În contra abuzului de Inglehart în spațiul public. Trei perspective teoretice despre „toamna românească” 4

DSCF0400

În 2010 se atinge vârful pesimismului, după care acesta scade. Dar scăderea nu antrenează calmarea tensiunilor, după cum vedem în 2012 și 2013, poate și pentru că cetățenii aspiră să își asume noi roluri (soț, părinte) pe care încă nu și le pot permite.

J-curve este implicită atât în argumentația lui Mirel Palada (progresul creează nevoi și aspirații post-materialiste) cât și în cea a lui Ciprian Ciucu (declinul social crează o frustrare între have-nots care încep să aibă nevoir de vocea oferită de clasa de mijloc). Doar că Mirel Palada forțează cumva limitele argumentației sugerând că toate nevoile nesatisfăcute ale celor din stradă sunt de ordin post-material. Asta deși nu există date care să confirme sau să infirme această presupunere.

O explicație bazată pe Tanter și Davies are dificultăți să indice tema protestelor. Dacă am fi știu în 2012 că în 2013 vin proteste, câți dintre noi ar fi indicat cianurarea și gazele de șist ca obiecte ale nemulțumirii populare? More…

Prezidențiabilii. Supliment cu scene din Urzeala Tronurilor 9

După articolul trecut mi s-a reproșat că nu includ și alte nume care au (totuși) încredere și care posedă una sau alta din calitățile prezidențiabile („om de stat”, „om de alianță”). Adevăruol este că am pornit cumva dinspre partide spre oameni și nu invers. Altfel spus, cei ce nu sunt luați în calcul de partide cu pretenții de a trimite candidați au fost ignorați tacit. În acest articol vom lua în considerare „salonul refuzaților”: candidaturile care pot avea sens pe hârtie dar pe care partidele nu le iau în calcul. 

More…

Perspectivele ruperii USL 2

image

S-a ajuns [aici] deoarece USL a încetat să mai acumuleze suficientă putere cât să ajungă la toată lumea. În special PNL a fost lovit. Crin Antonescu a eşuat să utilizeze poziţia în Comisie pentru a poza ca pater patriae. PDL nu a murit, dimpotrivă, a recuperat puţin. DNA s-a dovedit mult mai eficient în a descoperi corupţii liberali decât cei ai PSD. Confruntat cu această situaţie PNL a recurs la una din tacticile tradiţionale ale acestui partid: s-a poziţionat drept copilul rebel al puterii, încercând să exploateze slăbiciunile aliaţilor. Doar că PSD nu este PNŢCD şi nici 2013 nu este 1996+ (atunci PNL avea destul de puţin de pierdut, acuma apără postul de preşedinte al ţării).
More…

Complexul diplomatico-informațional 2

1378613_10151875860832488_1870567177_n

Am început să scriu un articol despre posibilii candidați la Președinția României în 2014. Undeva spre finalul acestui articol va fi o notă despre câțiva șefi de servicii secrete. Acest grup select îi cuprinde pe domnii Maior, Meleșcanu și Geoană și Ungureanu (deși dl Ungureanu primește tratament separat ca șef de partid). Ce au acești oameni în comun?

Au în CV diverse poziții legate de securitate și de politică externă (cel puțin într-un domeniu, de obicei în amândouă). Sunt fii sau membri ai vechilor elite socialiste ridicați prin forțe proprii. Totuși, asta nu pare să îi facă antipatici în ochii SUA. Vorbesc rar, măsurat, demn și, dacă li se oferă ocazia, destul de mult. În mod tipic este greu să re-povestești a doua zi ce au vorbit. Au schimbat cel puțin o dată în viață loialitatea politică. Toți sunt prezidențiabili: au candidat le președinție sau au fost luați în considerare pentru această candidatură.

Acest articol este inspirat întrucâtva din ideea americană de military-industrial complex. Însă nu atât în aspectul de big business ci acela de „old boys network” și „revolving door” More…

Gazele de șist, o evaluare din perspectiva percepției publice și a jocului politic Răspunde

Gaze-de-sist-ok1

Articol publicat și în Revista 22.

