De când am promis că scriu o listă în doar 8 puncte, au părut declaraţii cum că guvernul de fapt s-a gândit şi el la două-trei din măsurile de mai jos. Dar declaraţiile sunt contradictorii şi, oricum, am măsurat cu altă ocazie diferenţa dinte vorbe şi fapte din ultimele luni în politica românească. Aşa că am decis să las lista intactă, ba chiar să o lungesc.
Autor: Andrei Tiut
Suntem ceea ce votăm 8
Frumuseţea blogului Civitas este că fiecare scriem despre ce ne place. De aceea, însă, când am fost rugat să scriu despre „criza economica/situaţia politică din România” parcă m-am întristat.
Nu, nu vreau să scriu despre situaţia din România şi, sincer, nu cred că mai este ceva de spus. Tot ce trebuia spus despre criză, preşedinte şi guvern a fost spus înainte de alegeri. Poate nu mereu în mod subtil şi echilibrat, dar a fost spus.
Ted.com (cele mai bune conferinţe din lume?) 1
Cândva în timpul facultăţii am învăţat că lipsa de timp de expunere face minuni. Profesorul îşi diluează argumentele pe un întreg semestru, cu ordine şi metodă, având grijă ca să prezinte toate argumentele intermediare, contrarii şi paralele. Invitatul de la sfârşitul semestrului are 1-2 ore să prezinte tot ce ştie el mai bine şi (atunci când reuşeşte) experienţa este întotdeauna memorabilă.
Cine eşti tu, Salon de invenţii de la Geneva (mituri şi farse) 7
Cine eşti tu, invenţie?
Astăzi, la o cafea, mama mi-a spus că Andrea Marin a luat medalia de aur la Salonul Mondial de a Geneva cu o pereche specială de scutece de unică folosinţă şi Ioana van Staden a luat o medalie de aur pentru o metodă revoluţionară de diagnosticare a cancerului. Cele două medalii, însă, sunt doar o parte din cele 24 de medalii de aur, 15 de argint, opt de bronz şi 11 premii speciale câştigate de România la acest eveniment.
O idee „îndrăzneaţă” : verificarea afirmaţiilor făcute de politicieni la TV 2
E posibil să fi auzit de truth-o-meter, un instrument prin care politifact.com verifică cât de corecte factual sunt afirmaţiile făcute de politicienii americani. Situl a avut o oarecare notorietate şi datorită Obamameter un instrument de verificare a promisiunilor făcute în campanie de preşedintele Obama.
De curând emisiunea „This week” (ABC) an contractat acelaşi sit pentru a verifica… acurateţea afirmaţiilor făcute de politicieni în timpul emisiunii. O iniţiativă interesantă şi pentru România.
România, feedul pe care nu se întâmplă nimic 4
Traian Basescu, José Manuel Durão Barroso, Emil Boc
După alegeri experienţa de a urmări ştirile a devenit frustrantă. Fără adrenalina confruntării între candidaţi, brusc lucrurile şi-au pierdut interesul şi ceea ce înainte îmi mânca ore întregi a devenit o corvoadă.
Aşa că m-am limitat la o selecţie de surse „esenţiale”. Degeaba. Acelaşi sentiment că oamenii aceştia vorbesc de fapt cu ei înşişi.
Ca să mă lămuresc, m-am apucat să împart ştirile cu mâna, pe 4 categorii:
A lovit sau nu a lovit – analiză de text 3
Este trecut de miezul nopţii de sâmbătă, deja duminică 28 noiembrie 09. Ca orice român interesat de politică, vreau şi eu să ştiu dacă e adevărat că actualul preşedinte Traian Băsescu a lovit/pălmuit un copil în Ploieşti, în campania electorală din 2004. Neputând face analiză video (nu mă pricep), singura mea şansă e să fac analiză de discurs….
Deci…
Actul 1: Preşedintele nu neagă, „Vă asigur că o să mă uit şi o să vă dau o explicaţie. Dar zice copilul ceva? A spus ceva urât?” – după cum s-a tot comentat, e comportament tipic de om vinovat, dar poate fi şi o lipsă cruntă de inspiraţie.
