Edward Lucas: Pericolul unei provocări oportuniste împotriva teritoriului NATO este din ce în ce mai mare 1

russia_03_88951c

O mulțime de oameni susțin că Rusia nu ar întreprinde nimic împotriva NATO. Dar dacă ești Putin și ești convins că NATO este slab, atunci probabil că vrei să testezi această oportunitate. Putin este mare amator de încercări low-cost. Spre exemplu, ce se va întâmpla dacă pune mâna pe un post de frontieră în Letonia și NATO nu face nimic? Cred că pericolul unei provocări oportuniste împotriva teritoriului NATO este din ce în ce mai mare. Am devenit obișnuiți cu ideea invincibilității NATO pe fondul Războiului Rece. Dar nu sunt deloc sigur că NATO a câștigat Războiul Rece. Doar că Rusia nu a fost niciodată tentată să atace Alianța, foarte probabil de teama sistemului de descurajare nucleară desfășurat de Statele Unite. În timpul Războiului Rece, eram mai mult sau mai puțin siguri de faptul că Washingtonul era dispus să riște războiul nuclear pentru a-și apăra aliații europeni. Dar oare mai este dispus să riște astăzi un război nuclear pentru un oraș din statele baltice? Nu sunt sigur.

Relațiile dintre România și Ucraina au fost întotdeauna foarte proaste. În parte, din cauza personalității președintelui Băsescu, problema Moldovei, la care se adaugă și conflictul pentru o amărâtă de insulă. Dimpotrivă, Polonia ar avea mult mai multe motive să urască Ucraina decât România. Naționaliștii ucraineni au ucis în modul cel mai brutal cu putință zeci de mii de polonezi în timpul războiului. Și totuși, relațiile dintre cele două state sunt excepțional de bune. Iar asta este o problemă care desparte Polonia de România. Polonia are un guvern puternic, în timp ce România are unul foarte slab. Mai mult, România este o țară cu o populație numeroasă, însă cu un PIB redus. România poate avea o semnificație tactică, însă, în mod fundamental, Washingtonul se poate baza astăzi pe Polonia, Polonia, Estonia, Polonia, Polonia, Estonia. Mai mult, Polonia și Estonia sunt tot mai interesate de consolidarea relațiilor de apărare cu Suedia și Finlanda. More…

Reclame

Votul nu e test de sarcină… 4

10010708_280957512073902_9031020822512551912_o

„Greva cetățenească” proclamată de comunitatea #Unițisalvăm nu a avut efectele scontate de organizatori, fiind un eșec organizatoric și de comunicare. Deși participarea la scrutin a fost scăzută, aceasta nu a fost efectul unui boicot organizat, ci rezultatul unei campanii electorale incoerente, în care partidele politice nu au reușit să explice cetățenilor semnificația acestor alegeri. Mesajul „grevei cetățenești”, preluat de la Costi Rogozanu, a fost unul negativ, scatologic și discutabil la nivel de conținut

Tentativa de boicot a alegerilor europarlamentare din 25 mai marchează primul eșec major pentru comunitatea #Unițisalvăm de la lansarea noului val de proteste, la sfârșitul verii lui 2013. Boicotul a reprezentant nu numai un eșec de mobilizare – mai puțin de 100 de oameni strânși pe spațiul verde din fața Teatrului Național, față de aproximativ 30000 de persoane la nivel național în septembrie 2013, ci și unul de comunicare, prin promovarea unui mesaj politic contraproductiv. More…

Articolul 5 și statul de drept: despre implicațiile mesajelor lui Biden pentru securitatea regională Răspunde

800_vz4r3akch3tzrmvawvm9snjjegkttez7

În această perspectiva, pe fondul unor responsabilităţi globale tot mai extinse, dar cu o armata tot mai redusă numeric, o capacitate în declin, mutilată de sechestrul bugetar, Washingtonul este forţat să se bazeze tot mai mult pe alianţe puternice cu membri dedicaţi şi capabili să-şi asume partea leului în ceea ce priveşte asigurarea propriei lor securităţi. În această filozofie, accentul cade preponderent pe o formulă low-cost, inovativă, cu o geografie variabilă, diferită de paradigmă prezenţei terestre permanente, statice, preferând mai degrabă activele uşor transferabile şi flexibile: forţe navale şi aeriene, forţe terestre aliniate regional, dar aflate în regim de rotaţie. Oare va reinventa Ucraina dispozitivul strategic american din Europa redistribuind 10.000 de militari de pe vechiul aliniament al Războiului Rece (Vechea Europa) pe flancul estic, aşa cum a cerut Varşovia şi cum aşteaptă şi Bucureştiul? Răspunsul ar fi mai degrabă nu.

