Summit-ul NATO de la Varșovia – cronica unui eșec anunțat Răspunde

nato-iohannis-varsovia

Cel mai important obiectiv pentru România la acest summit a fost obținerea de garanții suplimentare de securitate prin desfășurarea unei prezențe aliate pe teritoriul său și în Marea Neagră. Acest obiectiv a fost realizat doar parțial.

Președintele Klaus Iohannis este liber să spere, dar timpul nu curge în favoarea României. Dimpotrivă – summitul NATO a demonstrat clivaje importante în ceea ce privește abordările Alianței cu privire la amenințarea rusă. Deși alianța a desfășurat trupe în România, Polonia și țările baltice, a demonstrat concomitent că este deschisă dialogului cu Rusia. De fapt, aceste mișcări militare trebuie privite ca pârghii politice pentru reluarea dialogului cu Moscova, nu numai ca măsuri de apărare. Trupele desfășurate sunt prea puține pentru a face față unui improbabil atac rusesc, dar sunt destule pentru a demonstra hotărârea alianței de a-și proteja membri. Franța, Italia și Germania preferă reluarea dialogului Rusia și ridicarea sancțiunilor – mai ales Franța și Italia. Peste doi ani deci o forță NATO în Marea Neagră ar putea fi considerată un gest provocator. More…

Politica externă românească – din eșec în eșec până la victoria finală 2

13592373_1060344004052850_2456881043087289386_n

Au trecut mai bine de doi ani de când a izbucnit cea mai gravă criză de securitate de după 1989 cu care s-a confruntat România – războiul din Ucraina. Deși această provocare provocare gravă de politică externă și securitate națională ar fi putut fi transformată într-o oportunitate strategică în acest moment asistăm la o serie de eșecuri diplomatice românești grave, care pun sub semnul întrebării capacitatea de a gestiona interacțiunile și evoluțiile din sistemul internațional a statului român.

Dacă România nu va găzdui o brigadă multinațională pe teritoriul său după summit-ul de la Varșovia, cu un calendar de rotire a militarilor aliați, atunci eforturile diplomatice românești pentru asigurarea securității naționale după criza din Ucraina, din februarie 2014 și până astăzi, au eșuat lamentabil. Practic, asistăm la un dezastru de proporții. Pentru care cineva va trebui să răspundă. More…

#brexit: To be or not to be Răspunde

3298

Astăzi imposibilul este probabil să se producă și Marea Britanie să părăsească UE. Acesta deja nu mai este o simplă predicție, este realitatea ultimelor sondaje de opinie date publicității de cotidienele britanice în seara de 22 iunie. În ciuda faptului că tabăra pro-UE (#bremain) era creditată anul trecut cu un avans respectabil, tabăra anti-UE (#brexit) a recuperat, acum două săptămâni această din urmă a recuperat în decursul campaniei conducând cu 10% (7% după ponderarea rezultatelor cu estimarea de participare).

Cel mai mare risc după un vot pentru părăsirea UE este dezintegrarea politică a Marii Britanii, având în vedere că Scoția este covârșitor favorabilă UE – un nou referendum scoțian este deci de așteptat în viitorul apropiat, mai ales că naționaliștii scoțieni sunt la putere la Holyrood. Irlanda de Nord ar urma să fie prinsă într-o menghină geopolitică – pe de o parte să fie vecină cu un membru al UE, și pe de altă parte să fie dependentă politic de o Londră în afara comunității europene. Mai mult, este posibilă reaprinderea violențelor sectare, care încă mocnesc în această provincie cu o istorie sângeroasă. Cetățenii Ulster-ului ar putea să părăsească Regatul Unit pentru a se uni cu restul Irlandei strict din motive pragmatice – pace și prosperitate. Soarta rămășițelor imperiului britanic ale căror statut este subiectul unor dispute diplomatice, Insulele Falklands cu Argentina și Gibraltarul cu Spania, ar fi puse sub semnul întrebării în contextul părăsirii UE. More…

Informările SRI și infecțiile nosocomiale – ghidul erorilor Răspunde

The_Anatomy_Lesson

Este naiv să credem acum că informările SRI ar fi putut preveni infecțiile nosocomiale din spitale. De asemenea este naiv să credem că doar Hexi Pharma, o firmă care controla 14% din piața de profil din România, este singurul responsabil pentru criza infecțiilor nosocomiale.

Absența unui mecanism de control al calității biocidelor, descurajarea raportării infecțiilor nosocomiale, utilizarea excesivă a antibioticelor, dar mai ales absența procedurilor și protocoalelor de igienă din spitale sunt procesele responsabile pentru situația de fapt. La toate acestea se adaugă bineînțeles subfinanțarea serviciului public de sănătate. More…

PNL și elefantul legionar din încăpere Răspunde

tumblr_me2iedJKWK1rgchc8o1_500

Există un risc foarte de mare de a supralicita și a supranaliza această candidatură, iar astfel să nu fie înțeles contextul în care a apărut. Nominalizarea lui Marian Munteanu poate fi explicată prin două narațiuni: prima care vede în candidatura acestuia o manifestare periculoasă a etno-naționalismului, iar a doua care explică apariția acestei opțiiuni prin evoluțiile interne ale Partidului Național Liberal.

