Premisele necesare ale mobilizării pro-Klaus Iohannis. Partea a doua: rolul mișcărilor de stradă Răspunde

image-2014-11-16-18579291-0-protest-kiseleff

Putem presupune, în mod rezonabil, că acești 1,5 oameni nu au fost mobilizați pe căile politicii obișnuite. Altfel spus, că a existat un declic în percepție prin care Iohannis simbolul politic a fost înlocuit cu Iohannis simbolul anti-politic (astfel încât mișcările de stradă cu scop implicit pro-sistem să nu fie resimțite ca atare). Avem precedentul Raed Arafat care ne spune că ostilitatea sistemului (în cazul nostru Guvernul) pentru un profesionist aflat la margine (Klaus Iohannis) poate, în condițiile potrivite, să creeze solidaritate. Dealtfel, știm acest fenomen și din alte mișcări de stradă care, în varii țări.

Mai trebuie făcut un salt: de la mobilizare în stradă la mobilizare la urne. Aici mecanismul seamănă destul de mult cu o cutie neagră. Dar precedentele sugerează cel puțin că între o mișcare de stradă de succes și opinia publică generală există anumite sincronizări. PU 2012 a fost susținută de majoritatea populației, Nicușor Dan a obținut un procent mult peste abilitățile sale politice, USRM pare să fi înclinat balanța părerilor populației, mișcarea anti-fracking are populația de partea sa cel puțin în zonele afectate. Dacă în 2012 încă mai era acceptabil să separi manifestațiile de stradă de majoritatea tăcută, această distincție a devenit din ce în ce mai dificilă de la an la an. More…

Cu ce defilăm la paradă? 5

parada-masini-1-decembrie-2014-bucuresti-20

O paradă militară este un foarte bun prilej de etalare a celor mai noi sisteme de armament intrate în înzestrarea forțelor armate. În timpul Războiului Rece o metodă foarte bună de a „măsura” capabilitățile militare ale URSS-ului erau paradele militare organizate în Piața Roșie cu ocazia comemorii Revoluției din Octombrie sau a Zilei Victoriei. De câteva ori reprezentanții NATO au aflat de existența unor sisteme de armament în urma prezentării acestora la paradele militare de 9 Mai sau cele care marcau Revoluția bolșevică.

Nu voi face o recenzie a ultimei parade militare românești de 1 Decembrie. Evenimentul s-a consumat acum o săptămână și nu acesta este scopul articolului. Voi comenta însă un trend pe care eu îl consider îngrijorător și oarecum, o lipsă de onestitate din partea organizatorilor: prezența în blocul de pardă a unor echipamente militare care nu sunt în înzestrarea Armatei sau care poate nu vor intra. Vorbesc de un trend deoarece, e a doua oară consecutiv când observ aceste aspecte, prima dată fiind la parada din 2013. Concret este vorba de prezența Daciilor Duster Army echipate cu armament, iar în 2013 prezența transportorului blindat Saur 2. More…

Efectul Iohannis asupra politicii externe Răspunde

5533585_mediafax_foto_marius_dumbraveanu_758853001

Miile de români care au format cozi interminabile la reprezentanțele diplomatice ale României din Europa și participarea record la alegerile prezidențiale, au demonstrat totuși că țara este departe de a cădea în paradigma maghiară. În vară, la Băile Tușnad Viktor Orban proclama eșecul democrației liberale – iată însă că șocul politic al victoriei lui Klaus Iohannis îl contrazice. Având în vedere reculul democratic din regiune, Klaus Iohannis trebuie să includă pe agenda sa de politică externă ca prioritate, promovarea valorilor democratice la nivel regional. România are potențialul de a deveni un model de consolidare democratică pentru statele vecine, care au înregistrat regrese democratice în ultimii ani.

