Despre atentate și musulmani, pe intervalul generos dintre genocid și prostioară 1

PRR_4715
Am observat astfel ca pe lângă sentimentul copleşitor şi nejustificat, la urma urmelor, al catastrofei iminente şi totale, aceşti prieteni ai mei suferă de o frustrare palpabilă. Nimeni, cu excepţia tovarăşilor lor de cuib, blog şi share, nu pare să îi bage în seamă. Ei au înţeles şi problema, deţin şi soluţia şi sunt dispuşi să o explice oricui sta să asculte, dar, cu toate astea, nici criminala de Merkel, nici pămpălăul de Obama, nici fătălăul de Hollande nu le acorda vreun grăunte de atenţie, ba dimpotrivă, continua în ignoranţa lor vinovată să sinucidă Europa în fel şi chip.

Ei bine, pentru că sunt prietenii mei, mă ofer să pun pe masă o posibilă explicaţie pentru indiferenţa pe care autorităţile euroatlantice o afişează faţă de punctul lor de vedere. Şi sper că cei cărora mă adresez să accepte această explicaţie şi să mediteze asupra ei, chiar aşa cum e ea, produsă de un macoveist multiculti corect politic progresist liberal şi cam cretin care nu postează pe Facebook decât ca să citească lumea ce scrie şi să dea like. More…

„La cald” despre industria de apărare românească 4

12193674_525964590900889_1089355166737763064_n

Problema industriei de apărare în România ar trebui să fie mai larg dezbătută în actualul context regional marcat de asertivitatea Rusiei. Teritoriul național al celui mai mare vecin al României a fost anexat și ocupat de trupe ale altui stat, stat care anterior recunoscuse independența și suveranitatea Ucrainei.

Datele economice ale acestui sector în 2015 indică un anumit reviriment al industriei de apărare Românești. Ministerul Economiei a raportat pentru primele 9 luni ale lui 2015 pentru industria de apărare o creștere a cifrei de afaceri cu 13% față de 2014 și o creștere a exporturilor cu aproape 32% față de aceeași perioadă a anului trecut. Valoare contractelor pentru export încheiate în 2015 este egală cu valoarea însumată a contractelor din ultimii trei ani și asigură comenzi până în 2019. Comenzile de la export au fost dublate în perioada 2014-2015 de contracte încheiate cu MApN pe fondul crizei din Ucraina și a agresivității Rusiei. More…

Toamna patriarhului 2

12189010_1025866724113832_8762783404672909913_n

Este pentru prima oară în istoria României când Biserica Ortodoxă a devenit ținta unor proteste de masă. Protestarii au urcat Dealul Mitropoliei și au scandat împotrivat BOR și a patriarhului Daniel. Nici măcar în timpul Revoluției sau imediat după, BOR nu a fost ținta unor astfel de proteste – deși instituțional biserica a cooperat cu regimul comunist și spre deosebire de alte biserici creștine din Europa Centrală și de Est nu s-a constituit într-un pol de contestare a regimului comunist. Această evoluție trebuie privită ca fiind una fără precedent în istoria României moderne și manifestarea clară a existenței unui clivaj secular/religios în cadrul societății românești.

Asocierea dintre biserică și elita politică a fost una dintre cauzele protestelor de la patriarhie. Antipatia protestarilor față de elita politică s-a transferat asupra bisericii, aceasta fiind perceputa ca o entitate care facilitează corupția și „căpușează” societatea românească. More…

Note cu și despre Klaus Iohannis 2

Președintele a obținut ceva, anume un plus de legitimitate și niscaiva timp. Partenerii săi de dialog nu au obținut nimic. Să zicem că protestatarii au fost acolo să protesteze (deși înțeleg că Adrian Despot a tăcut copios și a fost admirat pentru asta). Dar ONG-urile s-au întors clar cu mâna goală. Nici una din temele de acolo nu a fost însușită de președinte, pentru nici una nu s-a agreat un plan de consultări ulterioare.