O a doua explicație pentru nominalizarea lui Marian Munteanu drept candidat liberal la primăria capitalei ține de dinamica internă a PNL. În ciuda unei victorii zdrobitoare împotriva PSD la alegerile prezidențiale din 2014 și a demisiei guvernului condus de Victor Ponta pe fondul incendiului de la clubul Colectiv în 2015, PNL nu a reușit să fructifice politic aceste evoluții. PNL a fost incapabil să articuleze un program politic care să se constituie o alternativă la guvernarea PSD sau să preia decisiv inițiativa politică. În spatele acestui eșec pot fi regăsite gestionarea proastă a fuziunii dintre PNL și PDL, leadership-ul slab al Alinei Gorghiu și al lui Vasile Blaga, precum și lipsa de viziune a conducerii partidului. More…

Scandalul Black Cube-Kovesi: o privire de ansamblu Răspunde

163889916

Black Cube nu a lansat o „investigație” împotriva unui cetățean român sau a unei companii românești. Atacul a fost direcționat, pentru că se poate vorbi de un atac, împotriva unui înalt funcționar public, magistratul care conduce unul din cele mai importante parchete din România. Acțiunile Black Cube au vizat deci statul român – de unde și caracterul foarte grav al acestui incident.

Incapacitatea companiei israeliene de a anticipa reacția serviciilor de contrainformații românești la operațiunea sa din România ridică semne de întrebare serioase în privința competenței acesteia, atât la nivel operațional, cât și la nivel de planificare. Intervenția promptă a serviciului de contrainformații și a DIICOT demonstrează un lucru foarte important: combaterea corupției este o prioritate a statului român, iar acțiunile de intimidare nu vor fi tolerate. Dacă scandalul Black Cube ar fi avut loc acum 5-10 ani reacția autorităților nu s-ar fi ridicat la acest nivel. More…

România își modernizează, în sfârșit, fregatele 1

kb-12-12-13-ferdinand-romanya-gemi-22

Confruntată cu agresivitatea și revizionismul rusesc din regiunea Mării Negre, România a hotărât, în sfârșit, să-și modernizeze cele două fregate achiziționate din Marea Britanie în 2003, Regele Ferdinand (F-221) și Regina Maria (F-222). Spre deosebire de alți ani, când decidenții politici doar au vorbit despre modernizare celor două nave, în 2016 s-au alocat fondurile necesare demarării acestui proces.

Comparată cu efortul militar rus din Marea Neagră, modernizarea celor două fregate, poate părea un efort infim. România poate capitaliza însă politic și diplomatic acest efort. Prin demararea acestui proiect militar țara noastră arată că este dispusă să depună eforturi pentru asigurarea securității flancului estic, fiind un furnizor de securitate, nu numai un consumator. Unul din proiectele militare anunțate de București la începutul acestui an a fost crearea unei forțe navale NATO care să patruleze în Marea Neagră. Modernizarea celor două fregate reprezintă un pas spre materializarea acestui proiect. More…

Apărarea antirachetă are nevoie de… apărare antirachetă Răspunde

maxresdefault

Dotarea distrugătoarelor americane de la Rota cu sistemul SeaRAM reprezintă o evoluție interesantă, cel puțin la fel de importantă precum patrulele regulate ale acestor nave în Marea Mediterană și Marea Neagră.

Într-un atac spectaculos pe 7 octombrie 2015, 4 nave aparținând Flotilei Caspice au lansat 26 de rachete Kalibr care au lovit ținte din Siria aflate la 1500 km depărtare. Atacul a fost repetat pe 20 noiembrie, când au fost lansate 18 rachete 3M14T Kalibr. Ultimul atac s-a produs pe 9 decembrie 2015, când cel mai nou submarin din clasa Kilo al Flotei Mării Negre, Rostov-pe-Don, a lansat rachete de croazieră Kalibr din Marea Mediterană împotriva unor ținte din Siria. Deși până acum a fost utilizată varianta de atac la sol a acestei rachete de croazieră, sistemul Kalibr a demonstrată că este un sistem de arme eficient și performant. Variantele antinavă ale acestui sistem de armament sunt supersonice în ultima parte a traiectoriei către țintă. More…

Criza din Ucraina, după doi ani 1

Pe 27 februarie 2014 forțe militare ruse, fără însemne naționale, de unitate sau individuale, împreună cu forțe paramilitare locale pro-ruse, ocupau punctele cheie din Crimeea și din Sevastopol, capitala regiunii. Astfel începea criza ucraineană care în scurt timp a escaladat într-un conflict militar între Ucraina și Federația Rusă. Pe 18 martie 2014 Rusia anexa în mod oficial Crimeea, luând act de rezultataul unui referendum ilegal organizat de autoritățile separatiste din regiune. În data de 6 aprilie 2014 a izbucnit conflictul din estul Ucraine, războiul din Donbas, o agresiune proxy a Moscovei împotriva Kieviu, dar care are și elementele unui război civil.

