Ce caută Rusia în Siria? 2

12038107_949056185132425_3372176856975322618_n

Din capul locului pot să afirm că salvarea creștinilor din Siria sau combaterea ISIL/ISIS/Daesh nu reprezintă scopul principal intervenției rusești în această țară. Acestea sunt obiective care în cel mai bun caz sunt secundare sau vor fi consecințe neintenționate ale intervenției acestei intervenții spectaculoase și surprinzătoare în Orientul Mijlociu.

Rațiunile din spatele acestei intervenții sunt ceva mai complexe decât aceste explicații facile. Principalul motiv din spatele desfășurării de forțe din este protejarea accesului Rusiei la baza navală de la Latakia, port care permite proiecția puterii în Marea Mediterană. Pierderea acestei ieșiri la mare ar reprezenta o lovitură majoră pentru prestigiul și putere Moscovei. Latakia a servit încă de pe vremea URSS drept bază pentru Flotila a V-a a marinei sovietice. More…

Reclame

Dezastrul de la consiliul JAI 5

11825142_762332163890326_6323123704719672195_n

Modul în care diplomația română s-a poziționat pe tema crizei refugiaților reprezintă un eșec de proporții pentru care nu există circumstanțe atenuante și care afectează cursul politicii externe. Delicatul dosar al crizei refugiaților a fost gestionat prost și reprezintă prima înfrângere majoră în plan extern a președintelui Klaus Iohannis.

Cea mai gravă problemă cu care se confruntă România în prezent este agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei. Dacă Bucureștiul dădea dovadă de o flexibilitatea mai mare pe tema cotelor de refugiați, pentru că oricum nu dispunea de voturile necesare ca să-și impună punctul de vedere, putea folosi măcar votul pe tema cotelor de refugiaț ca o monedă de schimb, într-o negociere viitoare. Având în vedere conciliatorismul german în raport cu agresivitatea Rusiei, iritarea Berlinului pe o temă de politică europeană atât de importantă precum criza refugiaților nu a reprezentat o mișcare inteligentă din partea Bucureștiului. More…

Swift Response 15 și provocările descurajării unei agresiuni împotriva NATO Răspunde

Swift-Response-Osprey

Swift Repsonse 15 este un exercțiu foarte important pentru NATO deoarece testează abilitatea forțelor aliate de a „forța accesul” în zone apărate cu mijloace anti-acces – sisteme anti-aeriene cu raza lungă de acțiune, sisteme anti-nava supersonice ce pot fi lansate de pe nave, submarine, avioane și lansatoare mobile cu baza la sol și rachete balitice cu raza scurtă de acțiune de înaltă precizie. Aceste tipuri de arme ar urma să fie desfășurate de către forțele rusești în cazul anexării unui teritoriu aparținând unui stat NATO (țările baltice de exemplu) pentru a preveni eliberarea acestuia de către forțele alianței.

În paralel cu acest exercițiu de amploare, pe 3 septembrie au fost activate comandamentele forței de reacție rapidă (VJTF) a NATO în 6 țări europene, în conformitate cu deciziile privind răspunsul alianței la agresiunea Rusiei din Ucraina, luate anul trecut la summit-ul din Țara Galilor. Toate aceste aplicații militare și măsuri fac parte din planurile alianței de reasigurare a alianților de pe flancul estic. Pe lângă coordonarea ripostei aliate în cazul unui atac asupra teritoriului unui stat membru NATO, misiunea celor 6 centre va fi și gestionarea echipamentului militar prepoziționat de Statele Unite în țările baltice, Polonia și România – în total 250 de tancuri și vehicule blindate. Acest echipament va fi operat de unități ce vor fi desfășurate în aceste țări la intervale regulate prin rotație. More…

Hans Klemm și propaganda rusă 1

11940434_899222313485957_2095289385075718052_n

Simpla prezență în spațiul public românesc a unor mesaje anti-americane, anti-occidentale și/sau pro-ruse, nu înseamnă că românii sunt vulnerabili la propaganda rusească. Simpla existență a unor vectori de propagandă rusești în limba română nu înseamnă că România este în vreun fel vulnerabilă la mesajele Kremlinului sau că propagandă rusă are vreun succes.

