Mesaje americane: România dincolo de punctul de întoarcere? 2

IMAG0023

Poate deveni România un lider regional și un actor european de „talie grea” cum este Polonia? Pe hârtie da, este posibil – însă în momentul de față nu văd să existe voința politica și acele resurse politice care să împingă spre un asemenea deznodământ. Regresul democrației în regiune creează presiune asupra României pentru a promova valorile democratice în mod activ în vecinătatea sa. Este dificil pentru România să stabilească standarde regionale în ceea ce privește buna guvernare, domnia legii și practica democratică, când unele instincte și cutume politice românești nu au legătură cu democrația și buna guvernare. În plus lipsesc mijloacele diplomatice (pe lângă simpla apartenență la UE și NATO) și apetitul pentru a critica acele derapaje de la democrația liberală care au loc în regiune și a promova activ valorile democratice.

Menținerea alianței cu Statele Unite presupune eforturi sporite de consolidare internă a României. O România slabă politic, care nu este prosperă din punct de vedere economic și care nu dezvoltă acele capabilități militare necesării asigurării propriei securită – va atrage agresiunea și își va îndepărta aliații. Degeaba încearcă SUA să recreeze în partea aceasta a Europei succesul Poloniei, dacă Bucureștiul nu reușește să emuleze exemplul Varșoviei. More…

Franța suspendă livrarea primei nave Mistral Răspunde

Vladivostok

Suspendarea livrării navei Vladivostok nu înseamnă că afacerea Mistral a fost anulată. Contractul a fost suspendat temporar, predarea urmând a fi amânată până în noiembrie – conform unor surse diplomatice citate de Le Monde. Vladivostok urma să fie predată marinei ruse în luna octombrie. În luna iunie 2014, 400 de marinari ruși au sosit la Saint Nazaire la bordul unei nave rusești pentru a fi instruiți pentru a opera navele Mistral. În urma presiunilor venite din Statele Unite, Polonia și din țările baltice, Franța a condiționat livrarea celor două nave de comportamentul Rusiei în Ucraina. Autoritățile franceze au lăsat să se înțeleagă, după izbucnirea crizei din Ucraina, că prima navă ar putea fi livrată conform planurilor în octombrie, urmând ca livrarea celei de-a doua programată în prima partea a anului 2015 să fie grevată de evoluția situației din Ucraina.

Dacă Parisul decide totuși să amâne sine die livrare navelor sau chiar să anuleze contractul va trebuie să existe un mecanism de compensare, având în vedere că în contract sunt prevăzut penalități constisitoare pentru Franța în caz că navele nu sunt predate la timp sau confiscate. De ceva vreme se vehiculează ideea ca NATO sau UE să achiziționeze aceste nave și astfel să ramburseze pierderile financiare ale Franței. In extremis marina franceză ar putea achiziționauna din nave, aceasta operând deja trei asemenea nave și planificase inițial să se doteze cu patru nave Mistral. Chiar dacă navele nu sunt livrate Rusiei, iar Franța este compensată pentru pierderile economice suferite, tehnologia pentru construcția navelor Mistral a fost deja transferată Rusiei, cea de-a doua navă, Sevastopol, aflată în curs de ansamblare, fiind pe jumătate produsă de șantierele navale ruseși. Este posibil ca în viitorul nu foarte îndepărtat nave similare clasei Mistral să fie construite în Rusia. More…

Navele Mistral și Marea Neagră 3

Photex MISTRAL TONNERRE

Eroarea politică și strategică comisă de Franța în 2010 când a acceptat să vândă două nave de desant și comandament Mistral începe să se facă simțită și să devină din ce în mai evidentă. Afacerea Mistral a reușit să tensioneze relațiile Franței cu Polonia și statele baltice, cei mai vocali critici ai tranzacției, dar și cea cu Japonia. Privită într-un context mai larg și din perspectiva intereselor Rusiei, această tranzacție reușeste să creeze un nou set de tensiuni în interiorul UE și NATO, dar să și afecteze relațiile Europei cu Japonia, un partener privilegiat al Uniunii – afectând astfel poziția UE în Asia și sporind percepțiile de slăbiciune strategică a proiectului european la nivel global.

