Valsul Schengen II Răspunde

Traian Băsescu și Jose Manuel Barroso

După eșecul aderării la Spațiul Schengen din primăvara acestui an eforturile României și Bulgariei de integrare europeană au fost din nou năruite în această toamnă. Acest nou refuz s-a produs deși Franța și Germania s-au angajat să negocieze un compromis care să permită Bucureștiului și Sofiei să devină membrii ai Spațiului Schengen în trepte, prin integrare pe rând a aeroporturilor și porturilor, urmate de aderarea deplină. Acest compromis a fost respins însă de Olanda și Finlanda, care au considerat că România și Bulgaria nu prezintă destule garanții politice pentru a se integra în Spațiul Schengen.

More…

Don’t leave the streets! Egypt’s revolutions still to come 1

Those of us Eastern Europeans, who did not witness the 1989 revolutions, are nevertheless the children of a revolution. If we were too young to discern for ourselves the communist fall, we grew up during the making of the narratives of the revolution, in which innumerable stories and actors fought hard in the streets, in the media and inside the newly crafted institutions to convince us of their truth. More…

Eșecul Euro Răspunde

Nicolas Sarkozy, Georgios Papandreou și Angela Merkel încercând să salveze Euro

Bogdan C. Enache a publicat o analiză privind criza din zona euro în Revista 22

În principiu, utilizarea unei singure monede într-un spaţiu economic cât mai larg şi cu un grad ridicat de comerţ intraregional, cum este Uniunea Europeană, poate contribui la creşterea eficienţei economice, prin eliminarea riscului valutar şi reducerea unor costuri de tranzacţie cu care se confruntă actorii economici, atunci când în intermedierea schimburilor au de-a face cu mai multe monede. Cum însă o uniune monetară nu este decât forma extremă a unui sistem de rate de schimb valutar fixe, spaţiul economic comun trebuie să îndeplinească o serie de condiţii pentru ca beneficiile asociate unificării monetare să fie mai mari decât costurile pe care le presupune.

More…

Tea Party şi istoria mişcărilor populare pentru libertate din SUA 2

Istoricul Steve Davies pune în perspectivă istorică mişcarea Tea Party, care a apărut în SUA după declanşarea crizei economice şi care a trezit, în funcţie de convingerile politice ale fiecăruia, simpatie sau aversiune, arătând că rădăcinile sale coboară până la dezbaterile politice ale Părinţilor Fondatori.

More…

Alianţa transatlantică în epoca austerităţii Răspunde

Modelul „Lloyd’s of London“(un mecanism de reasigurare a firmelor de asigurare) ar putea să ofere reţeta restructurării alianţei transatlantice. Ce înseamnă austeritatea pentru alianţa dintre America şi Europa? Criza economică resimţită în plin pe ambele maluri ale Atlanticului pare să impună un nou „layout“ geopolitic. Mai auster şi cu o geometrie variabilă. Dar după cum nu ne aflăm în faţa sfârşitului capitalismului (ci în faţa unei regândiri a intervenţionismului statului), tot aşa nu asistăm la sfârşitul relaţiei speciale dintre America şi Europa, ci, mai degrabă, la redefinirea vechilor certitudini ale contractului euroatlantic. More…

Conexiunea Viena Răspunde

În istoria Europei centrale şi de sud-est Viena reprezintă punctul de legătură cu Europa occidentală. După căderea Imperiului Habsburgic, dimensiunea politică a acestei legături a fost înlocuită cu una economică şi culturală. Nu doar curente artistice şi de idei, cum ar fi muzica atonală şi fenomenologia, au iradiat în această regiune dinspre Viena în perioada interbelică, ci şi Marea Criză, care a izbucnit aici odată cu falimentul băncii vieneze Credit-Anstalt. În perioada comunistă, oraşul valsului a servit ca loc de întâlnire şi schimb de spioni între oficiali NATO şi oficiali ai Pactului de la Varşovia, însă după căderea Cortinei de Fier şi mai ales după anul 2000, Viena a redevenit, pe fondul integrării ţărilor din regiune în Uniunea Europeană, hub-ul financiar şi cultural care uneşte estul şi vestul Europei.

