Scurt îndreptar privind neoliberalismul şi ignoranţa stângii postmoderne 2

Când un fin literat se exprimă asupra unor complexe chestiuni economice, sociale şi instituţionale asupra cărora nu s-a aplecat îndeaproape, acesta fie reuşeşte să pună în circulaţie o nouă şi fertilă idee, fie se lasă pradă unor prejudecăţi dominante, glosând pe o sumă de locuri comune şi comiţând cele mai elementare erori de judecată. Acesta din urmă este şi cazul domnului Ion Vianu, care, într-un comentariu apărut în Revista 22, amestecând o serie de adevăruri, de semi-adevăruri şi de neadevăruri, ajunge la concluzia uluitoare că „neoliberalismul de azi nu este altceva decât bolşevismul, minus lozincăria propagandistă a comunismului … care are drept scop acapararea puterii de către un mic grup şi păstrarea ei cu orice preţ.” Hasta la revolución compañeros?

More…

153 de ani de la alegerea lui Alexandru Ioan Cuza pe tronul Moldovei Răspunde

Carol Popp de Szathmary - principele Alexandru Ioan Cuza (colecţiile Muzeului Naţională de Artă a României, Bucureşti)

Astăzi se împlinesc 153 de ani de la alegerea „nobilului republican” Alexandru Ioan Cuza – în data de 5 ianuarie 1859, conform calendarului iulian/17 ianuarie 1859, conform calendarului gregorian – pe tronul Principatului Moldova. În memoria acestui eveniment crucial din istoria României – care a pavat, pe de o parte, drumul spre unificarea naţională odată cu dubla sa alegere pe tronul Ţării Româneşti de către Adunarea Obştească din Bucureşti,  în data de 24 ianuarie/5 februarie a aceluiaşi an,  şi care a pus bazele, pe de altă parte, redobândirii independenţei Principatelor române faţă de suzeranul Imperiul Otoman, „protectorul” Imperiul Rus şi garantele puteri ale Concertului european (Franţa, Anglia, Imperiul Habsburgic, Prusia şi Regatul Sardiniei şi Piemontului) –  întrerupem „programul obişnuit” din ultimele zile  pentru o scurtă evocare :

More…

Despre mulţime, revoluţie şi falimentul gândirii critice 2

A protesta în stradă constituie o formă de participare politică neconvenţională la care se poate recurge în mod justificat în momentul în care un anume individ sau grup de indivizi consideră că vocea sa nu este suficient de bine articulată prin intermediul canalelor convenţionale de participare politică (vot, candidaturi la funcţii publice, petiţii, audienţe sau consultări pe lângă aleşi şi instituţiile reprezentative). More…

Putem să trimitem în judecată 100 de oameni? 1

Sper ca în seara aceasta să fie un punct de cotitură şi pentru modul în care forţele de ordine îşi îndeplinesc misiunea. Măcar din instinct de conservare să umple secţiile de poliţie cu huligani, iar secţiile de poliţie să întocmească zecile şi sutele de dosare care se impun. Este mai greu astăzi pentru că e târziu, dar este nevoie. More…

Despre dubla simbolistică politică a protestului în Piaţa Universităţii din Bucureşti 1

În istoria postcomunistă a României, protestul în Piaţa Universităţii din Bucureşti are o dublă şi puternică simbolistică politică. În acest loc din centrul capitalei, în primăvara anului 1990, s-a coagulat opoziţia democratică împotriva guvernului condus de Ion Iliescu, un guvern revoluţionar emanat din eşaloanele doi şi trei ale aparatului comunist care a preluat puterea după căderea regimului. După luni de manifestaţii paşnice de nesupunere civică, acţiunile de protest ale opoziţie din Piaţa Universităţii au fost reprimate cu barbară violenţă de către forţele de ordine în colaborare cu miile de mineri, forţele paramilitare ale Frontului Salvării Naţionale aduse din Valea Jiului, care au descins în Bucureşti între 13-15 iunie 1990, provocând un adânc clivaj politic care a dominat până recent scena politică românească şi care persistă în memoria publică. More…