În plan european, apariția unul al doilea lider „german” în Europa ar putea avea impact asupra echilibrului de forțe în cadrul UE. România, până în prezent, balansa între cei doi poli ai Uniunii, Franța și Germania. Bucureștiul s-a numărat printre adepții politicii germane de prudență și austeritate, compensând însă prin sprijinirea poziției Franței în ceea ce privește Politica Agricolă Comună și în negocierile privind tratatul de liber schimb cu Statele Unite ale Americii. România ar putea să sprijine mai mult în următorii ani pozițiile Germaniei la nivelul UE. Franța s-ar putea trezi astfel cu o Românie mai reticientă să-i sprijine pozițiile – nu degeabă printre primii ambasadori care l-au vizitat pe Iohannis după victorie a fost cel al Parisului. Succesul lui Iohannis în România ar putea, de asemenea, îmbunătăți imaginea Berlinul în sud și sud-estul continentul, unde politicile de austeritate ale cancelarului Angela Merkel sunt profund impopulare. More…

Premisele necesare ale mobilizării pro-Klaus Iohannis. Partea întâi: cauze generale 3

revolutie-doi

Atât biologia (copii, boli) cât și presiunea socială („casa ta”) fac ca, în timp, să fie nevoie de cheltuirea unor sume sporite de bani pentru a păstra un nivel de confort similar. Asta afectează mai ales generațiile tinere, care evoluează de la primul job câștigat pe când încă sunt sprijinite de părinți spre situații în car ei înșiși au nevoie de spațiu familial și resurse pentru a sprijini părinții.

În ceea ce privește așteptările, situația este mai bună, pardon, mai puțin rea în 2014 decât în 2013. Pesimismul vizavi de direcția în care se îndreaptă țara se află în scădere, dar rămâne dominant. Deși poate să fie puțin relevant, merită urmărit și modul în care, înainte de alegeri și ca efect probabil al campaniei, pesimismul crește. More…

Este posibil un parteneriat strategic româno-ucrainean? Răspunde

UKRAINE-UNREST-POLITICS-EU-RUSSIA

Ucraina ar putea găsi în România un partener pentru cooperare în domeniul securității la Marea Neagră, în promovarea unor programe economice, de creștere a investițiilor, programe de mediu, care să ducă în cele din urmă la sporirea stabilității regionale, a predictibilității.

Condiția pentru un parteneriat strategic este ca cele două țări să identifice nișele în care pot construi împreună cu fața spre viitor, de a depăși vechile litigii (drepturile comunităților istorice românești din Ucraina), prin negocierea unor soluții cu bună-credință, și nu de a piti sub covor dosare care zac de câteva decenii pe agenda bilaterală și care sunt sursă de tensiuni între București și Kiev. More…

Analistul, mama analistului și victoria lui Klaus Iohannis 5

Dacă ați citit acest sit, ați observat cu siguranță că am anunțat victoria lui Victor Ponta în fața lui Klaus Iohannis. Ca atare, vin în fața domniilor voastre să îmi fac autocritica. Sarcina îmi este mult ușurată tocmai de claritatea victoriei challengerului. Claritate care nu a fost așteptată de nimeni. Asta înseamnă că nu doar cifrele sunt greșite ci și undeva ne scăpa un aspect de bază al comportamentului electoral.[…]
Chiar dacă mă simt mai bine când știu că toată lumea a greșit, rămâne un gând care nu îmi dă pace. Domnul Iohannis a înregistrat un plus de aproximativ 3 milioane de voturi. Dintre acestea 1-1,5 erau previzibile, 1,5-2 milioane au venit ca o surpriză. Să zicem 2 milioane ca să fie mai înspăimântător. Dumneavoastră vă dați seama ce înseamnă 2 milioane? Este populația Bucureștiului. Sau jumătate din populația Republicii Moldova. Toți aceștia erau prin punctele a, b, c, d. Și, într-un interval de două săptămâni, au ajuns toți în punctul X fără să îi vadă nimeni. X este pătrățelul unde poate fi ștampilat Klaus Iohannis. Dar dacă era altceva? Se sparie gândul.
More…

Klaus vs Klaus Răspunde

646x404

Primul este o personalitate puternică, care va ocupa o poziție cu puteri semnificative. A promis aleșilor locali ACL că dl Predoiu va fi prim-ministru. A promis poporului că Traian Băsescu nu va fi prim-ministru. A promis că nu se vor tăia în mandatul sau salarii și pensii. Primul domn Iohannis știe dacă un sondaj este manipulat numai citindu-l (nu inventez, a zis asta).

