Adevărata miză a alegerilor prezidențiale 3

Numaratoare voturi universitate (48)

Adevărata miză este ce se va întâmpla între momentul anunțării rezultatelor din turul 1 și investirea următorului Guvern. Trei sunt posibilitățile mari.

Prima este construcția unei puteri monocefale, în care primul ministru este în același timp șeful PSD și un fidel al primului ministru. Evident, zilele lui Emil Boc nu se vor mai întoarce. Dar un premier relativ fidel poate fi, teoretic, găsit.

A doua este construcția unei puteri bicefale. Premierul este stăpânul propriului destin și ia decizii separat de dar nu neapărat în contra președintelui. În forma cea mai pură am avea un binom de tip Năstase-Iliescu; altfel spus, premierul va avea mai multă putere decât președintele. Cel mai probabil, însă, primele două opțiuni se vor hibridiza. More…

E-Guvernare: The fall of the house of paper Răspunde

Clipboard01

În condițiile în care un manual de hârtie costă 15-20 lei (plus auxiliare) iar tableta cea mai ieftină sub 200 de lei proliferarea manualelor digitale gratuite devine o formă de a subvenționa indirect achiziționarea de tablete. Din nou, vorbim de un concept. Nu încerc să sugerez că actualele manuale chiar ar rula pe cele mai ieftine tablete ci doar că avem o direcție promițătoare.

Zidul de hârtie care înconjoară statul român se fisurează încet-încet. Dacă ne uităm prin crăpături nu o să vedem mare lucru: informații parțial relevante, proiecte parțial finisate, etc. Dacă, însă , ne uităm la crăpături vom vedea ceva mult mai interesant: un zid care stă să cadă. Dar nu vă grăbiți să deschideți șampania, mai durează 5-10 ani. More…

Despre Ponta, Iohannis, monarhia temporară și concurența politică Răspunde

1003184_10151722010452488_1396837497_n

Orice putere politică în România este fragmentată între două grupuri. Pe de o parte sunt organizațiile locale care știu două lucruri: să mobilizeze la vot și să ceară (la schimb) bani de la buget. Observați cum nu am făcut încă legătura cu posibilități de fraudă – acestea sunt crema de pe tort. Dar chiar și cea mai legalistă organizație tot va continua să tragă bani de la bugetul central pentru că banii cheltuiți în circumscripție aduc voturi.

Lipsește de aici o pătură de experți, policy-makers și creatori de doctrine. În ecuația imediată a dobândirii puterii ei sunt inutili. Dimpotrivă un eventual lider vizionar și reformist care ar dori îi promoveze va trebui să ia putere de la mașina de partid și, pe termen scurt, ar pune în pericol voturile aduse de aceasta. De aceea experții sunt cooptați când partidul se află la guvernare (și are resurse sporite), apoi abandonați imediat ce se trece în opoziție. More…

Criză de spionită acută pe malurile Dâmboviței 3

download

Erodarea capacității de control a instituțiilor civile asupra serviciilor de informații are potențialul de a fragiliza instituțiile democratice. Există riscul apariției unei forme de deep state, în care serviciile de informații nu se mai supun autorităților civile, creeze centre de putere alternative și subminează legitimitatea instituțiilor democratice. În cazuri extreme se poate ajunge chiar și la o lovitură de stat (nu e cazul României). Actualul cadru legislativ în care funcționează serviciile de informații românești datează din anii ‛90 iar tentativele de amendare și modernizare a acestuia nu au dat rezultate – este nevoie de o reformă urgentă a acestui cadru.

În ultimii în urma aderării la NATO care a impus o reformă a serviciilor de informații românești, dar și a participării la misiunile internaționale din Afganistan și Irak, au creat o imagine pozitivă de profesionalism la nivel intern și internațional a acestora. Scandalul ofițerului acoperit care candidează la alegerile prezidențiale, precum și acuzele președintelui, decredibilizează comunitatea de informații românească. More…

Prezidențializarea partidelor politice 3

1150352_10152101269892488_498925649_n

Actualul context electoral, nelipsit de dispute politice personale, anunță o campanie axată cu precădere asupra factorului emoțional, cu dezbateri ale căror tematici nu corespund unor nevoi sociale concrete. Așadar o campanie care exploatează iraționalul și care plasează într-o zonă periferică mediatizarea programelor sau a proiectelor politice atribuite fiecărui candidat în parte. De alt fel, o campanie care ne va aminti probabil despre alegerile prezidențiale precedente, când tema grupului de la GRIVCO (înfierat de președintele Traian Băsescu) a dominat discursul electoral într-un context al anului 2009 când criza economică impunea abordarea unor soluții privind combaterea recesiunii.

