Se zice că o poză valorează mai mult decât o mie de cuvinte. Rar se poate găsi o ilustrare mai potrivită a zicalei decât această fotografie nocturnă a peninsulei coreene luată din satelit, care surprinde diferenţa izbitoare în ceea ce priveşte nivelul de dezvoltare al celor două Corei. More…
Category Archives: On Liberty
Republica lui Václav Havel Răspunde
Václav Havel a fost întruchiparea cea mai pură a ideii de intelectual umanist, dacă nu dintotdeauna, cel puţin cu siguranţă din timpurile noastre. More…
Un program politic liberal pentru România Răspunde
Publicăm cu permisiunea autorului un program politic liberal pentru România publicat în Revista 22 de Bogdan Enache.
Chiar dacă în majoritatea ţărilor occidentale liberalismul pare astăzi depăşit prin însuşi succesul său, el rămâne gândirea politică care a stat la baza ascensiunii economice, sociale şi culturale a Occidentului şi care, prin declinările sale mai mult sau mai puţin parţiale, are o contribuţie fundamentală la ascensiunea înregistrată în ultimele decenii de naţiunile emergente din Asia.
Birmania: un tărâm orwellian Răspunde
Waihnin Pwint Thon
Preluăm cu permisiunea autorului un nou articol al lui Octavian Manea, publicat în Revista 22.
Localnicilor le place să spună că George Orwell ar fi dedicat Birmaniei nu doar o singură carte, ci o trilogie: Zile birmaneze, Ferma animalelor şi 1984. Altfel, Ferma animalelor este o carte specific birmaneză. De ce? Pentru că este despre porcii şi câinii care conduc o ţară. (Emma Larkin)
Scaunul gol de la Oslo şi influenţa Chinei 5
Scaunul gol de la Oslo
Ceremonia de decernare a premiului Nobel pentru Pace pe anul 2010 a fost învăluită în incertitudine şi lipsită de fast, fiind pentru a treia oară în istoria Premiilor Nobel pentru Pace când laureatul este un deţinut politic, după Carl von Ossietzky şi Aung San Suu Kyi. Nu voi analiza în cele ce urmează circumstanţele în care Liu Xiaobo a fost nominalizat pentru acest premiu, ci voi analiza modul în care China a tratat această decizie şi ce semnifică acest lucru pentru restul sistemului internaţional. Argumentul acestui articol este că asistăm la o disponibilitate crescută a Chinei de a-şi exercita puterea în cadrul sistemului internaţional, chiar dacă acest lucru a afectat negativ percepţia asupra sa. De asemenea China este pregătită din punct de vedere ideologic să conteste paradigma dominantă a sistemului internaţional – Consensul de la Washington.
Obedience is not enough: 12 motive pentru care nu regret comunismul 5
Comunismul: modernitate eşuată, religie seculară sau reacţiune? Răspunde
Dispariţia sistemelor comuniste de inspiraţie marxist-leninistă, sau a socialismului real, în Europa de Est, reformarea parţială din interior a acestui tip de sistem în China şi în alte state asiatice, cu excepţia Coreei de Nord, şi reculul înregistrat de partidele comuniste în Europa de Vest şi de mişcările revoluţionare comuniste în Africa sau America Latină ar trebui să facă posibilă în momentul de faţă o evaluare riguroasă, obiectivă şi cât ma completă a acestui fenomen politic care a dominat a doua jumătate a secolului XX. Cunoaşterea ideologiei, istoriei şi funcţionării propriu-zise a sistemelor comuniste s-a îmbogăţit enorm în ultimele două decenii datorită apariţiei a numeroase studii, acoperind toate ramurile ştiinţelor sociale, care au beneficiat de accesul la surse primare de informaţie în ţările în care comunismul s-a prăbuşit în 1989. Cu toate acestea, analiza semnificaţiei globale a fenomenului comunist, din perspectiva evoluţiei culturii şi civilizaţiei europene, a rămas un capitol deficitar de cercetare şi este departe de a face obiectul unui consens.
