni Iațeniuk, lider al celui de-al doilea mare partid din Ucraina, aliat al fostului premier Iulia Timoșenko, care se află acum în închisoare.

Conflictele din capitala Ucrainei nu sunt noi și au venit pe fondul deciziei președintelui Ianukovici de a refuza semnarea unui Acord de Asociere cu UE, acord ce ar fi liberalizat comerțul dintre cele două state și ar fi creat posibilitatea relaxării sistemului de liberă circulație spre UE. More…