Al doilea Klaus Iohannis este mult mai ponderat decât primul. A pus bemol treptat pe toată discuția cu Predoiu-premier. A admis (aproape) deschis că PNL ar putea să nu fie în stare să dea jos guvernul Ponta. A insistat că președintele nu abrogă legi. A trimis un răspuns nuanțat către Politică fără Bariere. More…

Alegerile prezidențiale: Victoria lui Klaus Iohannis și înfrângerea lui Victor Ponta 1

10537474_10205221016990810_8828864875383008025_o

Românii au re-descoperit solidaritatea în interiorul unei societăți polarizate economic și politic, și au creat o punte cu cei care locuiesc și muncesc acum în străinătate. Cine va reuși sa canalizeze aceste energii într-un proiect politic are toate șansele să-și creeze o bază politică puternică pe termen lung.

Alegerea lui Klaus Iohannis, un etnic german, precum și reaprinderea interesului pentru politică, reprezintă un plus pentru democrația românească, cu efecte benefice și la nivelul prestigiului internațional. Alegerile din 16 noiembrie 2014 confirmă succesul „modelului românesc” de dialog și integrare politică a minorităților în Europa Centrală și de Est. More…

OSINT: ce știm despre turul 1 și, mai ales, turul 2 3

Senate-Elections

Deși perspectivele sunt, în linii mari previzibile, există câteva necunoscute.

Cu cât se va mobiliza mai tare electoratul din Transilvania în favoarea d-lui Iohannis? Dincolo de alte considerente este vizibilă o urmă bine controlată de mândrie locală în demonstrațiile antiguvernamentale și parțial electorale dintre tururi (vezi lozinca „Deșteaptă-te oltene”). Dealtfel, manifestațiile nu au prins avânt în afara arcului carpatic decât în București. Este perfect posibil ca ardelenii care simpatizau cu Iohannis să simtă nevoia de a strânge rândurile și a veni la vot în mai mare măsură. O eventuală mobilizare ardelenească se va simți pe parcursul zilei în prezența raportată de BEC.

Cu cât se va mobiliza mai tare electoratul vârstnic rural în favoarea d-lui Ponta? În spatele primei victorii la urne puțini au observat că vârstnicii din rural, electorat tradițional al PSD nu au fost prezenți în număr mare la vot. Motivele acestei defecțiuni sunt necunoscute. Dar putem bănui că în timp ce domnii Iohannis și Ponta se fugăreau reciproc prin televiziuni social-democrații au lucrat să câștige acest electorat. Măsura succesului se va vedea indirect și parțial pe parcursul zilei în prezența în rural prezentată de BEC. Dacă un exit-poll de încredere oferă structură pe vârste și medii înainte de 21:00 vom vedea chiar mai direct. More…

Motive pentru a nu vota cu… Răspunde


Discursul prezidențiabilului ACL are mult din discursul ADA/ Traian Băsescu din 2004. Nu repet aici acuza de „băsism”. Temele și abordarea sunt cele din perioada conciliantă președintelui, înainte să devină „marele Băsescu”. Nu mă îndoiesc că dl Iohannis își propune să atingă obiectivele de atunci cu mijloace mai democratice și mai puțin divizive. Doar că… în 2014 știm mai mult decât în 2004. În 2004, când trăiam sub „domnia” unui birocrat (Adrian Năstase) corupția și, în general, răutatea umană, păreau principala problemă a țării. Astăzi ar trebui să știm că anticorupția polițienească nu rezolvă decât o parte a problemelor țării. Este nevoie de reguli financiare care să limiteze ocaziile de corupție. Este nevoie de bune reguli constituționale care să limiteze răul pr care îl fac oamenii răi.
[…]