Conflictul nu a fost niciodată unul exclusiv între Kiev și Moscova – lucru greu de acceptat atât de partenerii Ucrainei, cât și de cei ai Moscovei. Este un conflict între „Moscova și lumea”, unde „lumea” în viziunea liderilor ruși este America. Este un conflict costisitor pentru Rusia, iar acest lucru deja se vede în nivelul indicatorilor macroeconomici, rezultatele sondajelor și comportamentul diferitor actori interni, tot mai sensibili la efectele sancțiunilor impuse Rusiei. Iar întrebarea pe care și-o pun acum cei care l-au alimentat poate fi definită în felul următor: care este soluția pentru o problemă care a fost susținută atât de mult timp tehnic, financiar, uman?
More…

Klaus Iohannis, cel inabil politic Răspunde

Commodus-Gladiator

PSD a jucat la cacialma și a câștigat. Guvernul condus de Dacian Cioloș este rezultatul unui compromis între social-democrați. În momentul când a căzut cabinetul Ponta, devenise evident că nu președintele va forța numirea unui premier din partea PNL, însă liberalii nu dispuneau de destule voturi în parlament pentru acest lucru. Pentru a evita o criză politică în an electoral, s-a mers pe ideea unui cabinet de tehnocrați, care teoretic să beneficieze de sprijinul general al forțelor politice din parlament.

Numai un politician inabil ar fi putut crede că PSD ar fi dorit să dărâme guvernul condus de Dacian Cioloș în acest moment. Și-ar fi asumat PSD și Liviu Dragnea, riscul unei guvernări cu 4 luni înainte de alegerile locar și 9 luni înainte de alegerile legislative? Nu. Însă Klaus Iohannis a fost destul de naiv să creadă acest lucru. De ce? Numai dânsul poate răspunde la această întrebare. More…

Politica de apărare a României în 2016 4

1937034_645115855627668_3549667156071080188_n

Încet-încet încep să se clarifice prioritățile politicii de apărare a României în anul 2016, cel puțin la capitolul înzestrare. Am scris într-un articol recent despre demersurile statului român în privința politicii la Marea Neagră, respectiv la planurile României de a crea o forță navală NATO în regiune, precum și despre achizițiile militare anunțate la începutul acestui an. Aceste evoluții în domeniul apărării reflectă efectul agresivității și revizionismului Rusiei, precum și conștientizarea la nivelul elitei politice a efectelor lipsei de investiții în acest sector.

Pe hârtie aceste achiziții arată destul de bine. Nu reprezintă cei 2% dedicați investițiilor în apărare, dar demonstrează un angajament față de acest domeniu sensibil și iau în serios amenințările din vecinătatea României. Pe de altă parte aceste planuri pot fi ușor date peste cap de problemele economice sau legale. Nu trebuie uitat că anul acesta este unul electoral, iar dinamica politică poate schimba destinația anumitor fonduri, având vedere că actualul cabinet Cioloș este unul relativ slab, vulnerabil la inițiative populiste. More…

O forță navală NATO în Marea Neagră? 1

10264187_10152823708263916_774236133405299722_o

Crucial pentru succesul acestei inițiative este sprijinul politic al Turciei. Dacă Ankara, care controlează accesul în Marea Neagră, se opune atunci inițiativă este moartă din start. Nu este prima dată când România propune o asemenea inițiativă – în 2005 Traian Băsescu a propus extinderea Operațiunii Active Endeavour din Marea Mediterană în Marea Neagră. Atunci însă, această inițiativă, precum și proiecte românești în Marea Neagră au fost „scufundate” de opoziția concertată a Rusiei și Turciei.

În prezent relațiile dintre Rusia și Turcia sunt tensionate datorită situației din Siria, dar și din cauza asertivității Kremlinului în Marea Neagră. Ankara, deci va fi mai deschisă unei astfel de inițiative diplomatico-navale decât în trecut, cel puțin astea sunt așteptările statului român. România va trebuie însă să navigheze delicat această temă astfel încât să nu pară că ațâță Turcia împotriva Rusiei. Apoi mai sunt de convins de oportunitatea acestei inițiative și state europene precum Germania, Franța și Italia, ultimele două fiind puteri mediteraneene, și care au relații strânse cu Rusia. Având în vedere faptul că această inițiativă apare listată ca fiind un proiect al MApN se poate presupune că există deja o înțelegere diplomatică de principiu în privința acestui proiect – dar să nu ne grăbim încă cu aprecierile. More…