Tema gazelor de șist a apărut pe „radarul” opiniei publice românești în ianurie 2012 cu prilejul demonstrațiilor maraton din Piața Universității. Această temă a apărut pe agenda publică în momentul în care un grup de protestatari ecologiști au desfășurat un banner în timpul protestelor anti-guvernamentale din 2012. Ca temă în spațiu public românesc, gazele de șist au fuzionat cu opoziția față de proiectul minier de la Roșia Montană, fiind relativ eclipsată de această din urmă. Cele două teme au în comun utilizarea unor metode de extragere controversate: fracturarea hidraulică și respectiv, cianurarea – metode care prezintă anumite riscuri pentru mediul înconjurător. Mai mult, ele au în comun protestul față de o elită politică nereprezentativă, care nu promovează interesul românilor. Astfel aceste două proteste de factură ecologică se pliază pe o temă mai veche prezentă la nivelul opiniei publice – „lehamitea” față de politică și politicieni.

În prezent, în cadrul protestelor anti-RMGC din Piața Universității se militează și împotriva gazelor de șist, deși acest demers nu este la fel de vizibil ca opoziția față de demararea proiectului minier. Aceste două teme gemene pun în discuție modul în care statul gestionează și exploatează resursele minerale ale României.
More…

Cum a ratat Crin Antonescu să fie un președinte al viitorului (1) Răspunde

crin_antonescu_62_72459900

De ce mitul viitorului? În primul rând, este un mit profilactic compatibil cu personajul politic „Crin Antonescu”, politicianul utilizând în trecut mitul unității și al Vârstei de Aur (în 2009 acest mit reprezenta o vârstă a moralității, respectiv „România bunului simț”). Logica miturilor politice, care ia în calcul contextul cultural-istoric precum și imaginea psiho-socială a societății, recomandă în mod aproape coercitiv un astfel de mit puțin exploatat în imaginarul politic românesc. După un președinte ca Traian Băsescu ce a folosit mitul Salvatorului și mitul Conspirației avem nevoie de o stabilitate, normalitate și proiecție rațională spre viitor.

În al doilea rand, imaginea lui Antonescu a fost flambată prin practicarea unui discurs anti-Băsescu. Imaginați-vă, vă rog, că mâine Băsescu moare. Ce ne va spune Antonescu, ce pârghie de relansare imagologică va avea? Păi, mitul viitorului care trebuia inițiat cu ani în urmă, care ar fi reprezentat ieșirea inteligentă și elegantă din discursul anti-Băsescu.

Mitul viitorului, cuantificat politic, încheagă un politician cu o viziune bine articulată. În acest mit al viitorului tinerii ar fi putut juca un rol important. Generația ’89 (chiar dacă reprezintă un electorat limitat) este lipsită în mare parte de sens, de ideal,de privilegiul modelelor, abandonată în mare parte de intelectuali și ignorată de politicieni. Crin Antonescu ar fi putut reprezenta un ideal de președinte pentru această generație care își înghesuie bagajele să plece în occident. More…

De weekend: Voiculescu sunteţi voi 4

voiculescu

Patru sunt problemele asociate cu activitatea lui Dan Voiculescu. Prima este mogulizarea mass-media. Dar problema aceasta afectează mai toată presa. Cazului-şcoală Antena3 îi corespunde cazul-şcoală B1 iar vasta majoritate restului se află undeva între aceste două extreme. Pe scurt, nu doar Antenele sunt mogulizate, ci piaţa e mogulizată. Iar mogulizarea rezistă pentru că publicul consumă conţinut produs de organe de presă pe care nu le respectă. Pe vremuri ziceam SOV suntem noi. Astăzi mă simt suficient de desprins de media mainstream ca să zic: SOV sunteţi voi. Detalii mai jos.

A două problemă este că Antenele au trecut printr-o radicalizare fără precedent în ultimele luni. Aici, trebuie să ţinem cont că societatea însăşi s-a radicalizat de o parte sau alta a clivajului produs de Traian Băsescu. Explicaţii aici: Boicot şi Tabu: de la linşajul media (A3) la nunta Ebei. Oricum, încarcerarea lui Dan Voiculescu nu rezolvă nimic.

A treia problemă este că Antena 3 încearcă să devină televiziune naţională. Aici vina este şi a partidelor care nu au construit un TVR credibil, lăsând astfel nişa goală. Din nou, soarta lui Dan Voiculescu nu influenţează nimic.