În ciuda unor dezavantaje de ordin tehnic și tactic e probabil ca cea de-a doua navă să fie desfășurată în Marea Neagră. Prezența acesteia oferă o serie întreagă de avantaje militare pe care Rusia nu le poate ignora. O navă Mistral în Marea Neagră, care ar putea acționa în Mediterana, ar spori exponențial puterea flotei Mării Negre și ar contribui decisiv la efortul de modernizarea al marinei Ruse. Prezența unui astfel de timp de navă în Marea Neagră ar spori exponențialul militar al Rusiei și ar oferi un avantaj în raport cu celalte state din regiune. Desfășurarea unei nave Mistral ar reprezenta și un răspuns cât se poate de „răspicat” al Rusiei la sporirea prezenței NATO în Marea Neagră. Din punct de vedere politic prezența unei nave Mistral ar transmite un mesaj clar statelor din regiune privind „slăbiciunea” Occidentului și puterea Rusiei. More…

Gloanțe și cenușă la Sarajevo Răspunde

sarajevo-murder

Atentatul de la Sarajevo a fost produsul atât al acțiunii unui grup indivizi aflați în slujba statului sârb, și care acționau în afara limitelor impuse de autoritățile civile, dar și de politica de stat a Belgradului, ce viza subminarea poziției Austro-Ungariei în Balcani și unificarea slavilor sudici în jurul său. Serbia nu a luat măsurile necesare pentru a preveni atentatul și după producerea a acestuia i-a protejat pe cei care l-au planificat și comis.

În 1914 situația Serbiei era oarecum similară cu cea a Pakistanului de astăzi în relația sa acestuia cu talibanii – un stat care utilizeză terorismul pentru a-și avansa obiectivele de politică externă, dar care avea foarte puțin control asupra fenomenului. Pe teritoriul Serbiei funcționau o serie întreagă de organizații naționalist-teroriste ai căror membrii erau funcționari sau ofițeri ai armatei, și al căror scop era promovarea „unității sârbilor” prin orice mijloace, atât împotriva Austro-Ungariei cât și a celorlalți vecini ai Serbiei. Acțiunile acestor grupări au variat de la propaganda naționalistă, acțiuni de guerillă, activism politic și, bineînțeles, acțiuni teroriste. Cele mai cunoscute organizații naționalist-teroriste sârbe au fost Narodna Odbrana (Apărarea Neamului) și Ujedinjenje ili smrt! (Unitate sau moarte! sau pe scurt Mâna Neagră).

Principalii responsabili pentru izbucnirea crizei din iulie 1914, care a dus la declanșarea Primului Război Mondial sunt organizatorii și asasinii care l-au ucis pe arhiducele Franz Ferdinand. Responsabilitatea pentru acest act este împărțită cu cei, care prin inacțiunea lor sau prin îndemnurile lor, mai mult sau mai puțin tacite, au facilitat asasinatul. More…

Tragedia MH17 și semnificația sa politică 3

MH14_02_2980598b

Principalul responsabil pentru tragedia aviactică din estul Ucrainei este Federația Rusă, care a creat condițiile care au condus la doborârea cursei civile MH17. În Ucraina nu se desfășoară un război civil între două facțiuni ce își contestă controlul asupra statului, ci asistăm de fapt la o agresiune orchestrată din exterior, al cărei scop este subminarea suveranității și integrității teritoriale a Kievului. Insurgenții din estul Ucrainei sunt agenții de influență ai Moscovei, care acționează în numele acesteia și al căror scop este să preia controlul asupra unor bucăți din teritoriul ucrainean peste care apoi Rusia să-și poate extindă protecția. Cea mai bună dovadă că Rusia îi controlează și se află în spatele separatiștilor ucraineni sunt liderii acestora, doi cetățeni ruși și foști ofițeri ai serviciilor de informații: Igor Girgkin, cunoscut și sub numele Igor Ivanovici Strelkov, respectiv Alexander Yurevici Borodai.

În Ucraina asistăm la o agresiune mascată, un proxy war, prin care Moscova încearcă să dobândească controlul asupra teritoriului vecinului său de la vest prin încurajarea tendințelor separatiste și prin utilizarea unor grupări paramilitare formate în principal din mercenari, interlopi și forțe speciale ruse. Obiectivul Kremlinului în Ucraina este fragmentarea teritorială a acesteia și apariția unor entități teritoriale semisuverane obediente în raport cu Rusia. More…