Sigur asta nu înseamnă că Uniunea Europeană, America sau NATO trebuie să poarte „războiul” pentru guvernarea Ucrainei în locul Kievului. Intervenţia Vestului se poate face şi altfel, indirect (imaginea de fond ar fi cea a unui Edward Lansdale sau T.E. Lawrence), cu accent pe (re)construcţia, ranforsarea şi acordarea de asistenţă unor sectoare strategice pentru capacitatea de guvernare a Ucrainei. Uniunea Europeană, că „imperiu administrativ şi normativ”, este în particular bine poziţionată şi echipată în acest sens. De-altfel, intervenţiile recente din Balcani, dar mai ales cele din Sierra Leone, Columbia, Filipine din deceniul trecut, iar în trecut în El Salvador (anii ‘80) sau Dhofar (anii ‘60-‘70), arată un astfel de tipar operaţional. Campania afgană, cu toate limitele şi problemele sale, a resocializat Vestul în astfel de practici operaţionale. More…

Șah politic la prezidențiale 1

3d-chess-board-wallpaper-1

Fapt: Klaus Iohannis este relativ aproape de Victor Ponta în diverse scenarii pentru turul 2.
Premisă: Obiectivul principal al PSD este să pună în alegeri un candidat care să câștige sigur alegerile. Nu „foarte probabil”, „sigur”.
Premisă: PDL+PFC+ PMP nu atacă în mod real postul prezidențial și pot spera maxim a un loc onorabil în turul doi.
Faptele sunt fapte în măsura în care acceptăm consensul sondajelor. Premisele sunt plauzibile, dar nu bătute în cuie.

Pentru PSD combinația ideală de forțe este organizația PSD plus popularitatea lui Victor Ponta plus un sprijin liberal semnificativ (scenariul 2). Dacă liberalii nu cooperează, ar putea rămâne social-democrații cu Victor Ponta (scenariul 3). Dacă Victor Ponta nu cooperează, social democrații vor fi presați să împingă în față un liberal (scenariile 5, 6). Dacă social-democrații nu cedează la presiuni, pot rămâne singuri contra dreptei (scenariul 4). More…

Franța și criza ucraineană: delicatul echilibrul al intereselor 1

Putin_1380430f

Nava Sevastopol și prezența avioanelor de vânătoare în Polonia, simbolizează dilemele Franței în ceea ce privește relațiile sale cu Rusia în contextul actualei crize generate de anexarea Crimeei. Pe de o parte Franța se solidarizează cu aliații săi din NATO și recunoaște gravitatea acțiunilor Rusiei în Ucraina, pe de altă parte încearcă să nu-și „arunce” în aer cu Moscova.

Reasigurarea simbolică a aliaților NATO de pe flancul estic, cei mai expuși și solidaritatea militară cu restul alianței nu sunt îndeajuns. Este timpul pentru decizii curajoase – care să impună costuri reale asupra Rusiei. În contextul crizei din Ucraina, refuzul livrării navelor Mistral nu este numai o sancțiune care „doare” dar și un gest de responsabilitate în raport cu comportamentul internațional al Federației Ruse. More…

De ce nu are Germania o politică externă în relația cu Ucraina? Răspunde

e7487980-a9dd-11e3-a0f0-a5e8aafb61ea_Merkel-and-Putin

Informațiile oficiale furnizate de Ministerul de Externe de la Berlin oferă doar re­latări sumare despre relațiile politice dintre Germania și Ucraina în contextul situației tensionate din ultimele luni, dinamica raporturilor economice și angajmentele asumate de Fundația pentru Cooperare Juridică Internațională, în vederea construirii unui stat de drept în Ucraina. Mai mult, strategia de politică externă a Germaniei nu menționează Ucraina, nici măcar la pachet cu statele Parteneriatului Estic (PaE). Practic, Germania nu a avut nicio strategie de politică externă în relațiile cu Ucraina și a aplicat doar principiile clasice ale Ostpolitik „schimbare prin apropiere“, care au însemnat, în practică, investiții în economia ucraineană (Germania este al doilea partener economic al Ucrainei după Cipru) și susținerea societății civile angajate în pro­cesul de democratizare. Comunitatea de experți în analiza politică a spațiului ex-sovietic nu a realizat niciun studiu cu privire la relațiile politice Berlin-Kiev, analizele publicate au abordat strict raporturile economice ale Germaniei cu statele CSI și, în principal, cu Federația Rusă.