În prezent, lansarea suspiciunilor conform cărora printre actualii candidați s-ar afla un fost sau un actual ofițer acoperit al unui serviciu secret, așază de asemenea campania electorală în zona spectacolului politic. Substituirea discursului rațional (îndreptat către soluții argumentate și aplicate pe baza unui proiect politic) în raport cu discursul emoțional (axat asupra emoțiilor particulare), poate fi analizată nu doar dintr-o perspectivă culturală dar și din perspectiva organizării activității partizane și a fundamentării doctrinare. More…

The new rise (and fall) of populism in Romania. Dan Diaconescu People’s Party and discourse theory Răspunde

Populism
Discourse theory goes beyond simply studying historical events and focuses on the context as well, on the discourses shaping a society. A dominant discourse tries to create a chain of equivalence by linking floating signifiers with a positive value (e.g. “freedom”, “justice”, “fairness”). This chain of equivalence then opposes, takes distance from, and even demonizes other such chains enshrining contrasting ideas (e.g. “oppression”, “injustice”, “unfairness”). Some of these seemingly “empty” signifiers manage to stabilize themselves around the meanings of other signifiers, thus becoming nodal points of a certain discourse –the most important objects of that discourse.

PPDD fits the description of a populist party and, given the social, economic, and political context before and during the 2012 general elections in Romania, the party’s successful opportunism should not be surprising nor neglected. On the other hand, PPDD also proves right Chantal Mouffe and Ernesto Laclau’s hypothesis that, once getting into power, populist parties lose most of their political support. Up to this point, the party’s policies have not been harmful, but questions about the democratic deficit in Romania must be raised. Moreover, both the traditional political parties and the electorate should be more careful in the future, since PPDD proved that creating a (successful) populist party, from scratch, in Romania, is a relatively easy task. More…

19 întrebări pentru prezidențiabili (final) 5

0a86157[1]

Avem, așadar, 19 întrebări pentru prezidențiabili. Ca și în runda trecută nu pretindem că avem o imagine completă a lucrurilor pe care trebuie să le aflăm de la un viitor președinte. Dar ele reprezintă un bun start.

Mulțumesc tuturor celor care au contribuit și sunt nominalizați mai jos. Pentru prezidențiabilii care ar binevoi să răspundă, țineți cont că întrebările pornesc de la viziuni asupra funcției care nu sunt neapărat identice între cei ce întreabă. Dumneavoastră răspundeți vă rog pornind de la viziunea care vă animă. Răspundeți acestor întrebări unde doriți, dar dați un semn că ați răspuns ca să știm. More…

16 întrebări pentru prezidențiabili (work in progress) 7

speakup[1]

Dezvoltând o idee a Ioanei Lupea am rugat nişte oameni să formuleze nişte întrebări care, în opinia lor, ar trebui puse preşedintelui.
Lista care a ieşit nu este reprezentativă pentru „agenda populaţiei” sau „interesul naţional”. Şi e departe de a fi completă (în sensul că acoperă doar parţial atribuţiile).
[…]
Dar, chiar şi aşa, este cea probabil cea mai bună listă de întrebări existentă în spaţiul public până acuma.

More…

Radiografia cazului Turcescu Răspunde

1400314_10153397970355327_676568387_o

Trebuie să mărturisesc că în mod normal nu aș fi abordat un asemenea subiect pe platforma civitaspolitics.org. Într-un anume sens „auto-deconspirarea” lui Robert Turcescu este un lucru trivial. Însă această evoluție are un impact disproporționat asupra opiniei publice, într-un context destul de complicat: debut de campanie electorală și existența unui conflict militar în apropierea granițelor României.

Întreaga această afacere „de spionaj” este extrem de dubioasă și încurcată. Întreaga poveste este „fără cap și fără coadă”. More…

După congres (Poveste din două cetăți) 8

61572514[1]

A semănat cu mitingul USL de 30 000 și va semăna cu mitingul de partid de 100 000 (când și dacă va fi acesta) indiferent de numele partidului de atunci.

Au fost lansate câteva teme noi (nu multe) și a rămas neatinse multe altele.

Ceea ce rămâne ca având impact este efectul de stabilizare a vieții politici, prin care ușor-ușor ne vedem fiecare îngropat în tranșeea sa. Este același efect de înghețare pe care l-a avut suspendarea dar mult (mult!) mai redus. More…

Fals dialog între euro-parlamentarii români și publicul de acasă Răspunde

enhanced-buzz-7440-1371756846-16

Putem specula rezonabil că membrii PPE au votat în funcție de raportul PPE, membrii S&D în funcție de raportul din umbră al lui Victor Negrescu și, poate, membrii ALDE în funcție de poziția lui Mircea Diaconu. Dar faptul că raportorii pe o cerere a României sunt … români, sugerează că votul „pentru” a fost considerat previzibil. Deci raportorii nu au forjat un consens ci doar s-au asigurat că un consens pre-existent se exprimă bine în cuvinte.

Cazul este în mod particular interesant pentru că cel puțin Siegfried Mureșan și Mircea Diaconu au venit în fața alegătorilor ca exponenți ai unui nou mod de a face politică. Ori, reprezentanții vechiului mod de a face politică, huliții baroni locali, ar fi prelucrat informația într-un mod mai subtil, arătând astfel mai multă considerație pentru inteligenta alegătorului. Ceea ce trebuie să ne întristeze, More…