Contra-revoluţia din 22-25 decembrie 1989 1
Piaţa Operei, Timişoara, Decembrie 1989
Istoria politică post-comunistă a României, cu toate gravele şi numeroasele sale neajunsuri încă vizibile astăzi, nu poate fi înţeleasă şi evaluată fără o reexaminare radicală a mitului său fondator: aşa-numita Revoluţie anticomunistă din decembrie 1989. Deşi prăbuşirea regimurilor comuniste în Europa Centrală şi de Est după venirea la putere a liderului sovietic reformist Mihail Gorbaciov în 1985 nu urmează un tipar unic, cazul României este unul singular, neputând fi încadrat nici în formula schimbărilor de regim negociate între reprezentanţii Partidului Comunist şi reprezentanţii Opoziţiei civice care a caracterizat schimbarea de regim în Polonia, Ungaria, Cehoslovacia, Germania de Est şi, într-o măsură mai mică, Bulgaria şi chiar Albania, nici în formula resurecţiei naţionalismelor care a dus la decomunizarea şi totodată la disoluţia Iugoslaviei şi Uniunii Sovietice.
Statul, piaţa şi criza 3
…voi încerca să argumentez că intervenţia statului în societate se poate face pe mai multe niveluri (minim 4), iar concluziile de la un nivel nu se pot aplica mecanic la celelate.
…actuala criză ridică acut problema reglementării pieţelor şi a capacităţii legislative a statului, intr-un mod care trebuie să preocupe atât dreapta cât şi stânga. Dar aceeaşi criză nu spune mai nimic de bine despre capacitatea statului de a găsi soluţii strategice. More…
Liberalii Burke, Constant şi Tocqueville Răspunde
-
- Benjamin Constant
-
- Edmund Burke
-
- Alexis de Tocqueville
Complexitatea şi bogaţia unei opere este, cel mai adesea, o bună măsură a valorii şi perenităţii acesteia. În cazul operei lui Edmund Burke, a lui Benjamin Constant şi a lui Alexis de Tocqueville, această observaţie nu are nevoie de precizări suplimentare. Totuşi, atunci când sunt aduşi în discuţie aceşti trei mari gânditori politici, care au trăit şi scris în epoci diferite, persistă o profundă ambiguitate, ba chiar o confuzie, cu privire la mesajul lor filozofic fundamental, o confuzie care a luat amploare în a doua jumătate a veacului XX. Aşadar, sunt aceşti filozofi politici reprezentaţi ai liberalismului sau ilustrează gândirea conservatoare şi conservatorismul?
Taxa pe bule, suculet si bombonele 2
In primul rand vreau sa salut citititorii si autorii acestui blog. Incep sa scriu si eu de azi pe blogul Civitas99 intr-o sectiune, „On liberty”, pe care mi-am dorit-o de mai mult timp si pe care am promovat-o sa apara aici. E o sectiune in spiritul a ceea ce ne-am propus prin Civitas99 inca de acum 10 ani, la infiintare: promovarea libertatii si a societatii deschise.
Exista o lunga serie de propuneri care au sufocat deja spatiul public si care se justifica prin „apararea sanatatii publice”. In discutiile si dezbaterile din mijlocul Civitas de-a lungul vremii am atras atentia asupra lor. E vorba de toate acele restrictii care sunt impuse in spiritul sovietic/nazist al „controlului rational al alimentatiei”: nu mai trebuie sa fumam, sa bem alcool, sa mancam fast-food samd.
Totalitarism verde? 5
Nu vreau sa par adeptul teoriei conspiratiei dar in decurs de o saptamana m-am lovit in presa britanica de doua articole care sustineau nevoia „controlului populatiei.” Nu cred ca exista o neaparata legatura intre ele, dar opiniile exprimate ma duceau cu gandul la totalitarismele anilor 30, nu la tara care a dat lumii unii dintre cei mai mari ganditor intr-ale libertatii.
Primul articol a aparut in The Times si relata declaratiile unui oficial guvernamental si activist intr-ale mediului, pe numele sau Jonathon Porritt. Articolul are titlul edificator Two children should be limit, says green guru si prezinta opiniile acestui oficial britanic care doreste limitarea numarului de copii pe familie la doi. Daca ar fi fost doar opinia unui activist „verde” nu m-as fi inspaimantat, dar domnul Porritt este si oficial guvernamental – aici deja imi pun semne de intrebare. Astazi cand am intrat pe pagina bbc am dat peste acest editorial Population: The Elephant in the room, care argumenta ceva mai subtil despre necesitate dezbaterii acestei probleme.
Civitas Politics 