Victor Ponta și PSD Răspunde

http://www.wprost.pl/F/pic.php?T=news&P=263177
Aceste victorii și abilități tactice maschează, însă, diluarea strategică. Mai este PSD partidul forței liniștite, în linia Iliescu-Năstase? Poate că nu, căci premierul se simte obligat să combată. Mai este PSD principalul partid anti-Băsescu? Probabil că da dar, dincolo de un electorat captiv, cui îi mai pasă? Mai este PSD continuatorul USL? Din nou, cui îi mai pasă? Mai este PSD partidul celor săraci? Poate, dar, iată, și al celor bogați. Pe scurt identitatea dlui Ponta este neclară și, date fiind epurările, identitatea dlui Ponta este identitatea PSD.

Deocamdată dl Ponta beneficiază de deciziile pe termen lung luate mai demult (întărirea UNPR/ PLR; Codul Fiscal). Dar când acestea își vor fi trăi traiul, la ce va mai apela premierul?

Evident, situația este cumva ipotetică. Dacă dl Ponta va fi condamnat atunci discuția devine caducă. Dacă va fi achitat (în viitorul apropiat) suferința sa eroică în ghearele DNA va servi drept combustibil electoral o vreme. Dar, până în 2016, problema revine oricum: cine este Victor Ponta? , pe cine reprezintă PSD? Până se vor găsi răspunsuri la aceste întrebări PNL are (deși nu neapărat merită) avantajul strategic. More…

Note din marea confuzie 10

a
Cândva, însă, PSD a evoluat de la „facem orice compromisuri rezonabile” la „folosim orice șansă să ne întărim puterea”. Separarea de PNL a permis unificarea Opoziției. Această unificare i-a permis să preia cu relativă ușurință tema anticorupției judiciare. Astfel, fapte care pe vremuri ar fi rămas cu totul nepenalizate (v. Ca un zeu printre politicieni Ponta trecea) îi sunt astăzi imputabile în primul rând de adversari dar, într-o măsură probabil mai mică, și de propriul electorat. (Se adaugă aici și încrederea sporită în DNA, evident). More…

Alegeri ciudate în România și Regatul Unit Răspunde

După o idee de Barbu Mateescu

Revenind la alegerile din Regatul Unit, îmi amintesc cum înainte de alegeri un cunoscător al scenei politice de acolo spunea că sistemul politic a încetat de mult să fie bipartizan. Ei bine, votul uninominal a favorizat de data aceasta un sistem de 2+1: Conservatori, Laburiști, Partidul Național Scoțian. Practic un sistem bipartizan cu o excepție națională.

Este, mai mult sau mai puțin, tendința arătată de sistemul de partide românesc: PSD/PNL/UDMR. Dacă vreți să forțăm comparația până la capăt UKIP este un fel de PPDD care apare și dispare.

Sistemele de vot uninominal sunt specializate în redistribuția de voturi. De la cei slabi către cei puternici, de la singuratici la aliați, de la cei dispersați spre cei concentrați. Rezultatele acestor redistribuții pot fi surprinzătoare. Dar în orice alegere de tip uninominal știm că pot apărea surprize. More…

Sfârșitul suferințelor lui Victor Ponta 3

Ponta gandind

Dacă lăsăm momentan la o parte PNL, cine se opune premierului? Carismaticii (consumatorii de carismă) sunt în derivă de ceva vreme, în lipsa unor figuri care să le satisfacă nevoile psihologice. Spre exemplu susținătorii domnului Băsescu (unul din ultimele grupuri relativ agregate) vor fi prea ocupați în lunile ce urmează să explice diferențele ideologice dintre vechiul și noul ex-președinte. Evident, dl Iohannis ar putea să îi scoată pe carismatici din adăposturile lor reci, dar nu pare să aibă această intenție.

Primordialiștii statului de drept își văd visele cu ochii chiar în momentul în care credibilitatea lor intelectuală e lovită în plex. Cu Traian Băsescu în conflict cu CSM, Horia Georgescu cercetat, Monica Macovei amendată și diverși ziariști ai cauzei în diverse situații penibile este greu de crezut că cineva mai merge prea curând la ei spre îndrumare. More…

Marele Încasator și Marele Preot 3

25142C9500000578-2926611-Embrace_Kate_Bottley_a_priest_who_features_in_TV_s_Gogglebox_gre-m-46_1422276550726[1]
Ponta și Iohannis au, fiecare în felul său, un plan larg de acțiune. Nu același lucru se poate spune despre PNL. Ușor narcotizat de susținerea populară primită gratuit și neînțelegând destul de bine deruta din PSD noul partid este poate forța politică cea mai confuză de pe piață. Cu detronarea lui Tăriceanu au încercat o premieră chiar și în politica românească: să convingi pe cineva să trădeze fără să îi dai nimic. Faptul că unii liberali au luat în serios acest efort nu poate decât să ne sperie. De fapt nici vechiul PDL nici vechiul PNL nu par să știe ce au de făcut acuma că au devenit împreună un partid de prim rang. Zestrea de abilități de negociere acumulată în decenii de politică fie zace nefolosită fie este consumată în medierea conflictelor interne. Principala veste bună pentru PNL este că timpul pare să fie încă de partea lor. O vreme.
More…

