Paşte fericit! Răspunde

Efectele mortale ale ideilor „progresiste” neostângiste Răspunde

În istorie – şi mai ales în istoria din ce în ce mai globalizată a ultimelor două veacuri – ţările mai puţin dezvoltate suferă un proces de aculturare din partea ţărilor mai dezvoltate, prin care are loc un transfer benefic, dar adesea dificil, de cunoaştere, de norme sociale şi de tehnologie. Din nefericire, acest proces de aculturare are adesea efecte nocive acolo unde intelighenţia, liderii politicii şi ale categorii sociale care intră în contract cu cele mai „progresiste” idei din ţările dezvoltate nu are discernământul să distingă între ideile bune care trebuie adoptate, atent adaptate la condiţiile locale şi apoi emulate şi ideile rele, adesea ridicole, absurde, chiar catastrofale, care trebuie evitate şi respinse. More…

Ryo Sahashi: Este nevoie de o contrabalansare moderată a Chinei dar nu de un NATO asiatic 1

Până în 2010, Japonia era a doua mare economie a lumii. Însă, în 2010, economia japoneză a fost depăşită de cea chineză. Acest lucru a fost un şoc pentru japonezi. Un al doilea şoc revelat de anul 2010 a constat în atitudinea dură, chiar agresivă adoptată de China faţă de guvernul nipon. Şi am în vedere incidentul întâmplat în disputa privind insulele Senkaku. More…

Sociologia fără fond a domnului Vasile Dâncu 2

În opinia domnului Dâncu, cei 73% dintre români care se consideră ca făcând parte din clasa de mijloc suferă de o „dureroasă iluzie”, această categorie socio-economică ridicându-se în realitate la numai 15% în opinia sociologului şi politicianului social-democrat. De ce anume s-ar înşela atât de mult românii domnul Dâncu nu ne spune, nici nu ne oferă o definiţie riguroasă a clasei de mijloc – şi asta pentru că nici nu există una! Conceptul de clasă de mijloc este unul vag si problematic, cu o istorie ideologică, politică, socială, economică şi culturală lungă şi încărcată. More…

Principii de reformă electorală Răspunde

Parlamentul discută din nou modificarea legii electorale şi propune, din câte se pare, nimic altceva decât o nouă variantă a sistemului opac de vot mixt, „uninominal-proporţionalist”, care a fost introdus prin legea electorală din 2008, deşi unele formaţiuni politice, atât de la putere cât şi din opoziţie, se declară oficial în favoarea unui sistem de vot „uninominal” sau majoritarist… Aşadar, această nouă propunere de reformă electorală, încercată ca şi ultima taman în an electoral şi realizată după dictonul neaoş caragialesc „să se revizuiască, primesc! dar să nu se schimbe nimica!/să nu se revizuiască, primesc! dar atunci să se schimbe pe ici pe colo, şi anume în punctele esenţiale!”, a ajuns din nou captivă calculelor obscure şi intereselor înguste de partid şi de grup ale unei clase politice profund disfuncţionale şi mult îndepărtată de interesele reale ale ţării şi ale cetăţeanului (care de altfel a ajuns la un vârf statistic al apatiei politice). More…

Bilanț de putere minoră (I) 3

Analiza aceasta se dorește a fi o scurtă evaluare a situației elementelor de putere deținute de România în momentul de față. Elementele de putere avute în vedere sunt forța militară, starea economiei și evoluția populației. Nu îmi propun o analiza detaliată, blogul nu este locul pentru acest tip de demers, iar mijloacele aflate la dispoziție sunt insuficiente. Sunt însă destule informații care să susțină teza acestui articol: poziția de putere ocupată de România în cadrul sistemului internațional s-a fragilizat în ultimii ani, punând la îndoiala credibilitatea și capacitatea, și așa limitată, de a influența evoluțiile internaționale. More…

