Premisele necesare ale mobilizării pro-Klaus Iohannis. Partea a doua: rolul mișcărilor de stradă Răspunde

image-2014-11-16-18579291-0-protest-kiseleff

Putem presupune, în mod rezonabil, că acești 1,5 oameni nu au fost mobilizați pe căile politicii obișnuite. Altfel spus, că a existat un declic în percepție prin care Iohannis simbolul politic a fost înlocuit cu Iohannis simbolul anti-politic (astfel încât mișcările de stradă cu scop implicit pro-sistem să nu fie resimțite ca atare). Avem precedentul Raed Arafat care ne spune că ostilitatea sistemului (în cazul nostru Guvernul) pentru un profesionist aflat la margine (Klaus Iohannis) poate, în condițiile potrivite, să creeze solidaritate. Dealtfel, știm acest fenomen și din alte mișcări de stradă care, în varii țări.

Mai trebuie făcut un salt: de la mobilizare în stradă la mobilizare la urne. Aici mecanismul seamănă destul de mult cu o cutie neagră. Dar precedentele sugerează cel puțin că între o mișcare de stradă de succes și opinia publică generală există anumite sincronizări. PU 2012 a fost susținută de majoritatea populației, Nicușor Dan a obținut un procent mult peste abilitățile sale politice, USRM pare să fi înclinat balanța părerilor populației, mișcarea anti-fracking are populația de partea sa cel puțin în zonele afectate. Dacă în 2012 încă mai era acceptabil să separi manifestațiile de stradă de majoritatea tăcută, această distincție a devenit din ce în ce mai dificilă de la an la an. More…

Premisele necesare ale mobilizării pro-Klaus Iohannis. Partea întâi: cauze generale 3

revolutie-doi

Atât biologia (copii, boli) cât și presiunea socială („casa ta”) fac ca, în timp, să fie nevoie de cheltuirea unor sume sporite de bani pentru a păstra un nivel de confort similar. Asta afectează mai ales generațiile tinere, care evoluează de la primul job câștigat pe când încă sunt sprijinite de părinți spre situații în car ei înșiși au nevoie de spațiu familial și resurse pentru a sprijini părinții.

În ceea ce privește așteptările, situația este mai bună, pardon, mai puțin rea în 2014 decât în 2013. Pesimismul vizavi de direcția în care se îndreaptă țara se află în scădere, dar rămâne dominant. Deși poate să fie puțin relevant, merită urmărit și modul în care, înainte de alegeri și ca efect probabil al campaniei, pesimismul crește. More…

Analistul, mama analistului și victoria lui Klaus Iohannis 5

Dacă ați citit acest sit, ați observat cu siguranță că am anunțat victoria lui Victor Ponta în fața lui Klaus Iohannis. Ca atare, vin în fața domniilor voastre să îmi fac autocritica. Sarcina îmi este mult ușurată tocmai de claritatea victoriei challengerului. Claritate care nu a fost așteptată de nimeni. Asta înseamnă că nu doar cifrele sunt greșite ci și undeva ne scăpa un aspect de bază al comportamentului electoral.[…]
Chiar dacă mă simt mai bine când știu că toată lumea a greșit, rămâne un gând care nu îmi dă pace. Domnul Iohannis a înregistrat un plus de aproximativ 3 milioane de voturi. Dintre acestea 1-1,5 erau previzibile, 1,5-2 milioane au venit ca o surpriză. Să zicem 2 milioane ca să fie mai înspăimântător. Dumneavoastră vă dați seama ce înseamnă 2 milioane? Este populația Bucureștiului. Sau jumătate din populația Republicii Moldova. Toți aceștia erau prin punctele a, b, c, d. Și, într-un interval de două săptămâni, au ajuns toți în punctul X fără să îi vadă nimeni. X este pătrățelul unde poate fi ștampilat Klaus Iohannis. Dar dacă era altceva? Se sparie gândul.
More…

Klaus vs Klaus Răspunde

646x404

Primul este o personalitate puternică, care va ocupa o poziție cu puteri semnificative. A promis aleșilor locali ACL că dl Predoiu va fi prim-ministru. A promis poporului că Traian Băsescu nu va fi prim-ministru. A promis că nu se vor tăia în mandatul sau salarii și pensii. Primul domn Iohannis știe dacă un sondaj este manipulat numai citindu-l (nu inventez, a zis asta).

Al doilea Klaus Iohannis este mult mai ponderat decât primul. A pus bemol treptat pe toată discuția cu Predoiu-premier. A admis (aproape) deschis că PNL ar putea să nu fie în stare să dea jos guvernul Ponta. A insistat că președintele nu abrogă legi. A trimis un răspuns nuanțat către Politică fără Bariere. More…

Alegerile prezidențiale: Victoria lui Klaus Iohannis și înfrângerea lui Victor Ponta 1

10537474_10205221016990810_8828864875383008025_o

Românii au re-descoperit solidaritatea în interiorul unei societăți polarizate economic și politic, și au creat o punte cu cei care locuiesc și muncesc acum în străinătate. Cine va reuși sa canalizeze aceste energii într-un proiect politic are toate șansele să-și creeze o bază politică puternică pe termen lung.

