Despre dubla simbolistică politică a protestului în Piaţa Universităţii din Bucureşti 1

În istoria postcomunistă a României, protestul în Piaţa Universităţii din Bucureşti are o dublă şi puternică simbolistică politică. În acest loc din centrul capitalei, în primăvara anului 1990, s-a coagulat opoziţia democratică împotriva guvernului condus de Ion Iliescu, un guvern revoluţionar emanat din eşaloanele doi şi trei ale aparatului comunist care a preluat puterea după căderea regimului. După luni de manifestaţii paşnice de nesupunere civică, acţiunile de protest ale opoziţie din Piaţa Universităţii au fost reprimate cu barbară violenţă de către forţele de ordine în colaborare cu miile de mineri, forţele paramilitare ale Frontului Salvării Naţionale aduse din Valea Jiului, care au descins în Bucureşti între 13-15 iunie 1990, provocând un adânc clivaj politic care a dominat până recent scena politică românească şi care persistă în memoria publică. More…

Republica confuză 10

Palatul Parlamentului

Ion Iliescu şi Emil Constantinescu au consacrat un tip de regim în care preşedintele are puteri dincolo de cele formale prin influenţa pe care o păstrează în cadrul partidului/coaliţiei de  guvernare. Acest model era, de facto, susţinut de Constituţie prin aceea că preşedintelui „independent de partide” i se permitea să rămână un vector de imagine la următoarele alegeri. Odată cu 2004 însăşi ideea de majoritate este radical re-gândită; acest factor, alături de altele,  duce la o serie de variaţii în timp ale regimului de guvernare.

More…

Contra-revoluţia din 22-25 decembrie 1989 1

Piaţa Operei, Timişoara, Decembrie 1989

Istoria politică post-comunistă a României, cu toate gravele şi numeroasele sale neajunsuri încă vizibile astăzi, nu poate fi înţeleasă şi evaluată fără o reexaminare radicală a mitului său fondator: aşa-numita Revoluţie anticomunistă din decembrie 1989. Deşi prăbuşirea regimurilor comuniste în Europa Centrală şi de Est după venirea la putere a liderului sovietic reformist Mihail Gorbaciov în 1985 nu urmează un tipar unic, cazul României este unul singular, neputând fi încadrat nici în formula schimbărilor de regim negociate între reprezentanţii Partidului Comunist şi reprezentanţii Opoziţiei civice care a caracterizat schimbarea de regim în Polonia, Ungaria, Cehoslovacia, Germania de Est şi, într-o măsură mai mică, Bulgaria şi chiar Albania, nici în formula resurecţiei naţionalismelor care a dus la decomunizarea şi totodată la disoluţia Iugoslaviei şi Uniunii Sovietice.

More…

Crizele lunii august: Nimic nou pe frontul de est 2

Traian Basescu si Vladimir Putin la summitul NATO de la Bucuresti. Foto: Mediafax/Raul Ştef

A două criză majoră în care a fost implicată diplomaţia românească în luna august a fost expulzarea de către autorităţile ruse a unui diplomat român aflat la Moscova sub acuzaţia de spionaj. Acest eveniment poate fi considerat un punct de cotitură în relaţiile româno-ruse, reprezentând practic punctul cel mai de „jos”al relaţiei. Evenimentul este în acelaşi timp definitoriu pentru relaţia bilaterală, putându-se argumenta că relaţiile au devenit  în mod deschis adversariale.

More…

Scurt comentariu privind achiziţia F-16 32

F-16 in zbor

F-16 in zbor

Şedinţa de ieri a CSAT-ului a rezolvat una din problemele majore de dotare ale forţelor armate ale României, lipsa unui avion multirol modern şi performant, prin achiziţionarea de avioane F-16. Partea mai puţin plăcută a acestei afaceri este că acestea avioane vor fi la mâna a doua din stocurile US Air Force. Cum s-a ajuns în această situaţie? În 2006 Ministerul Apărării Naţionale a publicat documentul privind strategia de înzestrare a forţelor armate pentru perioada 2006-2025, ce prevedea printre altele şi achiziţia a 48 de aparate multirol pentru forţele aeriene, pentru care urma să se aloce o sumă 4.5 miliarde de dolari. Rolul acestei achiziţii este de a înlocui bătrânele interceptoare MiG-21 Lancer cărora le expiră resursa de zbor în 2012-2013 şi de a dobândi capabilităţi aeriene moderne la nivelul cerut de alianţa nord-atlantică.