12190027_933248806749974_3247338679842268053_n[1]

Ca victoria președintelui să fie clară, nimeni nu pare să fi spus la ieșire cuvântul magic eșec. Astfel, nici o umbră nu cade peste președinte în timp ce participanții au deja niște discuții… interesante cu colegii de protest și societate civilă. More…

O demisie tardivă și care nu rezolvă nimic 1

12193888_804934839630058_3761484507063682137_n

Această demisie tardivă nu este în măsură să rezolve problemele României – poate însă deschide un nou capital politic care să permită formularea de soluții pentru problemele pentru care s-a ieșit în stradă zilele acestea: justiție, demnitate, siguranța cetățeanului, bună guvernare, transparență, respect pentru cetățean și responsabilitate în actul de guvernare.

Protestele din noiembrie 2015 se remarcă în raport cu cele din 2013 sau 2011-2012 printr-un pronunțat caracter politic și prin punerea la îndoială a „contractului social” de până acum între elita politică, pe de o parte și cetățeni, pe de alta: noi vă lăsăm să faceți „politică” (adică să furați) că oricum nu se schimbă nimic orice am alege, în schimb ne lăsați în pace să ne descurcăm cum putem și nu ne puneți viețile în pericol.
More…

Faptul că poți să-ți faci un SRL nu te face automat Bill Gates 1

cropped-untitled[1]

Pentru cine nu mai știe povestea, PfB a propus o relaxare a criteriilor de intrare în politică a unor noi partide (doar 3 membri pentru înființare) păstrând limitări la înscrierea în alegeri. Comisia de cod electoral a acceptat propunerea noastră în ce privește înființarea partidelor. Dar a și ridicat pragul de intrare în alegeri (până a a impune în unele cazuri susținerea a 5% din lista electorală pentru a putea înscrie o candidatură) și a creat un proces de desființare juridică a partidelor care nu depun „suficiente” candidaturi. Plus niște artificii în ce privește finanțarea partidelor și campaniilor asupra cărora nu mai insist.

Posibilii beneficiari, în mod absolut surprinzător, au părut relativ mai puțin interesați de liberalizarea pieței politice și au susținut în unele cazuri bariere impuse de Parlament, deși acestea erau în mod demonstrabil în defavoarea lor. Nu putem exclude un efect de eșantionare aici. Dar cel puțin la fel de probabil este că o parte din cei ce vor să își creeze un nou partid nu înțeleg cadrul legislativ și/sau se identifică aspirațional cu partidele mari. More…

Ce caută Rusia în Siria? 2

12038107_949056185132425_3372176856975322618_n

Din capul locului pot să afirm că salvarea creștinilor din Siria sau combaterea ISIL/ISIS/Daesh nu reprezintă scopul principal intervenției rusești în această țară. Acestea sunt obiective care în cel mai bun caz sunt secundare sau vor fi consecințe neintenționate ale intervenției acestei intervenții spectaculoase și surprinzătoare în Orientul Mijlociu.

Rațiunile din spatele acestei intervenții sunt ceva mai complexe decât aceste explicații facile. Principalul motiv din spatele desfășurării de forțe din este protejarea accesului Rusiei la baza navală de la Latakia, port care permite proiecția puterii în Marea Mediterană. Pierderea acestei ieșiri la mare ar reprezenta o lovitură majoră pentru prestigiul și putere Moscovei. Latakia a servit încă de pe vremea URSS drept bază pentru Flotila a V-a a marinei sovietice. More…

Dezastrul de la consiliul JAI 5

11825142_762332163890326_6323123704719672195_n

Modul în care diplomația română s-a poziționat pe tema crizei refugiaților reprezintă un eșec de proporții pentru care nu există circumstanțe atenuante și care afectează cursul politicii externe. Delicatul dosar al crizei refugiaților a fost gestionat prost și reprezintă prima înfrângere majoră în plan extern a președintelui Klaus Iohannis.