Alegerea lui Klaus Iohannis, un etnic german, precum și reaprinderea interesului pentru politică, reprezintă un plus pentru democrația românească, cu efecte benefice și la nivelul prestigiului internațional. Alegerile din 16 noiembrie 2014 confirmă succesul „modelului românesc” de dialog și integrare politică a minorităților în Europa Centrală și de Est. More…

OSINT: ce știm despre turul 1 și, mai ales, turul 2 3

Senate-Elections

Deși perspectivele sunt, în linii mari previzibile, există câteva necunoscute.

Cu cât se va mobiliza mai tare electoratul din Transilvania în favoarea d-lui Iohannis? Dincolo de alte considerente este vizibilă o urmă bine controlată de mândrie locală în demonstrațiile antiguvernamentale și parțial electorale dintre tururi (vezi lozinca „Deșteaptă-te oltene”). Dealtfel, manifestațiile nu au prins avânt în afara arcului carpatic decât în București. Este perfect posibil ca ardelenii care simpatizau cu Iohannis să simtă nevoia de a strânge rândurile și a veni la vot în mai mare măsură. O eventuală mobilizare ardelenească se va simți pe parcursul zilei în prezența raportată de BEC.

Cu cât se va mobiliza mai tare electoratul vârstnic rural în favoarea d-lui Ponta? În spatele primei victorii la urne puțini au observat că vârstnicii din rural, electorat tradițional al PSD nu au fost prezenți în număr mare la vot. Motivele acestei defecțiuni sunt necunoscute. Dar putem bănui că în timp ce domnii Iohannis și Ponta se fugăreau reciproc prin televiziuni social-democrații au lucrat să câștige acest electorat. Măsura succesului se va vedea indirect și parțial pe parcursul zilei în prezența în rural prezentată de BEC. Dacă un exit-poll de încredere oferă structură pe vârste și medii înainte de 21:00 vom vedea chiar mai direct. More…

Voturile de sărăcie, dezvoltare și experiență de migrație la prezidențialele din România 2014 2

vot_26768300

Harta sociologică a celor șase modele de vot, la turul întâi de la prezidențialele din noiembrie 2014, este, în primul rând , o descriere. Indică modul în care pot fi grupate județele pe profil de votare. In interpretarea hărții am introdus variabile referitoare la nivelul de dezvoltare a județelor și posibile conexiuni între vot și diasporele românești. În contextul în care mass media românească a discutat tot procesul electoral preponderent (exclusiv uneori) în termeni de „ce a spus candidatul” și „ce minuni” au făcut echipele de campanie ale candidatului, și ce vesti mai vin de la DNA, agenda publică și profilul electoratului au rămas în umbră. La rândul lor, datele de vot, dupa turul intai, la nivel de judet, pot fi inselatoare. Județele sunt , ele însele eterogene, pe categorii rezidențiale, profil cultural, experiențe de migrație etc. În consecință,s-a impus nevoia de a testa ipotezele formulate pentru harta judeteana a votului cu date mai precise, la un nivel inferior de agregare. Din fericire astfel de date exista, publicate de Biroul Electoral Central, cu ajutorul INS.

Analiza in sine, prezentată in tabelul de mai jos, este tehnică[i]. Raționamentul in sine, însă și interpretarea datelor pot fi urmărite cu ușurință. Dacă ipotezele formulate pentru a înțelege harta județeană a votului sunt corecte, este de așteptat ca indicatorii de dezvoltare a localităților și de estimare a experiențelor locale de migrație să fie capabili să „explice” în mod semnificativ ponderile de vot pentru fiecare dintre cei doi candidați plasați pe primele doua locuri, Victor Ponta (VP) și Klaus Iohanis (KI). Mai mult, impactul acestor doua categorii de factori ar trebui să rămână semnificativ și după ce „ținem sub control” (eliminăm, prin procedee statistice) efectul regiunilor de dezvoltare. More…

Două Românii și o diasporă? Răspunde

10756585_10107547104808354_261197918_o

Prezența sporită la vot, nu numai în vestul și în nordul Europei, dar și în sudul ei este legată tocmai de procesul anterior menționat de transformare a unui simplu agregat de persoane plecate la lucru în străinătate, în diaspore. Noua diasporă, formată preponderent din cei care au plecat la lucru în străinătate după 1990, a dat un semnal foarte clar în acest noiembrie că vrea și poate să joace un rol activ în dezvoltarea de acasă, nu numai economic ci si instituțional-politic.

