Diplomație navală americană în Marea Neagră 2

DSCF1091

Nu cred că amiralul Jonathan Greenert, șeful de operații al US Navy, s-a gândit că mutarea unei escadre de distrugătoare americane la Rota, în Spania se va dovedi utilă chiar atât de repede, mai ales că în prezent numai o singură navă din această grupare a ajuns la noua sa bază. În contextul crizei din Ucraina decizia de a desfășura 4 distrugătoare americane din clasa Arleigh Burke echipate cu sisteme antibalistice nu numai că s-a dovedit o deciziei utilă din punct de vedere operațional – reducând astfel semnificativ numărul de nave și resurse detașate din SUA pentru a asigura Faza I a strategiei de apărarea antirachetă – dar a fost chiar una inspirată.

Motivul fundamental al acțiunilor ruse din Ucraina a fost împiedicarea acesteia de a se apropia de occident și pe cale de consecință de sporire a influenței și prezenței acestuia în spațiul post-sovietic. Invazia Crimeei însă, precum și tensiunile din estul Ucrainei, nu au făcut altceva decât să sporească prezența militară americană în proximitatea Rusiei și să reaprindă interesul SUA pentru estul Europei. Mai mult acțiunile Kremlinului au validat avertismentele venite dinspre flancul estic al NATO cu privire la necesitatea întăririi protecției acestuia. Prin trimiterea în Marea Neagră a distrugătorului USS Donald Cook, scutul antirachetă american, o temă care a tensionat relațiile ruso-americane în ultimii 10 ani și care îi vexează pe decidenții de la Kremlin, este mai aproape de granițele Rusiei decât a fost până acum. More…

Reclame

John Hulsman: „Morcovii” UE sunt utili doar dacă eşti înconjurat de iepuri Răspunde

konservativer-vordenker-hulsman-interview

Europa trebuie să înveţe să ia pulsul geostrategic al lumii. Nimeni nu a anticipat că semnarea acordului de asociere cu Ucraina era o ameninţare directă asupra intereselor naţionale ale lui Vladimir Putin. Mai mult, arată infantilismul Bruxellesului. Lumea nu funcţionează că în Belgia. „Morcovii” UE sunt utili doar dacă eşti înconjurat de iepuri. Iar în persoană domnului Putin avem un lup, nu un iepure.

Pe de altă parte, Washingtonul trebuie să înveţe să meargă şi să mestece gumă în acelaşi timp. Sigur, pivotul asiatic este necesar, dar nu putem uită nici Europa. Iar dacă citeşti discursurile lui Obama, impresia este că toţi par să accepte viziunea Europei şi a Statelor Unite, că nimeni nu este în dezacord fundamental, că toţi cred în statul de drept şi domnia legii, sau că acceptă agenda Washingtonului şi a Bruxellesului. Pur şi simplu, nu această este lumea în care trăim. Pe lângă opoziţia Rusiei, să nu o uităm pe cea a Chinei. A-ţi asuma că poţi extinde zona de influenţă la nesfârşit fără opoziţie este naiv. More…

Statistici din comunism: foamea 2

Clipboard02

Observăm cum din anul primelor înregistrări (1961) și până în 1979 cantitatea de calorii de origine animală crește. Caloriile vegetale nu sporesc, România fiind deja în rând cu „restul lumii”, dar, per total, românii mănâncă în acest timp din ce în ce mai mult și din ce în ce mai bine.

După 1980 începe să scadă aportul caloriilor de origine animală și, în curând, și al celor de origine vegetală. În traducere, românii mănâncă din ce în ce mai puțin și mai prost în timp ce Partidul și Statul plătesc datoriile și continuă industrializarea. More…

Ucraina poate să reinventeze NATO Răspunde

nato

Deopotrivă resetare și reasigurare. Este foarte ușor să acuzi retroactiv Administrația Obama de ignoranță, de blat față de Rusia. Se uită însă că după 2009 nu avem doar resetare, nu avem doar détente în relația cu Moscova. Poate mult mai importantă este tendința articulată secvențial, fără prea mult zgomot, de reasigurare strategică a flancului estic. Administrația Obama a înțeles atunci că statele baltice și Polonia au ajuns să se îndoiască masiv de capacitatea și disponibilitatea Vestului de a le apăra, în eventualitatea unei crize. În acest sens, chiar în timpul resetării, a lucrat meticulous pentru dezvoltarea primelor planuri de apărare teritorială a Poloniei și statelor baltice din istoria NATO. More…

