Harta sociologică a celor șase modele de vot, la turul întâi de la prezidențialele din noiembrie 2014, este, în primul rând , o descriere. Indică modul în care pot fi grupate județele pe profil de votare. In interpretarea hărții am introdus variabile referitoare la nivelul de dezvoltare a județelor și posibile conexiuni între vot și diasporele românești. În contextul în care mass media românească a discutat tot procesul electoral preponderent (exclusiv uneori) în termeni de „ce a spus candidatul” și „ce minuni” au făcut echipele de campanie ale candidatului, și ce vesti mai vin de la DNA, agenda publică și profilul electoratului au rămas în umbră. La rândul lor, datele de vot, dupa turul intai, la nivel de judet, pot fi inselatoare. Județele sunt , ele însele eterogene, pe categorii rezidențiale, profil cultural, experiențe de migrație etc. În consecință,s-a impus nevoia de a testa ipotezele formulate pentru harta judeteana a votului cu date mai precise, la un nivel inferior de agregare. Din fericire astfel de date exista, publicate de Biroul Electoral Central, cu ajutorul INS.

Analiza in sine, prezentată in tabelul de mai jos, este tehnică[i]. Raționamentul in sine, însă și interpretarea datelor pot fi urmărite cu ușurință. Dacă ipotezele formulate pentru a înțelege harta județeană a votului sunt corecte, este de așteptat ca indicatorii de dezvoltare a localităților și de estimare a experiențelor locale de migrație să fie capabili să „explice” în mod semnificativ ponderile de vot pentru fiecare dintre cei doi candidați plasați pe primele doua locuri, Victor Ponta (VP) și Klaus Iohanis (KI). Mai mult, impactul acestor doua categorii de factori ar trebui să rămână semnificativ și după ce „ținem sub control” (eliminăm, prin procedee statistice) efectul regiunilor de dezvoltare. More…