Flancul estic al NATO – o consolidare parțială 1

_p2a26391

Statele de pe flancul estic al NATO sunt în momentul de față puse într-o situație deloc avantajoasă fiind nevoite să „lupte diplomatic” pe trei fronturi: să convingă Washington-ul să transfere o parte din trupele americane din Germania și Europa de Vest pe flancul estic, să convingă partenerii europeni din NATO de necesitatea acestei redesfășurări de forțe și să reziste presiunilor rusești. În acest context strategic complex summit-ul NATO din Țara Galilor se va dovedi crucial pentru ancorarea flancului estic al alianței, iar membri din Centrul și Estul Europei trebuie să-și argumenteze foarte bine cauza. Asigurarea flancului estic al NATO ar putea primi „o mână de ajutor” din partea Rusiei, dacă Moscova continuă să se comporte agresiv în spațiul fost sovietic.

România, Polonia, Bulgaria și țările baltice nu sunt singure în fața revizionismului și revanșismului rusesc, așa cum a precizat președintele Obama, dar mai au de luptat până când vor primi ceea ce își doresc. More…

Votul nu e test de sarcină… 4

10010708_280957512073902_9031020822512551912_o

„Greva cetățenească” proclamată de comunitatea #Unițisalvăm nu a avut efectele scontate de organizatori, fiind un eșec organizatoric și de comunicare. Deși participarea la scrutin a fost scăzută, aceasta nu a fost efectul unui boicot organizat, ci rezultatul unei campanii electorale incoerente, în care partidele politice nu au reușit să explice cetățenilor semnificația acestor alegeri. Mesajul „grevei cetățenești”, preluat de la Costi Rogozanu, a fost unul negativ, scatologic și discutabil la nivel de conținut

Tentativa de boicot a alegerilor europarlamentare din 25 mai marchează primul eșec major pentru comunitatea #Unițisalvăm de la lansarea noului val de proteste, la sfârșitul verii lui 2013. Boicotul a reprezentant nu numai un eșec de mobilizare – mai puțin de 100 de oameni strânși pe spațiul verde din fața Teatrului Național, față de aproximativ 30000 de persoane la nivel național în septembrie 2013, ci și unul de comunicare, prin promovarea unui mesaj politic contraproductiv. More…

România și NATO: Ce ar fi fost dacă? (II) Răspunde

BN2014-1011-02

De ce ar fi optat România pentru neutralitate după sfârșitul Războiului Rece? O explicație ține de rațiuni istorice. Apartenența la blocul comunist și participarea în cadrul Tratatului de la Varșovia pe durata Războiului Rece au însemnat că România ar putea fi ținta unei agresiuni sau chiar a unui atac nuclear. În ultimă instanță, atacul nuclear, ar fi însemnat, mai mult ca sigur, dispariția României ca unitate politică de pe hartă.

Existența unui stat neutru nu este chiar atât de simplă cum ar putea părea la prima vedere, mai ales în timpul războaielor hegemonice și a competiției între superputeri. Neutralitatea Belgiei a fost încălcată de Germania atât în Primul cât și Al Doilea Război Mondial. Danemarca, deși formal neutră în Al Doilea Război Mondial, a fost invadată de Germania, iar neutralitatea Norvegiei a fost încălcată atât de către Axă cât și de către Aliații. În timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, Suedia nu a putut rezista presiunilor beligeranților, iar în funcție de cursul războiului neutralitatea ei a fost favorabilă, atât Axei cât și Aliaților. Elveția a trebuit să facă mari eforturi în timpul ultimei conflagrații mondiale pentru a nu dispărea de pe harta, fiind supusă presiunilor atât de către Germania nazistă, cât și de aliații occidentali. Portugalia și Spania s-au declarat neutre la începutul ultimului război mondial, inițial neutralitatea lor fiind favorabilă Axei, pentru ca pe măsură ce cursul războiului se schimba, să devină favorabili Aliaților. More…

Après le déluge – reacții după europarlamentare Răspunde

10380450_10152431995269060_6186931224295423039_o

Triumful euroscepticilor are o însemnătate mai mare pe plan național, unde partidele populiste au pus în cauză partidele mainstream și modul în care fac acestea politică. Victoria partidelor eurosceptice și populiste în Marea Britanie, Franța sau Danemarca este semnificativă mai mult la nivel național, prin mesajul care îl transmite în interiorul sistemelor politice din acele țări. Nu există un consens eurosceptic la nivel național sau unul nivelul european – ceea ce din punct de vedere strategic este o veste foarte bună pentru proeuropeni. Dar în momentul de față, în state membre puternice euroscepticii controlează agenda europeană și dețin astfel inițiativă pe teme europene cheie: integrare, imigrație, etc.