More…

Uşor cu scutul pe scări! 8

Copyright Ria Novosti

A trecut mai bine de o săptămână de la anunţul istoric că România este pregătită să găzduiască pe teritoriul său elemente ale sistemului de apărare anti-balistic al Statelor Unite ale Americii şi reacţiile societăţii şi elitelor româneşti în faţa acestui subiect au lăsat de dorit. Aceste reacţii au dovedit faptul că România pare fi ruptă, la nivel societal, de realităţile globale, iar la nivelul elitelor politice suferă de un parohialism periculos. Acest articol va analiza diferitele reacţii ale elitelor politice şi a unor comentatori generate de anunţul acordului preliminar privind instalarea unui sistem anti-balistic în România de către SUA şi va face câteva recomandări privind direcţiile potenţiale ale unei dezbateri privind participarea ţării noastre la proiectul scutului anti-balistic al SUA.

More…

Romania will host elements of the US missile shield 3

Courtesy of Ria Novosti

Romania’s President, Traian Băsescu has announced yesterday the willingness of his country to host parts of US the ballistic missile defense system on its territory. The decision to allow the United States to deploy anti-ballistic missiles in Romania was taken in a meeting of the Supreme Defense Council (CSAT). According to Traian Băsescu Mrs. Ellen Tauscher the Under Secretary of State for Arms Control and International Security has formally proposed on behalf of the United States of America that Romania should host on its territory an anti-ballistic missile system. The US State Department has confirmed the agreement while the US embassy in Bucharest has saluted president Băsescu’s decision. Following the CSAT decision bilateral negotiations will be started, however the final approval for the deployment of the missiles must come from the Romanian parliament. The Romanian president has stated that the missile shield is not directed against Russia, but is designed to protect against other threats.

More…

Limitele cetăţeniei: cine trebuie să-şi exercite dreptul de vot 5

Climatul conflictual al alegerilor prezidenţiale din 2009, polarizarea politică a societăţii româneşti din ultimii ani şi rezultatul strâns al alegerilor au dus la punerea în cauza, în special din partea opoziţiei înfrânte, a dreptului de vot al românilor din străinătate. În cele ce urmează voi analiza argumentele ridicate împotriva dreptului românilor din străinătate de a vota si voi incerca să formulez câteva argumente în favoarea menţinerii acestui drept fundamental pentru acei români care se găsesc în afara graniţelor. Menţionez încă de la început faptul că scopul acestui articol nu este unul politic sau partizan, ci doar unul civic şi de factură profesională.

More…

Pragmatismul în politică 2

Măsura creşterii pensiilor, iniţiată de guvernul Tăriceanu, a stârnit o serie de controverse, cea mai evidentă fiind cea potrivit căreia un Guvern care creşte pensiile pe „spatele” contribuabililor înstăriţi are un comportament cât se poate de neliberal şi cât se paote de social-democrat.

Această teorie merită analizată mai profund. Vom discuta contextul politic al măsurii şi nu beneficiile sau dezavantajele acesteia. Pensionarii sunt una din categoriile cele mai importante, numeric vorbind, de alegatori din România.

More…

Neajunsurile semi-prezidenţialismului 1

Palatul Cotroceni : sediul Preşedinţiei României

Există două mari modele de regimuri democratice moderne, regimul parlamentar şi regimul prezidenţial. Semi-prezidenţialismul se doreşte un al treilea, undeva la jumătatea distanţei dintre cele două. Natura sa sui generis predispune ideea de regim semi-prezidenţial la controverse. Cu toate acestea, regimul semi-prezidenţial şi-a câştigat un loc obligatoriu în manualele de ştiinte politice.

More…

Constituţia este confirmată la vot Răspunde

Conflictul politic din prezent, prilej de pasiuni populare şi interminabile dezbateri, nu ar provoca probabil atâta nelinişte, stupoare şi înflăcărare dacă, atât observatorii pasivi cât şi cei angajaţi partizan, l-ar circumscrie – cum este absolut necesar, de altfel – strict cadrului constituţional în care se desfăşoară.

More…

Momentul Constituţional Răspunde

Procesul suspendarii preşedintelui Băsescu a adus cu el o serie de întrebări cu privire la sistemul politic din România. Astfel, la prima vedere, avem de-a face cu un parlament ostil preşedintelui şi cu un preşedinte ostil Parlamentului. Aceasta poziţie poate fi totuşi nuanţată; preşedintele este ostil majorităţii partidelor din Parlament, exponenţii „grupurilor de interese” şi ai „sistemului ticăloşit”, adică PNL, PSD, PC, PRM şi, cel mai probabil „spionii” din UDMR. PD este evident un aliat statornic al preşedintelui. Acest lucru însă nu l-a oprit pe preşedinte să facă o serie de dealuri cu aceste partide de-a lungul timpului, cea mai notabilă fiind nominalizarea unui membru PSD la şefia SRI (notabil, pentru a da o palmă PNL).

More…