De weekend: „Bozgorii” și Mircea Diaconu 3

Intrebari

[E]xistă diferențe majore între lupta anti-discriminare și lupta anti-corupție. Înainte să fie beneficiarii corectitudinii politice negrii și țiganii au, fost ani la rând, victima reală sau potențială a violenței. Și prin violență înțelegem crimă și viol. Pretenția la măsuri preventive care pun în paranteze libertatea cuvântului are măcar această justificare: apără (mai bine sau mai rău) valori care preced democrația (cum ar fi supraviețuirea).

Anticorupții nu pot să ne promită că ne vor proteja contra violenței iraționale. Tot ce ne spun ei este că, dacă ne supunem formei lor de corectitudine politică ad-hoc punând în paranteze astăzi (în mod voluntar?) libertatea cuvântului și cea de asociere, atunci beneficiile potențiale de mâine (siguranța sporită a statului de drept) vor depăși costurile. More…

Țintele Beijingului: după Marea Chinei de Est urmează Marea Chinei de Sud Răspunde

25-nine-dashed-line-in-the-south-china-sea

Apele din apropierea Chinei devin tot mai tulburi. Tensiunile şi crizele generate de pretențiile teritoriale ale Beijingului se țin lanț. Tot contextul l-a determinat pe Evan Medeiros (director pe afaceri asiatice în Consiliul Național de Securitate al SUA) să avertizeze preventiv Beijingul, la începutul lunii februarie, că proclamarea unei noi zone de identificare şi apărare aeriană, de data această în Marea Chinei de Sud, „va genera schimbări în postura noastră militară regională”. Statele Unite interpretează multe dintre măsurile Beijingului ca fiind o reamenajare, o revizuire a ordinii de după 1945. În această perspectivă, ținta Chinei este chiar fundația acestei ordini: regimul libertăților de tranzit aerian și maritim, în Mările Chinei de Sud şi Chinei de Est.

În noiembrie anul trecut, proclamarea „zonei de identificare şi apărare aeriană“ (ADIZ) acoperind cea mai mare parte a Mării Chinei de Est, inclusiv insulele Senkaku, un teritoriu administrat de Japonia, dar revendicat de China, a declanşat masive proteste internaționale. În încercarea de a descuraja o amplificare a crizei, reacția Americii a fost dură, denunțând încercarea Beijingului de modificare a statu-quo-ului regional şi amintind că insulele se află sub garanția de apărare colectivă oferită Japoniei. La câteva săptămâni distanță, punctul focal al crizei se deplasează din Marea Chinei de Est în Marea Chinei de Sud, o altă suprafață unde mai multe segmente cheie (insule şi recifuri) sunt revendicate de Beijing. Pe acest fundal, o navă militară americană, USS Cowpens, desfăşurată în zonă pentru a monitoriza manevrele noului portavion chinez Liaoning, a fost la un pas de a se ciocni cu una dintre navele marinei chineze, desigur în urma unor acțiuni atent calculate şi premeditate ale părții chineze. Nu în ultimul rând, în ianuarie 2014, Beijingul a anunțat că toate navele străine care vor să pescuiască în zonele Mării Chinei de Sud revendicate de China trebuie să primească aprobarea sa. Şi asta în ciuda faptului că multe dintre aceste ape fac parte, în conformitate cu normele dreptului internațional, din zonele economice exclusive ale statelor vecine. More…

Wess Mitchell: Rusia testează sistemul european post-89 1

Russian President Putin during his meeting with Armenian President Sarksyan in Yerevan

Rusia ar putea fi acum încurajată să aplice tactici similare în altă parte, iar oportunitățile abundă de-a lungul periferiei sale. Precedentele teritoriale pe care le-am văzut în Crimeea și Oseția de Sud devin dintr-o dată posibile peste tot în spațiul ex-sovietic, mai ales în statele baltice, care dispun de aceleași ingrediente care au fost prezente în Ucraina și Georgia. Această situație poate determina statele mici, din interiorul, cât și din afara NATO, să caute modalități alternative de a-și susține securitatea printr-o varietate de alte mecanisme, ceea ce va conduce la revenirea jocurilor de sumă zero, similare celor cu care se confruntă astazi aliații Washingtonului din Asia de Est.