More…

Reunificarea cu România – soluția câștigătoare pentru Republica Moldova și Europa 7

Absenţa unei viziuni strategice naţionale de avengură privind vecinătatea estică – zona cea mai sensibilă din punct de vedere istoric şi cea mai problematică din punct de vedere geopolitic pentru statul român – reprezintă unul dintre cele mai izbitoare şi mai grave neajunsuri ale României postcomuniste, cu atât mai mult cu cât orizontul politic european şi internaţional de după căderea Cortinei de Fier şi din prezent întreţine o fereastră de oportunitate unică în trecutul recent al regiunii pentru rezolvarea uneia dintre cele mai complexe, mai tragice şi mai necunoscute moşteniri politice ale epocii totalitare din  estul Europei, ale cărei efecte nefaste se prelungesc inutil în prezent, sub forma unor conflicte îngheţate, a unei democratizări avortate, al unui blocaj al dezvoltării economice şi a unor jocuri de putere în afara regulilor diplomaţiei internaţionale, care riscă să degenereze oricând în focare de conflict şi menţin instabilitatea politică în regiune.

More…

Cele mai pașnice timpuri din istorie (video) Răspunde

Steven Pinker susține în acest interviu din emisiunea The Colbert Report că, statistic vorbind, istoria progreseaza spre relații din ce în ce mai pașnice atât în relațiile intenaționale, în timp ce procentul de crime în viața cotidiană a scăzut de 35 de ori față de evul mediu. More…

Trei argumente raționale pentru monarhie 11

Regii României: Carol I, Ferdinand I, Carol al II-lea și Mihai I

Cu ceva timp în urmă George a scris un argument anti-monarhic și pro-republican. Deși corect în liniile sale generale, acesta se referea nu atât la monarhie cât la „mitul monarhic”.  Este o diferență dintre un posibil discurs rațional asupra monarhiei constituționale și discursul obișnuit al partizanilor ideii. Aceștia din urmă amestecă adeseori argumente istoriciste (România a fost în mod tradițional monarhică) sau culturale (sufletul poporului român cere…) cu o perspectivă hiperbolizantă asupra rolului dinastiilor în lumea contemporană. Un bun exemplu este „Manifestul regal” patronat (deși nu neapărat asumat) de principele Radu prin publicarea pe blogul propriu

More…

Proces politic la Kiev Răspunde

Am publicat în ultimul număr al Revistei 22 un scurt comentariu despre procesul fostului premier ucrainean Iulia Timoșenko. Vă invit să-l citiți.

Verdictul dat de tribunalul ucrainean pe 11 octombrie a fost şocant atât prin natura sa, cât şi prin lungimea sentinţei. Este greu de crezut că Iulia Timoşenko a negociat cu Federaţia Rusă fără mandat din partea propriului Cabinet şi, de asemenea, este greu de crezut că procesul nu a fost unul politic. Chiar dacă Iulia Timoşenko nu este o personalitatate politică imaculată, procesul în care a fost implicată poartă amprenta unei „justiţii selective“, al cărei ultim scop este consolidarea regimului actualului preşedinte al Ucrainei, Viktor Ianukovici.

George VIŞAN

Ronald Asmus: The Little War that Shook the World Răspunde

In March 2010 I interviewed the late Ronald Asmus about his last book published in 2010, A Little War that Shook the World: Georgia, Russia and the future of the West. The book discusses the circumstances that lead to the 2008 South Ossetia War which pitted Georgia against Russia, and its implications for European security.

Which was the message and aim that Russia intended to send to NATO and to the West more generally using as leverage the war with Georgia from August 2008? More…

O telegramă pierdută și războiul cu Rusia 3

Senatorul american Richard Luggar în dialog cu președintele Traian Băsescu, București 27 august 2008

Chiar dacă dezvăluirile Wikileaks nu vor provoca o revoluție globală sau vor face guvernele mai responsabile în fața cetățenilor lor pentru modul în care își formulează politica externă, chiar și pe cele democratice,  telegramele făcute publice de Julian Assange și acoliții săi reprezintă o rară oportunitate de a diseca o parte a mecanismului de luare a deciziilor de politică externă ale statelor.

More…