Cea mai gravă problemă cu care se confruntă România în prezent este agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei. Dacă Bucureștiul dădea dovadă de o flexibilitatea mai mare pe tema cotelor de refugiați, pentru că oricum nu dispunea de voturile necesare ca să-și impună punctul de vedere, putea folosi măcar votul pe tema cotelor de refugiaț ca o monedă de schimb, într-o negociere viitoare. Având în vedere conciliatorismul german în raport cu agresivitatea Rusiei, iritarea Berlinului pe o temă de politică europeană atât de importantă precum criza refugiaților nu a reprezentat o mișcare inteligentă din partea Bucureștiului. More…

Ce nu ne spunem nici măcar nouă înșine despre criza refugiaților Răspunde

[…]problema adevărată a UE este următoarea: date fiind valorile europene și dată fiind prezența mulțimilor la granița (continuă) Schengen, care este modalitatea eficientă de a ține la distanță refugiații?grafic
Valorile relevante sunt reticența în a bate sau ucide mari mase de oameni. Chiar și în criză economică, este greu pentru (aproape) orice opinie publică să vadă scene masive de violență la televizor. Așadar, Europa are nevoie de o modalitate aseptică de a trata problema, de refugiați care să dea înapoi la simpla vedere a unei puști și de guverne care să nu vorbească prea mult despre temă. Astfel spus, are nevoie să poată exclude refugiații din conversația politicoasă. De o soluție finală dar, în același timp, umană. More…

O criză de securitate Răspunde

Europe-Headline-News-Now-Refugee-Crisis-650x439

Probabil una dintre marile probleme ale decidenților europeni este deficitul de atenție strategică. Astăzi se ocupă de criza ucraineană, mâine de Grexit, poimâine de refugiați. Reacționează emoțional și aparentul lor leadership nu depășește durata unui breaking-news. Campania NATO din Libia împotriva lui Gaddafi oferă exemplul perfect. Considerată inițial drept un model de intervenționism de succes, patru ani mai târziu este mai degrabă o rețetă sigură de fabricare a unui stat eșuat. Sub presiunea jurnalelor de știri și sub spectrul repetării unei noi Srebrenica, aviația franco-britanică s-a grăbit să oprească avansul armatei guvernamentale către Benghazi. Ulterior, sprijiniți de Alianță, rebelii vor triumfa împotriva regimului Gaddafi, fără însă ca operațiunea mandatată de Consiliul de Securitate să fie urmată de un efort persistent de stabilizare post-conflict. Rezultatul? Libia post Gaddafi devine o Somalie mediteraneană, un tărâm „al războiului tuturor împotriva tuturor“ și unul dintre principalii exportatori de refugiați care iau drumul Europei.

Sunt voci care cred că o operațiune UE ar fi trebuit să urmeze celei desfășurate de Alianță. „NATO și-a îndeplinit misiunea fixată de Consiliul de Securitate. Rezoluțiile 1970 și 1973 cereau NATO să instituie o carantină maritimă împotriva comerțului cu arme și o zonă de interdicție aeriană deasupra Libiei pentru a proteja populația civilă. NATO a făcut toate aceste lucruri și misiunea în coordonatele mandatului Consiliului de Securitate s-a încheiat. Responsabilitatea post-conflict cădea în sarcina ONU și într-o oarecare măsură în sfera UE, fiind organizația internațională cu cel mai mult de câștigat prin implicarea în reconstrucția post-conflict. Este evident că un grad mai mare de particpare post-conflict din partea ONU și a UE ar fi putut schimba complet situația pe care o avem astăzi. Dar asta nu era o responsabilitate NATO, ci una a UE“, crede astăzi amiralul James Stavridis, fostul comandant suprem al Forțelor Aliate din Europa. More…

Ce este naționalismul? (la moartea lui Vadim-Tudor) 6

Trist cartofor, tu, monument de ură
satyr drapat în giulgiu vişiniu
cum vii să faci tu ordine-n cultură
mai bine-ai vinde nasturi şi rachiu
mici echimoze-s ochii tăi de fiară
rînjeşti ca rîia, hoţ, cu colţii răi
mefiboşet gîngav şi fără ţară
răufăcător eşti tu, cu toţi ai tăi.

(Din opera lui Corneliu Vadim-Tudor) More…