Suprimarea votului diasporei Răspunde

IMAG0135

Guvernul avea la dispoziție o serie întreagă de măsuri prin care putea între cele două tururi de scrutin să îmbunătățească organizarea alegilor în diaspora: suplimentarea secțiilor de votare în țările unde s-a înregistrat un aflux mare de cetățeni români la urne, desființarea acelor secții de vot unde prezența a fost sub așteptări și redirecționarea resurselor spre zonele cu aflux mare de votanți, precum și organizarea în afara ambasadelor și a consulatelor a unor secții de vot cu ajutorul organizațiilor de români și a bunelor oficii a statelor gazdă. Ministerul Afacerilor Externe, organizatorul scrutinului în afara țării, de comun acord cu Biroul Electoral Central putea, atât în turul întâi cât și în turul al doilea, să prelungească programul de vot al secțiilor de votare din străinătate.

De ce au fost obstrucționați administrativ românii din diaspora la alegerile prezidențiale din 2014?

Răspunsul este brutal de simplu: deoarece la nivelul conducerii PSD, partidul aflat la guvernare și al cărui lider candida la funcția supremă în stat, s-a crezut că românii din afara granițelor votează „instinctiv” împotriva lor. Mai mult în spatele unei participări sporite a diasporei la alegeri PSD suspecta că s-a ascunde o fraudă electorală. După alegerile din 2009 PSD, dar și PNL, au lansat acuzații de fraudă în diaspora mai ales cu privire la modul cum s-a desfășurat votul la Ambasada României de la Paris. Alte acuzații de fraudă au vizat, la vremea respectivă, filialele Institutului Cultural Român. Niciuna dintre aceste acuzații de fraudă electorală nu a putut fi dovedită, însă credința că votul din diaspora din 2009 a persistat la nivelul PSD și mai apoi al USL. More…

2015: în loc de predicții 3

10700300_394992220658113_2583691648655070495_o
Strategia PSD în momentul de față, susținută mediatic în primul rând de grupul din jurul d-lui Ponta, pare să fie următoarea: până la alegerile din 2016 (1a) Klaus Iohannis trebuie să dezamăgească și (1b) PSD să fie (oricât de puțin) deasupra așteptărilor. Pentru a dezamăgi președintele nu trebuie să fie înfrânt ci trebuie să se înfrângă singur. De aceea PSD nu se poziționează ostil față de președinte (1a) ci încearcă să îi asimileze temele de pe agendă (1b). Șansa PSD de a atinge acest obiectiv se bazează pe așteptarea ca președintele să nu își poată mulțumi toate segmentele de electorat, izolarea Președintelui ca instituție față de decizia economică, așteptările relativ modeste față de PSD pe tema corupției, disponibilitatea partidului de până acum de a-și lăsa liderii „singuri în fața DNA”. Rezultatul dorit al acestei strategii este ca președintele să își atingă vârful de formă undeva în 2015 și să fie în scădere pronunțată în perioada electorală din 2016.

Pericolul PNL, despre care am mai vorbit, este să nu își găsească o identitate clară. Partidul se va vedea sfâșiat între dorința de a nu aliena electoratul lui Klaus Iohannis și nevoia de a nu livra militanți pentru proiectele politice ale lui Traian Băsescu. O rezolvare rapidă a acestui nod gordian nu va fi posibilă, fiind nevoie întâi de fuziunea în teritoriu. Acolo se vor ciocni așteptările unor PDL-iști (paritate, respectarea puterii existente în teritoriu) de așteptările unor PNL-iști care vor contabiliza sporul de voturi adus de Klaus Iohannis în curtea (v)PNL. Partidul trebuie nu doar să navigheze în siguranță prin aceste ape, dar și să reușească consolidarea unei identități publice unitare. More…

Predicțiile anului 2014 la control Răspunde

10828149_754162658005649_5050108525921519593_o

Privind problema sub un aspect mai degrabă calitativ, observ că am putut prevedea apropierea PNL de PPE dar nu și apariția nPNL. Am putut prevedea necesitatea lui Klaus Iohannis și lipsa din competiție a lui Sorin Oprescu, dar am supraestimat rezistența la candidatură a lui Victor Ponta.