Publicul românesc este vulnerabil la manipulare și dezinformare din cauză că este slab educat și datorită structurii presei românești. Zvonurile, fake news-urile pot fi utilizate ușor pentru a stârni panică în rândul unui public credul. „Rusofobia” istorică românilor, adică teama de politica externă rusă în această zonă de Europă, este un „scut” în fața propagandei rusești. More…

Marele scandal al geamiei turcești 2

Omar-Sharif-peter-otoole-009

Rareori spațiul public românesc a fost inundat de asemenea valuri imense de prostie, ignoranță, populism, șovinism și intoleranță religioasă ca în cazul construcției unei moschei în București finanțată parțial de statul turc.

Probabil cea mai mare șansă de evitare a radicalizării studenților musulmani din România sau a musulmanilor care s-au stabilit în țara noastră după 1990 și care provin din state care se confruntă cu radicalismul islamic este acest centru care va funcționa pe lângă moscheea sponsorizată de statul turc. More…

Grecia, pe marginea prăpastiei 1

crying-greek-pensioner-the-story-behind-the-poignant-photo

Indiferent de rezultatul referendumului de astăzi din Grecia – un lucru este evident – la sfârșitul acestei zilei grecii vor fi într-o situație cel puțin la fel de proastă ca cea în care se aflau înainte de deschidere urnelor.

Dacă referendumul de astăzi este o tehnică de negociere atunci nu este altceva decât o farsă costisitoare și nedemocratică, utilizat de un guvern iresponsabil și prins în capcana propriei ideologii, pentru a mai câștiga timp și sprijin la nivel intern, și de a transfera povara responsabilității pe umerii cetățenilor. More…

#MarșulCavaleriei și blindatele românești (I) Răspunde

17102_10152991975168022_4837925769549814642_n

Timp de două zile în luna mai blindate ale Armatei Statelor Unite ale Americii au traversat România, pornind de la baza Mihail Kogălniceanu, din Constanța, cu destinația finală poligonul Cincu, din Brașov. Acțiunea armatei americane a fost similară cu Operațiunea Dragoon Ride de la sfâșitul lunii martie când peste 100 de vehicule blindate au pornit din țările baltice și au traversat Europa Centrală având ca destinație finală Germanie, dar la o scară redusă. În ambele cazuri vorbim de acțiuni militare simbolice, al căror scop a fost asigurarea populație civile a statelor din Estul și Centrul Europei de angajamentul Statelor Unite față de securitatea lor, în fața asertivității rusești.

La rigoare România dispune în momentul de față de doar 31 de transportoare blindate moderne care pot fi comparate și interoperabile cu cele americane utilizate la #MarșulCavaleriei. Mă refer aici la transportoarele blindate 8×8 Mowag Piranha IIIC, achiziționate începând cu 2007. Interoperabilitatea cu militarii americani în acest caz este facilitată prin faptul că transportorul american Stryker este un derivat al transportului Piranha IIIC, care diferă printr-un nivel de protecție mai mare și prin sistemele electronice specifice instalate. Restul transportoarelor blindate pe roți aflate în înzestrarea armatei române – B33 Zimbru, TAB-77, TAB-71M și ABC-79 – sunt modele de origine sovietică fabricate sub licență, cu anumite îmbunătățiri, între anii 1970-1990 de industria de apărare românească. More…