Dacă statele din Europa Centrală și de Est sunt într-adevăr aliați ai SUA, atunci ele așteaptă ca Washingtonul să răspundă credibil în fața agresiunii ruse. America poate comunica această intenție strategică prin staționarea de active militare semnificative pe teritoriul lor. Consolidarea prezenței militare pe flancul NATO trebuie făcută într-un mod care să țină cont de reactivarea geopolitică a frontierei est-europene. Rusia investește masiv în capacități antiacces, de interdicție regională, care ar putea să prevină ca NATO să își sprijine efectiv aliații în eventualitatea unei crize. Asemenea aliaților SUA din Pacific, flancul estic al NATO ar trebui consolidat prin dezvoltarea unor mijloace convenționale care să țină în șah Moscova. More…

Ucraina şi credibilitatea internaţională a SUA Răspunde

22TH_OBAMA_1765478f

Niciuna dintre avertizările făcute de Statele Unite pe parcursul săptămânii trecute la cel mai înalt nivel nu a injectat o doză serioasă de risc în calculele lui Putin față de Ucraina. Mai întâi Susan Rice, consilierul pe probleme de securitate națională al președintelui Obama, a avertizat Rusia că o intervenție militară ar fi „o gravă eroare“. Apoi, chiar pe fondul mobilizării forțelor ruse la granița cu Ucraina, Samantha Power, ambasadorul SUA la ONU, a cerut „respectarea suveranității Ucrainei“ și reafirmarea la nivelul Consiliului de Securitate a anumitor principii de bază, precum „unitatea și integritatea teritorială a Ucrainei“.

În septembrie anul trecut, pe scena Na­țiu­nilor Unite, Obama afirma că Statele Unite sunt pregătite să folosească forța militară pentru a se opune „agresiunii externe împotriva aliaților și partenerilor, așa cum am făcut în timpul Războiului din Golf“. Reasigurările erau adresate statelor din Orientul Mijlociu, în special saudiților și israelienilor, tot mai nervoși față de reacția ambivalentă, timidă a Washington-ului în raport cu Siria și Iranul. Oare ce valoare mai au astfel de reasigurări pentru publicul țintă din Orientul Mijlociu, când garanțiile de securitate colectivă oferite prin Memorandumul de la Budapesta, și in­vocate astăzi de Ucraina, sunt complet ignorate de Moscova? More…

Echilibristica lui Sikorski Răspunde

1393327283653.jpg-620x349

Deal-ul negociat de reprezentanţii UE, încheiat la 21 februarie, prevedea ca în termen de 48 de ore să fie adoptată o lege specială care să reinstituie Constituţia din 2004, precum şi formarea unui guvern de unitate naţională în următoarele 10 zile. Celelalte coordonate fundamentale vizau necesitatea unor ample reforme constituţionale care să echilibreze puterile preşedintelui, guvernului şi parlamentului, precum şi organizarea de alegeri prezidenţiale nu mai târziu de luna decembrie. Între timp, ambele părţi îşi luau angajamentul de a evita recursul la violenţă şi de a lua o serie de măsuri pentru normalizarea vieţii publice prin retragerea „forţelor“. Sigur, vorbim în cele din urmă de un compromis. Iar „compromis înseamnă că nimeni nu a primit sută la sută din ce îşi dorea“, după cum a punctat Sikorski.

În următoarele luni, Ucraina intră într-o etapă extrem de sensibilă. Aşteptările populaţiei sunt imen­se, în contextul unei maşinării birocratice măcinate de corupţie, al unui stat aflat în slujba unor interese oligarhice, pe fondul unor elite decredibilizate, cărora li se cer rezultate rapide. Mai mult de atât, nevoia de cash, într-un moment în care Ucraina traversează valea plângerii economice, este urgentă. Carl Bildt avertiza pe Twitter că „lecţia revoluţiilor sugerează nevoia de a te concentra imediat pe prima zi de după. Şi pe ziua imediat următoare. Altfel riscăm ca totul să meargă în direcţia greşită“. Tocmai această conştiinţă i-a împins pe miniştrii de externe din Marea Britanie, Polonia şi Suedia să pledeze la unison pentru „un sprijin internaţional radical“ care să garanteze accesul Ucrainei la surse de finanţare esenţiale „pentru viitoarea sa sta­bilitate“. Deja se vorbeşte de un veritabil precedent Marshall care ar putea să reunească Statele Unite, UE şi FMI în acordarea unui bailout economic noului guvern ucrainean. More…