Arta politică şi politica artei Răspunde

Urmare a bulversărilor enorme provocate de regimul totalitar comunist, societatea românească suferă nu doar de o adâncă ocultare a memoriei istorice, ci şi de o atrofiere a simţului estetic. La mai bine de 20 de ani de la căderea comunismului, scuarurile publice din oraşe, de pildă, deşi curăţite de statuile industriale dedicate lui Lenin şi Marx, sunt invadate de amenajări comerciale improvizate ori de noi monumente de o calitate îndoielnică, în timp ce monumentele de for public de o înaltă valoare artistică şi istorică, distruse sistematic după 1947 din motive ideologice, nu sunt reconstruite. Totuşi, în ultimii ani reprezentanţii autorităţilor publice par să înţeleagă – dacă nu necesitatea – atunci măcar utilitatea reconstruirii unora dintre aceste elegante monumente publice dedicate unor personalităţi şi evenimente din epoca precomunistă. More…

Despre corupție (2): tăierea accesului la resurse 3

Unul dintre principalele succese ale strategiei Macovei, așa cum a fost prezentată în articolul anterior este că a impus în societate consensul conform căruia lupta împotriva corupției echivalează cu lupta împotriva corupților. Este – mă grăbesc – să adaug – un succes nefericit. În fapt, corupția poate fi (trebuie) abordată și ca fenomen cultural, aspect al luptei pentru resurse sau produs secundar al unui joc politic prost calibrat constituțional. În acest articol voi încerca să argumentez următoarea ipoteză: corupția poate fi combătută (și) prin tăierea accesului la resurse, atât pentru corupători cât și pentru corupți. More…

O pledoarie pentru o nouă Constituţie Răspunde

Actualul regim constituţional din România, instituit în anul 1991 şi revizuit marginal în anul 2003, conţine o serie întreagă de idiosincrazii ideologice tributare mentalităţii gorbacioviste a FSN şi  o sumă de imperfecţiuni, incoerenţe şi ambiguităţi, în special la nivel instituţional, care şi-au revelat neajunsurile în ultimii 20 de ani.  Din acest motiv, o nouă Constituţie – şi nu doar o nouă revizuire a documentului parentat de Ion Iliescu şi Antonie Iorgovan, care în parte nu face decât să corecteze o revizuire anterioară care s-a dovedit proastă, aşa cum doreşte preşedintele Traian Băsescu şi actuala coaliţie de la putere – constituie demersul necesar pentru a soluţiona problemele de fond puse de actul constituţional din prezent. Adoptarea unei noi Constituţii înseamnă convocarea unei Adunări Constituante, care să îşi desfăşoare lucrările în paralel cu Parlamentul, până la ratificarea şi intrarea în vigoare a noului regim constituţional.

More…

Ascensiunea și decăderea marilor puteri Răspunde

Articolul acesta nu este însă un eseu despre traducerile de literatură de relații internaționale în România, cu toate că ar fi un subiect bun de abordat. De asemenea articolul nu va analiza calitatea ediției în limba română a istoricului britanic. Articolul se va axa pe semnificația și actualitatea volumului publicat acum mai bine de 20 de ani de către Paul Kennedy. Comentariile au la baza ediția a doua în limba engleză din 1987 a lucrării istoricului britanic. More…

Moderaţie şi flexibilitate în politica americană Răspunde

„Seri ca acestea îmi amintesc de o vreme când republicanii şi democraţii chiar lucrau împreună, fiind convinşi că a face un compromis nu era un cuvânt murdar, ci esenţa guvernării.“ (Leon Panetta, la primirea Premiului Eisenhower, 29 martie 2012) More…

Campania „Nu ne vindem ţara” II 6

Când credeai că nimic nu te mai poate surprinde, citeşti în ziarul Pravda, adică Adevărul în limba română, cum domnul Florin Iaru – un veteran atât al „Glorioasei Revoluţii” din decembrie ’89 cât şi al represiunii din Piaţa Universităţii din ’90 – se face ecoul lui Victor Ponta, liderul cheguevarist al PSD, şi declanşează în mod poetic campania „Nu ne vindem ţara II”!… „O ţară care îşi vinde resursele este condamnată la subdezvoltare”, conchide sapienţial domnul Iaru, aceeaşi persoană cu domnul Iaru care, cu alte ocazii, susţinea „criogenizarea” ecologică întru eternitate a munţilor, apelor şi câmpiilor patriei. Nici aşa, nici pe altminteri, cu alte cuvinte. More…