Die another day. Imaginea protestelor a supravieţuit – cu greu – zilei 2 11

Şi, pentru a-mi confirma temerile, au apărut violenţe. A fost o şansă semnificativă pentru Guvern să înece episodul în derizoriu. Cred însă că această şansă a fost pierdută. […]
Dar erorile nu vor continua la nesfârşit. Personal sper că în zilele (orele?) pe care le au la dispoziţie protestatarii se vor dezmetici şi vor încerca să ofere o alternativă reală. Voi fi şi eu acolo şi voi povesti. More…

Tocqueville despre democraţie Răspunde

În ultimii ani, atât preşedintele Traian Băsescu cât şi liderii opoziţiei bicefale s-au întrecut şi se întrec în mod agresiv în supralicitarea democraţiei populare, declanşând haotic referendumuri, lansând apeluri către popor şi instigând demonstraţii de stradă pro şi contra; însă – aşa cum a descoperit Alexis de Tocqueville cu două sute de ani în urmă – democraţia fără limite, fără reguli procedurale şi fără respectul unor valori mai înalte se reduce întotdeauna la tirania pasiunilor oarbe şi schimbătoare ale mulţimii :

More…

Despre violenţă în Piaţă (ca un fost martor ocular) 3

© Andrei Tiut

Scriu acest scurt post de undeva din afara Bucureştiului, privind cu îngrijorare la televizor.

Mitingul de ieri (la care am participat) a fost spectaculos într-un mod discret şi ne-reprezentat la TV. De unde Piaţa Universităţii fusese un simbol PDL ea a devenit, din senin, un simbol al opoziţiei non-partinice.

More…

Cinci întrebări despre SMURD 10

SMURD nu este o instituţie, este un program. Mai precis un protocol între Ambulanţă şi Pompieri cofinanţat de populaţie prin Fundaţia pentru SMURD. Poate că domnul Arafat a promovat această organizare atipică inclusiv din motive strategice (ca să se ferească de puterea birocraţiei). Dar, pe de altă parte tocmai această structură aduce forţa programului. SMURD foloseşte ethosul serviciului de Pompieri, capacităţile logistice (sedii, şoferi) ale acestuia, fonduri obişnuite de la Ministerul Sănătăţii şi un impozit voluntar al populaţiei pentru a construi un serviciu performant şi cu economii de cost. More…

Non idem est si duo dicunt idem. (salarii vs. fond de salarii) 4

Disputa mea tripartită cu Bogdan se poate reduce, cred, la patru întrebări:

Dacă graficul Consiliului Fiscal este incorect.

Aici ar trebui să fim de acord, dar uite că nu suntem

Eu susţin că, din cauza educaţiei (şi riscului) specifice aparatului de stat, Consiliul Fiscal compară mere cu pere. Bogdan nuanţează (educaţie < >competenţă), şi supralicitează. Nici comparaţia pe ramuri  propusă de mine nu este corectă, zice el, mai bine să calculăm indicele Gini. Deci amândoi suntem de acord că graficul e corectabil. Jenant de neprofesionist, aş zice eu.

More…

De ce salariile din sectorul public tot trebuiau reduse cu 25% 6

Colegul meu Andrei critică comentariul meu anterior, în care arătam că decizia de reducere cu 25% a salariilor din sectorul public la mijlocul anului 2010 a reprezentat o corectare întemeiată a unei creşteri nesustenabile care a avut loc în cei circa 6 ani anteriori, invocând două argumente: a) sectorul public angajează mai multe persoane cu studii superioare, deci care aparent ar justifica un salariu mai mare; b) datele privind nivelul salariului mediu din sectorul privat sunt distorsionate de evaziunea fiscală ridicată de pe piaţa autohtonă a muncii. More…