Scutul anti-rachetă și acordul cu Iranul Răspunde

iran-talks-Lausanne

Acordul preliminar acoperă toate punctele care au generat conflict și suspiciune între SUA și Iran pe tema programului nuclear al Iranului: îmbogățirea uraniului, reprocesare, monitorizarea programului și sancțiunile. Astfel capacitatea Iranului de a îmbogăți uraniul va fi limitată, la Natanz nu va mai fi construită o nouă uzină de îmbogățire, uzina de la Fordow va fi transformată în centru de cercetare, iar numărul centrifugelor care sunt utilizate pentru îmbogățirea uraniului va fi limitat. Uzina de apă grea de la Arak va fi retehnologizată și transformată într-un reactor nuclear de cercetare cu apă grea, iar combustibilul nuclear utilizat de reactor nu va mai fi reprocesat. Teheranul va implementa un regim de monitorizare și inspecții mai dur sub egida IAEA. În schimbul acestor concesii UE, Statele Unite și ONU vor ridica treptat sancțiunile impuse Iranului.

Trebuie spus că înțelegerea la care s-a ajuns pe 2 aprilie la Lausanne este una vulnerabilă la presiuni interne. În Statele Unite întețelegerea este contestată în special de republicanii din Congres cărora li s-au adaugat și un număr de reprezentanți democrați. Această înțelegere dintre SUA și Iran a fost negociată și parafată într-o perioadă pre-electorală, alegerile prezidențiale din 2016 fiind aproape, aspect care nu este de bun augur. Deja pretendenții republicani la nominalizarea propriului partid s-au poziționat împotriva înțelegerii. În Iran pericolul la adresa aceste înțelegeri vine din partea clericilor radicali și al Gărzilor Revoluționare. Atât dinamica internă din Statele Unite cât și din Iran ar putea scufunda acordul de la Lausanne în viitorul nu foarte îndepărtat. More…

România și miza amenințărilor rusești 3

081101-N-0000X-003

Tipul acesta de presiuni diplomatice însă sunt contraproductive și sfârșesc prin a crea un consens național împotriva potențialului agresor. Sondajele de opinie arată că în jur de două treimi dintre români percep Rusia ca pe o amenințare la adresa țării lor, iar doar 5,2% din români doresc reorientarea politicii externe spre Kremlin. Dacă Rusia chiar ar dori să fie percepută pozitiv de mai mulți români, amenințările cu utilizarea forței sau avertismentele diplomatice brutatele sunt primele care ar trebui să dispară din „arsenalul” diplomației publice rusești. Apoi atât guvernul României cât și președintele Klaus Iohannis sunt pro-americani, pe cale de consecință impactul asupra politicii externe românești este deci zero.

Ceea ce este notabil în privința atacurile diplomatice rusești la adresa României, cel puțin în ultimul an, este concentrarea asupra sistemului antibalistic ce urmează să fie operaționalizat la Deveselu. Acest aspect este unul „normal” având în vedere că anul acesta baza de interceptoare din România urmează să devină operațională. Kremlinul a început să promovează ideea că acesta ar fi un sistem ofensiv și că ar contraveni Tratatalui INF care interzice desfășurare rachetelor de croazieră și balistice cu baza la sol cu o rază de acțiune mai mare de 500 km. Piesa de rezistență a acestei acuzații pe care Rusia o răspândește este faptul că lansatoarele de Deveselu sunt identice cu cele de pe navele americane, respectiv Mk 41 VLS, care pot fi utilizate pentru a lansa rachete de croazieră Tomahawk, și prin urmare instalația ar fi ilegală, chiar dacă aceasta adăpostește interceptori antirachetă! More…

Nonsensuri despre justiție: anticorupția față cu reacțiunea 2

10854344_641550742635136_3220973601659814971_o

Măsura succesului combaterii corupției în România este dată de rezistența pe care acest demers o întâmpină din partea elitei politice pe de o parte, precum și dintr-o parte a societății civile. Problema care se pune în momentul de față este dacă efortul anticorupție este sustenabil pe termen lung. O evaluare superficială a măsurilor anticorupție luate până în prezent sugerează că acestea nu și-au atins încă obiectivul, deși eficiența lor a fost recunoscută de rapoartele MCV, iar publicul românesc manifestă un grad ridicat de încredere în DNA. Suntem încă departe de a atinge masa critică care să ne permită să spunem că fenomenul corupției este adus sub control, dar direcția este bună.