Anexarea Crimeei și războiul neconvențional pe care Rusia îl poartă acum în estul Ucrainei au fost punctul de cotitură pentru întreaga comunitate de politică externă de la Berlin. Lecția ucraineană a politicii externe germane este una simplă, de geopolitică de secol XIX – actorul care a atentat la pacea și securitatea din Europa trebuie pedepsit. Dar această lecție este greu de acomodat în mentalul unor experți și politicieni obișnuiți cu reguli ale relațiilor internaționale stabilite în secolul XX. More…

Recomandări: Ce politică mai citim pe Internet Răspunde

(sursa)

Sursele mele de analiză sunt în continuare aceleași pe care le citez de obicei în proiectul OSINT. Nu am mai scris de mult în această serie nu pentru că sursele ar fi încetat să scrie, ci pentru că politica devine din ce în ce mai greu de cunoscut rațional pe măsură ce deciziile sunt din ce în ce mai puțin transparente și rezervate unui număr mai restrâns de oameni. Astfel, analizele sunt au mai puține lucruri în comun și sunt mai greu de agregat.

Ca să nu fiu, însă, pesimist, semnalez ca new entry situl Smart Politics.
Nu de moarte mă cutremur, ci de veșnicia ei”, spunea poetul. La fel și eu: nu mă opun neapărat ideii de opinie și emoție în politică și societate. Dar mă înspăimântă faptul că nu par să aibă un sfârșit. Pe de altă parte alături de articole mobilizatoare și politicianiste pot exista analize excelente pe care nu doresc să le scap. Soluția la această dilemă este dată de social media. Nu sunt abonat la nici o platformă de opinie, ceea ce vă recomand și dumneavoastră. Dacă în aceste locații apare ceva interesant cu siguranță veți afla de la amici.

More…

Obama în Estul Asiei: Un ritual de reasigurare sub semnul Crimeei Răspunde

la-apphoto-japan-obama-asia-jpg-20140423

Întregul turneu al lui Obama în Asia s-a aflat simbolic sub semnul Ucrainei. Mai întâi, concluziile care s-au articulat pe flancul estic al NATO par să se transforme ușor în coșmarul statelor din Marea Chinei de Sud: „agresiunea împotriva Ucrainei este o schimbare de paradigmă, sfârșitul încrederii în ordinea post-Război Rece. Această ordine, bazată pe respectul suveranității teritoriale, a integrității și inviolabilității frontierelor și pe credința că putem să construim relații fundamentate pe valori comune, s-a prăbușit. Tratatele internționale nu se mai aplică, iar forța brută este din nou legitimă. Regulile au fost aruncate pe fereastră. Lumea s-a întors la jocul de sumă zero“, spunea recent președintele Estoniei, Tomaas Ilves, într-un editorial din Washington Post. Sunt gânduri care rezonează profund, deopotrivă la Manila sau Kuala Lumpur.

La Tokio, cel mai mare semn de întrebare este însă legat de soliditatea garanțiilor oferite de o Americă în plină recalibrare geopolitică și care pare să acumuleze tot mai mult o problemă de credibilitate în respectarea pragurilor ultimative, aparent de netrecut: „liniile roșii pe care președintele Obama le-a stabilit în Crimeea s-au transformat într-un covor roșu“, pe care Rusia mărșăluiește triumfătoare, spune Tetsuo Kotani de la Japan Institute of International Affairs. Mai mult, dacă Washingtonul a ales să reinterpreteze garanțiile date prin Memorandumul de la Budapesta față de integritatea teritorială a Ucrainei, golindu-le de conținut, „de ce ar crede liderii Japoniei că Statele Unite ar face altfel în cazul unor insule îndepărtate și nelocuite, care nu sunt altceva decât o mână de pietre?“, se întreabă Yuriko Koike, un fost ministru japonez al Apărării. More…

Maskirovka: noua față a războiului de la porțile Europei Răspunde

Armed men in Slaviansk

Deși acordul de la Geneva promite, pe hârtie, să dezamorseze criza ucraineană (prin dezarmarea grupărilor armate ilegale și restituirea clădirilor ocupate), ar fi o gravă eroare să ignorăm șablonul operațional folosit de Moscova pentru descompunerea Ucrainei. Ar putea fi în curând reluat în Moldova sau statele baltice.