A patra problemă este cea dată de cota de piaţă a Antenelor. Din nou, şi pentru ultima dată, aruncarea d-lui Voiculescu în închisoare nu va întoarce comportamentul consumatorilor. Poate că, dimpotrivă, îl va întări. More…

Despre percepția gazelor de șist în România Răspunde

Shale gas EROI

Am scris pentru ROEC (Romania Energy Center) un policy brief despre percepția gazelor de șist în România în ultimele 18 luni. Brief-ul evaluează evoluțiile politice și cele de la nivel societal pe tema exploatării gazelor de neconvenționale începând cu protestele din ianuarie 2012, când aceasta a fost introdusă pe agenda publică, până aproape de izbucnirea protestelor privind proiectul minier de la Roșia Montană, unde exploatarea gazelor de șist apare ca subtemă.

Din concluziile policy briefului:

Există un consens politic la nivelul elitei politice cu privire la necesitatea exploatării gazelor neconvenționale.

Publicul românesc nu este foarte bine informat în privința gazelor de șist și a fracturării hidraulice.

Opoziția împotriva proiectului se manifestă mai ales la nivel local More…

Dacă aş fi (Guvernul din umbră al) PDL… 2

Pe scurt, în loc să păzim doar corupţii, le luăm obiectul muncii şi atunci nu vor mai fura din lipsă de fonduri şi oportunităţi. O asemenea abordare este coerentă cu preocupările unui partid de dreapta (dreptate, stat minimal). Mai mult, cooptarea băncilor, chiar marginală, va stârnii furia intelectualilor de stânga şi per a contrario va consacra PDL ca partid de dreapta în singurul loc în care această etichetă este luată în serios: Internetul.

Însă, spre deosebire de alte măsuri „de dreapta” prin această abordare nu sunt antagonizaţi decât un număr limitat de birocraţi de nivel scăzut şi mijlociu. Cetăţeanul câştigă. Statul câştigă şi el pentru că economiseşte. Chiar şi clientela politică poate fi parţial trecută prin sistemul bugetar şi apoi reciclată ca funcţionari bancari mai bine plătiţi. More…

Spre paradigma maghiara? (II) Răspunde

1264111_10153258736180327_2118080160_o

Acum mai bine de un de zile avertizam că România se îndrepta spre paradigma maghiară, descrisă de mine ca:

Paradigma maghiară presupune în primul rând dominația asupra sistemului politic prin impunerea voinței asupra adversarilor și respingerea vreunui dialog constructiv cu celelalte formațiuni politice.

În ultimul an au avut loc o serie de evoluții politice care au evidenția asemănările și deosebirile dintre România și Ungaria. Bucureștiul, în ciuda coabitării și a aparenței de stabilității continuă să se îndrepte, ce-i drept într-un ritm mai încet. Iată câteva din evoluțiile similare cu cele din Ungaria:

„Schimbarea regulilor jocului în timpul acestuia” – schimbarea cvorumului necesar validării unui referendum, tentativa de schimbare a formulei electorale prin introducerea sistemului Westminster, trecerea în subordinea Guvernului a Monitorului Oficial pentru a amâna publicarea unei decizii a CCR.

Subminarea puterii judecătorești și delegitimarea acesteia – vizibilă mai ales în momentul suspendării președintelui și diatribelor din presa împotriva CCR. More…

Represiunea de catifea (2): Partidul pentru Roşia Montană 1

image-2013-09-6-15521088-70-proteste-impotriva-proiectului-rosia-montana-ziua-5

Funcţional vorbind, demonstraţiile au fost policy oriented, fie că le interpretăm ca un pur demers ecologist, fie ca o palmă dată arbitrariului guvernării USL. În acest cadru, când deja ai şi masa critică a unui protest, construirea unei organizaţii este inutilă. O organizaţie nu te ajută să facilitezi demonstraţiile, ba chiar, dacă are formă juridică, te încurcă. O organizaţie nu îi ajută pe protestatari să negocieze deoarece aceştia … nu doresc să negocieze. O organizaţie poate, într-adevăr, să proclame luni lucruri care nu au fost strigate în piaţă duminică; dar acesta nu este deloc un beneficiu.

O organizaţie îi poate doar ajuta pe protestatari să ducă protestul mai departe. Dar… vor ei acest lucru? Cei care scriu pe pancarte „Jos Capitalismul” sau „Sus Capitalismul” sunt deja oarecum organizaţi; nu de aceştia vorbim. Masele de protestatari, însă, au strigat ele vreodată „Organizare!”, „Vrem lideri”? În 1990, spre exemplu, lumea striga „Liberali şi ţărănişti/ daţi-i jos pe comunişti”. Strigă cineva, acum, „Alburnus”? More…