Alternativa la combaterea corupției este reîntoarcerea la status quo-ul anterior, care ar avea ca efect compromiterea instituțiilor statului, lipsa lor de răspunderea în fața cetățenilor precum și sporirea inechităților în urma rutinizării comportamentului cleptocratic asupra resurselor publice. Practic tot ce înseamnă serviciul public, crearea de bunuri publice și dezvoltare s-ar face pe baza consecințelor neintenționate ale corupției, un fel de trickle down corruption care ar asigura un nivel minim de acces la resursele publice celor care le generează în principal – cetățenii. O asemenea situație însă ar fi dezastruoasă din punct de vedere politic pentru societate, deoarece fundamentele democrației ar fi compromise, iar din punct de vedere economic ar însemna adâncirea polarizării sociale și perpetuarea decalajelor economice în raport cu Europa Unită. More…

NATO și Rusia: Diplomația aplicațiilor militare 3

1-GZOkINwRcIHlqXZwDJCfdg

Statele Unite și NATO au efectuat în ultima perioadă o serie de exerciții militare și demonstrații de forță cu scopul de a reasigura statele de pe flancul estic al Alianței. Aceste aplicații militare au devenit din ce în ce mai vizibile și au implicat forțe militare din mai multe state membre. Exerciții militare se desfășoară nu numai la nivel internațional, ci și la nivel național.

Răspunsul NATO în zona Mării Negre la activitățile militare rusești a fost să-și crească prezența navală în regiune și să sporească capacitatea de luptă a țărilor membre NATO sau ale Parteneriatului pentru Pace, prin aplicații navale comune. Prezența navală a SUA și a altor state NATO, deși nu poate fi una permanentă din cauza prevederilor restrictive ale Convenției de la Montreaux, a fost una consistentă de la debutul crizei din Ucraina. Nave americane și a altor state NATO au intrat în Marea Neagră, au executat misiuni de diplomație navală și s-au antrenat cu forțele navale ale statelor riverane. Gruparea navală SNMG 2 care acoperă Marea Mediterană a pătruns de două ori în Marea Neagră pentru a executa misiuni comune cu marinele turcă, română și bulgară. Între 13-15 martie, în largul coastelor românești SNMG 2 a executat o serie aplicații navale de amploare. More…

Beniamin Netaniahu: Un discurs auto-distructiv în congresul american Răspunde

benjamin_netanyahu_rtr_img_0

Likud, principalul partid de dreapta israelian, condus de Beniamin Netaniahu a obținut pe 17 martie o victorie neașteptată în alegerile legislative. Dacă Netaniahu își va duce mandatul la capăt va deveni cel mai longeviv premier israelian din istorie, depășindu-l astfel pe întemeietorul statului Israel, David Ben Gurion. Victoria din 17 martie l-a costat foarte mult însă pe Netaniahu: fragilizarea relației cu Statele Unite și compromiterea definitivă a relației personale cu președintele american Barack Obama. Premierul israelian a comis o eroare majoră: a intervenit în politica internă americană, încercând să profite de clivajele dintre republicani și democrați, riscând astfel să transforme Israelul într-o chestiune partizană.

Scopul declarat al discursului a fost, conform lui John Boehner, să informeze publicul american despre „amenințările la adresa securității naționale ce vin din partea Iranului și a islamului radical”. De fapt a fost vorba de o ripostă republicană, via Beniamin Netaniahu, la discursul privind starea națiunii ținut de președintele Obama în ianuarie. Prin invitarea premierului israelian majoritatea republicană a dorit să umilească administrația prezidențială. Cel mai grav aspect al acestei situații a fost că Beniamin Netaniahu a acceptat să se implice în jocul politic american și să beneficieze în mod fățiș de disensiunile din politica internă a celui mai important aliat al Israelului. More…