Euroscepticii și populiștii din Parlamentul European sunt puțini, dar vocali. Nu dețin destulă putere în Parlamentul European pentru a influența procesul de luare a deciziilor sau de adoptare a politicilor, dar vor folosi legislativul european ca platforma pentru a-și avansa ideile și pentru a avea un impact politic mai mare la nivel național. De asemenea euroscepticii nu prezintă în momentul de față un front comun, între partidele eurosceptice și populiste care au ajuns în Parlamentul European existând diferende și diferențe care pot fi exploatate de partidele mainstream pentru a le izola, atât în plan european cât și în plan național. More…

Și au trecut europarlamentarele! 4

537d134d9f1b77a8393079a1_americans-1

Pentru anumiți europeni, proiectul Uniunii Europene nu funcționează – cei afectați afectați de criză în mod direct, șomerii și tinerii – în special. Rezultatele alegerile vor spori tendința de enlargement fatigue care se manifesta deja, integrarea europeană fiind frânată și mai mult. Partidele mainstream vor trebui să vină cu politici și mesaje care să ia în considerare euroscepticismul și nemulțumirile unor segmente importante ale cetățenilor. Partidele antisistem, precum UKIP sau Front National, vor încerca să capitalizeze la nivel național rezultatele acestui scrutin și să se poziționeze mai bine în raport cu partidele consacrate. În Parlamentul Europene aceste partide vor încerca să pună în cauză proiectul european, avansându-și agendele eurosceptice asumate, încercând să demonstreze eșecul UE.

Rezultatul acestor alegeri va ranforsa percepția Uniunii Europene în exterior ca un actor slab, divizat și preocupat de problemele sale interne. Avansul populiștilor va pune sub semnul întrebării valorile democratice pe care Uniunea s-a chinuit să le avanseze în plan extern. Per total acest scrutin reprezintă o lovitură pentru prestigiul Uniunii într-un moment de criză în Europa generat de anexarea Crimeei de către Rusia, și tentativele acesteia din urmă de a compromite statalitea Ucrainei. More…

#Unițisalvăm… frustrarea și radicalismul 1

enhanced-buzz-wide-16564-1396882706-7

Boicotul electoral propus de #Unițisalvăm nu reprezintă cel mai eficient mijloc care să promoveze obiectivele asumate ale acestei comunității. Acest boicot va avea mai curând efectul de a întări apatia politică a românilor, decă să încurajeze cetățenia activă a acestora. În plus radicalismul și frustrarea nu reprezinte cele mai bune vehicule care să promoveze schimbarea politică – sunt insuficiente și în contextul de față, ineficiente. Radicalismul și frustrarea pot împinge spre extreme, și nu favorizează generarea unui compromis politic care să avanseze obiectivul asumat de deschidere a pieței politice.

Boicotul electoral este o tactică ineficientă deoarece întărește pe de o parte credința românilor că prin vot „nu pot schimba ceva”, și pe de altă îndepărtează mișcarea de obiectivele stabilite. „Lehamitea de politică” a românilor nu favorizează deloc, pe termen lung, atingerea țelului de reformă a sistemului politic. Liderii #Unițisalvăm nu par a înțelege că mizând doar pe frustarea socio-politică a românilor nu pot genera schimbarea pe care o clamează. More…

Franța și criza ucraineană: delicatul echilibrul al intereselor 1

Putin_1380430f

Nava Sevastopol și prezența avioanelor de vânătoare în Polonia, simbolizează dilemele Franței în ceea ce privește relațiile sale cu Rusia în contextul actualei crize generate de anexarea Crimeei. Pe de o parte Franța se solidarizează cu aliații săi din NATO și recunoaște gravitatea acțiunilor Rusiei în Ucraina, pe de altă parte încearcă să nu-și „arunce” în aer cu Moscova.

Reasigurarea simbolică a aliaților NATO de pe flancul estic, cei mai expuși și solidaritatea militară cu restul alianței nu sunt îndeajuns. Este timpul pentru decizii curajoase – care să impună costuri reale asupra Rusiei. În contextul crizei din Ucraina, refuzul livrării navelor Mistral nu este numai o sancțiune care „doare” dar și un gest de responsabilitate în raport cu comportamentul internațional al Federației Ruse. More…