Dacă mă uit și la predicții din alte articole, observ că nu am putut prevedea valul de prezență la vot care l-a adus pe Klaus Iohannis la Cotroceni (o eroare comună, din nefericire). În schimb, am luat mai în serios decât restul lumii posibilitatea lui Călin Popescu Tăriceanu de a construi un partid cu o minimă viabilitate.

Per total, mi se pare că am ieșit mai bine decât „piața”, deși, între noi fie vorba, piața nu este teribil de dezvoltată. Dar am ieșit puțin mai slab decât în 2012-2013; cum ziceam într-un articol mai vechi, 2014 este un an în care politicienii au avut idei. More…

Alegerile prezidențiale: Victoria lui Klaus Iohannis și înfrângerea lui Victor Ponta 1

10537474_10205221016990810_8828864875383008025_o

Românii au re-descoperit solidaritatea în interiorul unei societăți polarizate economic și politic, și au creat o punte cu cei care locuiesc și muncesc acum în străinătate. Cine va reuși sa canalizeze aceste energii într-un proiect politic are toate șansele să-și creeze o bază politică puternică pe termen lung.

Alegerea lui Klaus Iohannis, un etnic german, precum și reaprinderea interesului pentru politică, reprezintă un plus pentru democrația românească, cu efecte benefice și la nivelul prestigiului internațional. Alegerile din 16 noiembrie 2014 confirmă succesul „modelului românesc” de dialog și integrare politică a minorităților în Europa Centrală și de Est. More…

Motive pentru a nu vota cu… Răspunde


Discursul prezidențiabilului ACL are mult din discursul ADA/ Traian Băsescu din 2004. Nu repet aici acuza de „băsism”. Temele și abordarea sunt cele din perioada conciliantă președintelui, înainte să devină „marele Băsescu”. Nu mă îndoiesc că dl Iohannis își propune să atingă obiectivele de atunci cu mijloace mai democratice și mai puțin divizive. Doar că… în 2014 știm mai mult decât în 2004. În 2004, când trăiam sub „domnia” unui birocrat (Adrian Năstase) corupția și, în general, răutatea umană, păreau principala problemă a țării. Astăzi ar trebui să știm că anticorupția polițienească nu rezolvă decât o parte a problemelor țării. Este nevoie de reguli financiare care să limiteze ocaziile de corupție. Este nevoie de bune reguli constituționale care să limiteze răul pr care îl fac oamenii răi.
[…]

USL și apoi PSD singur au transformat fluiditatea într-o strategie de guvernare. Această frază nu este deloc ironică. Spre oroarea celor care nu înțeleg decât de cuvântul comisiilor prezidențiale sau academice, guvernarea Ponta a devenit campioană al stilului: „începem acum și pe urmă mai vedem noi”. Per total asta a dus la o deblocare perversă a birocrației și la un feedback robust (și furibund) al societății civile. Prețul acestul stil agil este că din când în când vei da tare cu capul în zid – vezi cazul Roșia Montană.
More…

Spectrul politic după turul întâi 3

ponta_iohannis_30108000

La „dreapta” se află dominant Klaus Iohannis (~30%). În jurul său, ceea ce putem numi triunghiul urii: Tăriceanu, Udrea, Macovei. În acest grup, care totalizează ~15%, fiecare din cele trei electorate urăște sau disprețuiește reprezentanții celorlalte două. Electoratul lui Tăriceanu nu vrea să se amestece cu „băsiștii’; electoratul lui Udrea cu „trădătorii” iar electoratul lui Macovei cu “corupții”.

La „stânga” se află Victor Ponta (~40%). El trebuie să rezove un binom la fel de interesant. Pe de o parte, candidatul UDMR, aliatul său la guvernare are ~4%. Pe de altă parte, electoratul naționalist (Diaconescu + Vadim =~7%) ar fi mai înclinat să voteze candidatul PSD decât un neamț în turul doi . More…

Adevărata miză a alegerilor prezidențiale 3

Numaratoare voturi universitate (48)

Adevărata miză este ce se va întâmpla între momentul anunțării rezultatelor din turul 1 și investirea următorului Guvern. Trei sunt posibilitățile mari.

Prima este construcția unei puteri monocefale, în care primul ministru este în același timp șeful PSD și un fidel al primului ministru. Evident, zilele lui Emil Boc nu se vor mai întoarce. Dar un premier relativ fidel poate fi, teoretic, găsit.

A doua este construcția unei puteri bicefale. Premierul este stăpânul propriului destin și ia decizii separat de dar nu neapărat în contra președintelui. În forma cea mai pură am avea un binom de tip Năstase-Iliescu; altfel spus, premierul va avea mai multă putere decât președintele. Cel mai probabil, însă, primele două opțiuni se vor hibridiza. More…