Ruperea USL, ruperea PNL și predicții Răspunde

Dincolo de termenii rezervați, ideea era că, dacă USL „dorește” să existe, atunci ea „poate” să existe. În spatele aveam două premise. Pe de o parte, o premisă de raționalitate ca rezultat al procesului politic. Pe de altă parte, premisa tacită a unei prudențe în păstrarea puterii. Altfel spus, o raționalitate orientată spre conservarea puterii în fața unui potențial pericol băsescian și nu o raționalitate „aventurieră” orientată spre maximizarea profitului politic în condiții de risc.

Prima premisă mi se pare validă în continuare. A doua a fost, extrem de probabil, greșită. USL a început să se usuce în interior când diverși politicieni ai Uniunii, la diferite nivele, au ales să joace la offside forțând concesii sub amenințarea șubrezirii sau părăsirii alianței.

Există trei rânduri de motive despre care am vorbit mai sus. Una este epuizarea obiectivelor – pe care l-am prevăzut. Al doilea este comportamentul aventurier (deși rațional) al unei mase critice de politicieni USL – acesta mi-a scăpat. Al treilea (și cel mai la modă astăzi) este erodarea încrederii – despre acesta, iarăși, am vorbit. More…

Ucraina între UE și Rusia Răspunde

Bankova - 04

În anul 2013, politica externă a Ucrai­nei s-a consumat între negocierile cu Bruxellesul pentru semnarea Acordului de Asociere (AA) și presiunile Rusiei, care solicita aderarea Ucrainei la Uniunea Vamală și renunțarea la negocierile cu UE. Toate acestea în fața pericolului unei crize iminente a economiei ucrainene. Euro-Maidanul a izbucnit ca un protest pașnic care a contestat decizia regimului Ianukovici de a nu semna acordurile cu UE și s-a extins în urma tentativei de a reprima protestele prin violență, cu ajutorul forțelor speciale ale Ministerului de Interne – Berkut.

Prin Parteneriatul Estic, UE a vorbit pe trei voci: una a inițiatorilor polonezi și suedezi, care susțin integrarea europeană (cel puțin a Ucrainei, Republicii Moldova și Georgiei), alta a liderilor germani pentru care „Parteneriatul Estic nu este atât despre integrare, cât despre apropierea de Europa“ și o alta a tehnocraților din instituțiile europene, care aveau sarcina de a imagina un mecanism de cooperare care să pună în acord pozițiile celor două tabere politice. Tehnocrații au pregătit documentele-suport pentru negocieri care propuneau un compromis simplu: democratizare în schimbul integrării economice în spațiul UE, fără promisiuni de integrare. Diplomați europeni au fost trimiși la Kiev pentru a negocia cu un președinte care-și întărise controlul asupra instituțiilor statului și care nu dorea să audă de niciun fel de reformă. More…

Jurnalistul Răspunde

AllThePresidentsMen

Proprietarii mijloacelor de informare în masă au schimbat rețeta. E ca și cum ai merge ani de zile la un restaurant fiindcă îți place cum fac ei acolo friptura de vită, și de la un timp constați că porția e din ce în ce mai mică, la fel de scumpă, iar vita e înlocuită cu soia și asezonată cu tot felul de chestii colorate, dar ieftine și fade. Nu e niciun mister că, în condițiile astea, nu mai cumperi de la ei.

Însă dincolo de orice-am putea spune despre noul model de business din industria de informare, partea cea mai ticăloasă din întreaga poveste mi se pare cea în care producătorii de orice altceva decât de știri au ajuns să se prezinte pe ei înșiși ca jurnaliști și să fie percepuți ca atare.

Asta în timp ce jurnalistul adevărat, producătorul de știri, a murit – sau supraviețuiește, deprimat, neplătit și alcoolic, printr-un colț murdar și întunecat de redacție, ne mai îndrăznind să spună că e jurnalist. Își iubește în continuare meseria, pe care alții i-au aruncat-o la gunoi ca fiind prea scumpă și ineficientă, și fumează țigară de la țigară. More…