Pentru a evalua corect impactul noilor diaspore românești asupra țării de origine aș reaminti faptul că votul din țară nu mai este, din 2004 încoace (D . Sandu, 2004), rupt de opțiunile diasporei. Cei de acasă votează și , când este cazul, ies în stradă, în consonanță cu modul în care gândesc și acționează rudele și prietenii lor din străinătate. Protestele publice din România, de după turul întâi de scrutin prezidențial – sub semnul „solidari cu cei din diaspora” – indică existența unui singur câmp electoral românesc, transnațional, în care „acasă” și „în diaspora” nu mai sunt lumi diferite ci puternic intercorelate. More…

Ce să urmăriți neapărat între cele două tururi de scrutin 1

alegeri-2014

Evident, teme sunt multe și toate esențiale pentru trecutul, prezentul și viitorul tării. Dar numai unele includ cifre și argumente raționale. Ambele teme pe care le identific aici sunt fluide și se reinventează în fiecare zi (uneori mai des). Nu voi da, deci, linkuri.

Prima temă ar fi „cine e de vină pentru că dreapta nu a câstigat alegerile”. Prin „cine” ne referim desigur la categorii de electorat care nu au „văzut lumina adevărului”. Știu, nu pare ceva incitant dar suprinzator de multe pietre au fost răscolite pentru a valida (sau invalida) țapul ispășitor. Unele dintre ele chiar interesante.

A doua temă este dimensiunea fraudei electorale. Deși logic independentă, o veți vedea (prea) des ca o subdiviziune a celei dinainte. Răspunsurile variază de la neglijabil până la „de ce a votat atât de multă lume pe listele suplimentare”. More…

Adevăratul clivaj electoral (ipoteză) Răspunde

voturi-judete-buline_2014110319

Imediat după alegeri o anumită zonă a dreptei a început automanipularea. Scopul, ca de obicei, demonizarea electoratului învingătorului. Ipoteza slabei educații a căzut rapid, în momentul în care s-a aflat că cei cu educație primară nu prea au venit la vot (IRES). Bătrânii au avut o prezență slabă la vot, după cum prezicea criptic Barbu Mateescu, deci nici ei nu sunt de vină.

România (indiferent ce citiți pe Internet) este ferm ancorată în Occident. Criza (precum Marea Ciumă) nu a făcut diferență între săraci și bogați, vrednici și nevrednici, mitteleuropeni și balcanici. Evident, diferențe semnificative persistă; dar, psihologic, ne raportăm în mod asemănător la același punct de vârf al prosperității noastre. Rutele de migrație s-au deschis și ele în mod semănător, apoi au început să se închidă odată cu blocarea pieței muncii în vestul Europei. More…

Spectrul politic după turul întâi 3

ponta_iohannis_30108000

La „dreapta” se află dominant Klaus Iohannis (~30%). În jurul său, ceea ce putem numi triunghiul urii: Tăriceanu, Udrea, Macovei. În acest grup, care totalizează ~15%, fiecare din cele trei electorate urăște sau disprețuiește reprezentanții celorlalte două. Electoratul lui Tăriceanu nu vrea să se amestece cu „băsiștii’; electoratul lui Udrea cu „trădătorii” iar electoratul lui Macovei cu “corupții”.

La „stânga” se află Victor Ponta (~40%). El trebuie să rezove un binom la fel de interesant. Pe de o parte, candidatul UDMR, aliatul său la guvernare are ~4%. Pe de altă parte, electoratul naționalist (Diaconescu + Vadim =~7%) ar fi mai înclinat să voteze candidatul PSD decât un neamț în turul doi . More…

Justiția, autoritatea statului și politica 2

921487_412212215558179_1371467270_o

Un atribut fundamental al oricărui stat este să se asigure că pe teritoriul său legile elaborate de legislativ sunt aplicate. Aplicarea legilor și înfăptuirea justiției sunt caracteristice oricărei forme de stat, indiferent că vorbim de orașe-stat antice, imperii antice, state medievale descentralizate, orașe-state europene, imperii multinaționale sau statul națiune modern din zilele noastre. Sabia reprezentată pe scutul heraldic al unui stat nu reprezintă doar autoritatea de a încheia pace sau de a declara război, este simbolul înfăptuirii justiției. Justiția pune în balanță, statul pune în executare.

Consolidarea democrației și buna guvernare în România nu pot fi înfăptuite fără consolidarea statului și aplicarea autorității acestuia în domeniile. Combaterea corupției, consolidarea statului de drept, consolidarea autorității statului și independența justiției sunt în momentul de față fundamentale pentru consolidarea democrației în România. Corupția generalizată, absența statului de drept și arbitrariul potentaților locali ar putea duce România pe un drum similar cu cel al vecinului de la nord-est, Ucraina. Subminarea autorității statului cuplată cu instituții democratice care funcționează defectuos pot deschide ușa unei agresiuni externe. More…