USL și apoi PSD singur au transformat fluiditatea într-o strategie de guvernare. Această frază nu este deloc ironică. Spre oroarea celor care nu înțeleg decât de cuvântul comisiilor prezidențiale sau academice, guvernarea Ponta a devenit campioană al stilului: „începem acum și pe urmă mai vedem noi”. Per total asta a dus la o deblocare perversă a birocrației și la un feedback robust (și furibund) al societății civile. Prețul acestul stil agil este că din când în când vei da tare cu capul în zid – vezi cazul Roșia Montană.
More…

Voturile de sărăcie, dezvoltare și experiență de migrație la prezidențialele din România 2014 2

vot_26768300

Harta sociologică a celor șase modele de vot, la turul întâi de la prezidențialele din noiembrie 2014, este, în primul rând , o descriere. Indică modul în care pot fi grupate județele pe profil de votare. In interpretarea hărții am introdus variabile referitoare la nivelul de dezvoltare a județelor și posibile conexiuni între vot și diasporele românești. În contextul în care mass media românească a discutat tot procesul electoral preponderent (exclusiv uneori) în termeni de „ce a spus candidatul” și „ce minuni” au făcut echipele de campanie ale candidatului, și ce vesti mai vin de la DNA, agenda publică și profilul electoratului au rămas în umbră. La rândul lor, datele de vot, dupa turul intai, la nivel de judet, pot fi inselatoare. Județele sunt , ele însele eterogene, pe categorii rezidențiale, profil cultural, experiențe de migrație etc. În consecință,s-a impus nevoia de a testa ipotezele formulate pentru harta judeteana a votului cu date mai precise, la un nivel inferior de agregare. Din fericire astfel de date exista, publicate de Biroul Electoral Central, cu ajutorul INS.

Analiza in sine, prezentată in tabelul de mai jos, este tehnică[i]. Raționamentul in sine, însă și interpretarea datelor pot fi urmărite cu ușurință. Dacă ipotezele formulate pentru a înțelege harta județeană a votului sunt corecte, este de așteptat ca indicatorii de dezvoltare a localităților și de estimare a experiențelor locale de migrație să fie capabili să „explice” în mod semnificativ ponderile de vot pentru fiecare dintre cei doi candidați plasați pe primele doua locuri, Victor Ponta (VP) și Klaus Iohanis (KI). Mai mult, impactul acestor doua categorii de factori ar trebui să rămână semnificativ și după ce „ținem sub control” (eliminăm, prin procedee statistice) efectul regiunilor de dezvoltare. More…

Două Românii și o diasporă? Răspunde

10756585_10107547104808354_261197918_o

Prezența sporită la vot, nu numai în vestul și în nordul Europei, dar și în sudul ei este legată tocmai de procesul anterior menționat de transformare a unui simplu agregat de persoane plecate la lucru în străinătate, în diaspore. Noua diasporă, formată preponderent din cei care au plecat la lucru în străinătate după 1990, a dat un semnal foarte clar în acest noiembrie că vrea și poate să joace un rol activ în dezvoltarea de acasă, nu numai economic ci si instituțional-politic.

Pentru a evalua corect impactul noilor diaspore românești asupra țării de origine aș reaminti faptul că votul din țară nu mai este, din 2004 încoace (D . Sandu, 2004), rupt de opțiunile diasporei. Cei de acasă votează și , când este cazul, ies în stradă, în consonanță cu modul în care gândesc și acționează rudele și prietenii lor din străinătate. Protestele publice din România, de după turul întâi de scrutin prezidențial – sub semnul „solidari cu cei din diaspora” – indică existența unui singur câmp electoral românesc, transnațional, în care „acasă” și „în diaspora” nu mai sunt lumi diferite ci puternic intercorelate. More…