Metodologia pe care Rusia o aplică astăzi în destabilizarea Ucrainei, cel puțin în stadiul actual, nu se încadrează în ceea ce am considera o agresiune clasică prin mobilizarea de formațiuni compacte de tehnică militară și trupe care iau cu asalt teritoriul unui stat. Sigur, aceste elemente există, dar în coregrafia de back­ground, masate la graniță, mai degrabă ca mesaj politic pentru Occident. Pe scurt, „nu este invazia Irakului, campania Șoc și groază, sau debarcarea din Normandia“, spune Anne Applebaum în Washington Post. Dimpotrivă, în avangarda acestui efort se află o întreagă infrastructură mai degrabă invizibilă, reunind combatanți clandestini, sub acoperire, fără însemne, miliții etnice și, desigur, nelipsitele forțe speciale. More…

Delfinii, Dușa și rușii Răspunde

hans-landa

Zilelele acestea cotidianul rus Izvestia a publicat o știre în care se arăta că pe lângă trupele și navele pe care Statele Unite le va desfășura pe flancul estic al NATO pentru a-și reasigura aliații în fața acțiunile agresive ale Federației Ruse din Ucraina, vor fi trimiși și 20 de delfini militari și 10 lei de mare ai US Navy. Știrea a fost preluată și de agenția de știri rusă Ria Novosti care a prezentat-o în limba engleză pentru a fi preluată și de instituțiile de presă internaționale. Toate bune și frumoase, însă știrea era falsă și era cel mai probabil o intoxicație destinată atât „consumului” intern cât și celui internațional.

Lăsând la o parte presa, aspectul cel mai grav, sau dacă vreți cel mai hilar al „știrii cu delfinii”, este faptul că ea a fost comentată de ministrul Apărării, Mircea Dușa, care nu s-a obosit să o dezmintă, deși poate era cel mai în măsură să facă acest lucru.

Astfel ministrul Apărării a devenit victima și portavocea propagandei rusești, în România. More…

Lecțiile lui Carter pentru Obama Răspunde

the_right_really_really_wants_obama_to_be_jimmy_carter-1280x960

Invazia afgană a generat un șoc strategic pentru administrația Carter, pregătind terenul pentru o repoziționare a Americii în Europa.

Privită într-o perspectivă macrostrategică, politica externă a Administrației Obama din ambele mandate a fost dominată de o recalibrare programatică a angajamentelor militare globale. Mai întâi, accentul cade pe renunțarea la activele toxice, consumatoare de prea multe resurse, precum războaiele din Irak și Afganistan. Ulterior, această secvență a fost completată de imperativul de a sta pe cât posibil departe de formula intervenționismului extins, cu zeci de mii de militari, în campanii cu final deschis, incert, specifice deceniului trecut. De aici, predispoziția de a evita o implicare decisivă în Siria și de a accepta o operațiune sigură, lipsită de riscuri terestre, într-o formulă colectivă, ideală pentru punerea în valoare a capacităților sale chirurgicale, precum în Libia. În general observăm o administrație prudentă, chiar sceptică față de capacitatea Americii de a determina nu doar cum încep războaiele, dar mai ales cum se termină acestea. More…

Mituri și farse: Un salariat susține 3 persoane fără ocupație 4

Screenshot_9

Dar faptul că un salariat acoperă cheltuielile bugetare ale cuiva fără venituri declarate nu însemnă că preia toate obligațiile sociale ale acestuia.

În primul rând lucrătorii la negru își susțin proprii copii. Plătitorii de taxe și impozite îi plătesc copilului neplătitorului educația și, eventual, câte o spitalizare. Dar hrana, îmbrăcămintea, încălțămintea, șpaga la medic, eventualele meditații și cadouri pentru profesori se plătesc din banii părinților.

Apoi lucrătorii la negru pot ajuta la susținerea părinților. Aproximativ 500 000 de oameni primesc o pensie pentru agricultori, din care nu se poate omenește supraviețui. Aceștia trăiesc din ce produc ei înșiși. În măsura în care nu mai pot lucra pământul, ei depind de transferuri de bani sau de la ajutorul în gospodărie dat de aceia dintre copii care, după revoluție, s-au întors la țară. Care copii întorși la țară au o probabilitate mai mare să presteze măcar parțial munci ne-impozitate. More…