Actul 2: Preşedintele neagă: Niciodată în viaţa mea nu am lovit un copil. – O negare corectă deşi târzie.
Actul 3: Preşedintele e apărat pe Youtube de unde preia www.băsescu.ro
(Toate filmele de mai jos au fost descărcate în noaptea de 27-28 noiembrie şi puse la păstrare. Asta mă asigură că sunt sursele originale dar compresia are, desigur, de suferit. Linkurile duc în teorie spre originale)
Dezbaterea pe tema „uninominal-unicameral” se anunţă a fi ferventă şi ilogică 6
Parlamentul Suediei (Riksdag)
Sunt deja doi ani de când ziceam:
Să presupunem, deci, că, de mâine, vom avea parlament unicameral ales prin vot uninominal. Experienţa alegerilor locale de până acum îmi permite să estimez că noul parlament ar putea fi altfel decât până acum (mai carismatic), dar nu mai competent şi, aproape sigur, la fel de coruptibil.
Privind înapoi aproape că ma mir cât de timidă este critica pe care o aduceam atunci acestui sistem. Astăzi dacă aş vorbi despre uninominal aş avea desigur cuvinte mult mai aspre.
Struţo-cămila funcţiei publice (dacă nu avem încredere în funcţionarii publici ar trebui să privatizăm sau să îi alegem prin vot) Răspunde
Există trei metode de a gestiona problema serviciilor publice compatibile cu o democraţie. Primul este să ne alegem pur şi simplu funcţionarii publici. O asemenea soluţie este încă şocantă pentru marea majoritate a electoratului românesc, dar nu inimaginabilă. În diverse state din SUA electoratul poate alege şerifi, procurori, ba chiar judecători. Nu mi-aş imagina în România alegeri pentru şeful Gărzii Financiare (suntem prea populişti); dar putem alege şeful autorităţii locale pentru protecţia consumatorului, sau al Inspecţiei Muncii.
Este Kosovo un precedent? – depinde cum punem întrebarea Răspunde
bla bla bla More…
(Vot) uninominal şi (parlament) unicameral: o combinaţie proastă Răspunde
La ora la care scriu acest text pare destul e sigur ca votul uninominal va fi legiferat probabil in o formă sau alta. Nu sunt foarte sigur de entuziasmul trezit de acest sistem, şi aş fi preferat net să fie introdus la o singură cameră ca să avem ocazia să testăm rezultatele. Articolul de faţă examinează consecinţele combinaţiei potenţiale cu un sistem parlamentar unicameral. Ca şi „uninominalul”, „unicameralul” ar fi o idee agreată oricând de electorat; şi chiar au fost promovate în paralel la un moment dat.
După părerea susţinătorilor votul uninominal produce o mai mare legitimitate a parlamentarului, bazată pe relaţia mai stânsă între politicieni şi electorat. Iarăşi, după părerea susţinătorilor parlamentului unicameral, acesta duce la o mai mare eficienţă a activităţii legislative. Nu doresc să contest aici nici legitimitatea nici eficienţa sporită. Pe de altă parte, dată fiind actuala clasă politică, aceste două caracteristici pot face mai mult rău decât bine.
Lupta din Justiţie: propunere a unei perspective de sistem Răspunde
În momentul de faţă există trei forţe care se confruntă în conflictul din Justiţie, fiecare cu o anume relaţie cu un centru de putere politic. CSM-ul este o instituţie a „vechiului regim” din, cel construit după înţelepciunea PSD. Ministrul Chiuariu este un liberal reprezentând un guvern liberal. În sfârşit procurorii DNA au fost numiţi de preşedinte la propunerea ministrului susţinut de PD, Monica Macovei.
Mulţi oameni pe care îi respect susţin o parte sau alta în acest conflict. În general ei cred că există o parte bună şi una rea, împărţind apele în reformişti şi antireformişti, adepţi ai independenţei justiţiei sau ai statului poliţienesc. Nu sunt sigur însă că o asemenea claritate în concluzii are o bază raţională. Nici una dintre cele trei grupări nu a confirmat că merită o asemenea investiţie de încredere.
Civitas Politics 