Regele Abdullah al Arabiei Saudite și Bashar al Assad, 27 iulie 2010
Împreună cu Octavian Manea am redactat acest scurt comentariu publicat în Revista 22.
Într-un gest puţin anticipat, Riadhul şi-a retras ambasadorul de la Damasc, iar regele Abdullah a condamnat în termeni duri regimul Assad pentru sângeroasa reprimare a protestelor interne:
Luna iulie are un farmec aparte din punctul de vedere al simbolisticii politice a zilelor naționale. Două mari democrații, două mari modele politice, două state care și-au influențat reciproc evoluția politică, dar care au ales căi diferite de a interpreta modelul politic liberal, își serbează zilele naționale: Statele Unite ale Americii și Republica Franceză.
PROFESORUL, iritat: Eu n-am nici o vină! Nu vroia să înveţe! Nu m-a ascultat! Era o elevă slabă! Nu vroia să înveţe! (Eugen Ionesco, Lecția)
Într-un articol din ultimul număr al Dilemei Vechi, Andrei Pleșu îi critică pe aceia care sar imediat la gâtul „șefului” atunci când au o nemulțumire majoră. Cauzele relelor , sugerează domnul Pleșu, sunt întotdeauna mai complexe, și, de acea, nu e cazul să se ceară numaidecât demisia domnului Funeriu dacă Bacalaureatul a fost un dezastru, sau a domnilor Băsescu/Boc dacă țara merge prost.
Preluăm, cu permisiunea autorului, articolul lui Octavian Manea din Revista 22 despre impresiile lăsate de România asupra unui antropolog american.
Jonathan Stillo a venit pentru prima dată în România în urmă cu 10 ani, într-o tabără de antropologie, în Valea Jiului. A crescut la New York, într-o familie de americani cu rădăcini italiene. De-altfel, Italia şi sonoritatea ei lingvistică îi sunt familiare. A crescut cu ele. Sunt parte din universul copilăriei sale. Şi totuşi, nu vorbeşte italiană. Însă astăzi se simte mult mai aproape de ţara „strămoşilor“ lui, vorbind fluent limba română. De fapt, „România este parte din mine“, recunoaşte Jonathan Stillo. Iar „Delta Dunării este cel mai frumos loc pe care l-am văzut în viaţa mea, în lume. Este un loc magic. Acolo, mă simt de parcă ar fi sfârşitul civilizaţiei. Nu am văzut niciodată atât de multe stele“.
Am avut şansa să studiez în America în 2008-2010, unde am plecat ca bursier Fulbright, un program creat după experienţa cumplită a celui de-al Doilea Război Mondial şi care de peste 60 de ani înlesneşte schimburile academice dintre SUA şi restul lumii, creând punţi de comunicare care să contribuie la promovarea păcii în lume.
Konstantin Grișcenko și Traian Băsescu, mai 2011
Cu foarte putine excepții, relațiile româno-ucrainiene nu s-au remarcat în ultimii 20 de ani prin evoluții pozitive. Diferendul privind delimitarea platoului continental tranșat de Curtea Internațională de Justiție, scandalul spionilor din 2009, evoluțiile politice interne din Ucraina și problema respectării drepturilor minorităților de către Kiev au tensionat relația bilaterală. Percepția în România la un moment dat a fost că Ucraina folosește Bucureștiul pe post de inamic de serviciu pentru solidificarea proprie identități naționale.
Președintele SUA Barack Obama și premierul Poloniei Donald Tusk
Am scris pentru Revista 22 un scurt comentariu despre semnificația summitului de la Varșovia.
Ultima staţie a turneului european al preşedintelui Obama a fost Varşovia, unde a participat la o reuniune la nivel înalt cu şefii de state din Europa Centrală şi de Est, mai puţin România şi Serbia. Aici, Obama a semnat o serie de acorduri care consolidează relaţiile dintre SUA şi Polonia. S-a urmărit în principal creşterea interoperabilităţii forţelor aeriene poloneze cu cele americane prin antrenamente şi aplicaţii comune, dar totodată şi demonstrarea seriozităţii angajamentului american faţă de această parte a Europei. În acest sens, atitudinea americană diferă esenţial de cea a altor aliaţi europeni – Franţa a preferat să vândă Rusiei patru nave de desant din clasa Mistral, spre iritarea ţărilor baltice şi a Poloniei.
O gardă de onoare poloneză prezintă onorul președinților Barack Obama și Bronislaw Komorowski
Preluăm, cu permisiunea autorului, articolul lui Octavian Manea din Revista 22 despre turneul european al președintelui Barack Obama.
Departe de fi un atlantist îndrăgostit, turneul european al preşedintelui Obama pare să reconfirme angajamentul Statelor Unite faţă de doi dintre aliaţii săi pivot: Marea Britanie şi Polonia.
Între Noua şi Vechea Europă
Mărturisesc că am privit la început proiectul de mai jos cu un oarecare scepticism. Pe undeva mi-era clar că asemenea evoluţii sunt de aşteptat. Pe de altă parte am văzut proiecte asemănătoare ale unor mari muzee care nu m-au impresionat excesiv.
Totuşi Google Art Project aduce două lucruri noi. Pe de o parte asociază muzeelor brandul Google făcând ca arta să devină „cool”. Pe de altă parte încearcă să aducă o dimensiune de reţea socială prin crearea de colecţii personale şi modalităţi de a le comunica.
SEAL, Afganistan
Președintele Statelor Unite al Americii Barack Obama a confirmat într-un discurs televizat că liderul rețelei teroriste Al Qaeda, Osama bin Laden a fost ucis într-un raid al forțelor speciale americane. Operațiunea a avut loc în Pakistan, în orașul Abbottabad, la 50 de km de capitala Islamabad. Primele informații indică faptul că Osama bin Laden a fost ucis de o echipă SEAL. Operațiunea a fost planificată de CIA și de Comandamentul Întrunit al Forțelor Speciale (JSOC) și dusă la îndeplinire la ordinul expres al președintelui SUA.
Etimologic vorbind, „civitas” este exact ceea ce este „politeia” – „condițiile și drepturile cetățeanului și ale societații într-un stat”. Daca eu mi-am botezat blogul plecând de la Politeia lui Platon, amicii de la Civitas Politics au plecat de la Cicero cu De re publica (Somnium Scipionis), adică „concilium coetusque hominum jure sociati” (cp.3). Cred ca fondatorii și autorii blogului au reușit să-și exprime ceea ce au dorit, așa cum cred că și eu am reusit să mă exprim așa cum am crezut de cuviință.
Pe 6 aprilie 2007 Andrei Tiut publica primul articol pe acest blog. Prin acest simplu act se năștea blogul Civitas Politics. Astăzi se împlinesc 4 ani de la acest eveniment. Blogul a fost inițiat de Bogdan Enache, Andrei Cristian Vlad și George Vișan. Proiectul nu s-ar fi realizat fără sprijinul moral și tehnic al Irinei Boța și al lui Cristian Andrei. Scopul acestui blog a fost și este să ofere comentarii informate asupra evenimentelor politice naționale și internaționale, să încurajeze dezbaterile asupra temelor de pe agenda publică națională și internațională și contactul între studenții și cercetătorii români din domeniul științelor politice și a științelor umaniste.
Civitas Politics 