De ce am ieşi în stradă? 6

Deciziile recente ale Parlamentului şi mai ales ţinta suspendării lui Traian Băsescu reflectă voinţa majorităţii, atât în camere cât şi în populaţie. Stricto-sensu, nu putem vorbi despre lipsa democraţiei.

Deasemenea nu există o minoritate oprimată, astfel încât să vorbim de o democraţie ne-liberală, tiranie a majorităţii etc. Asta dacă acceptăm că înalţii demnitari nu au drepturi la funcţia lor ci doar servesc.

Rămâne statul de drept. De fapt… nici măcar asta. EBA, UNPR şi alte acte politice au transformat de mult statul de drept într-o cochilie îndoielnică. Până şi Constituţia nu mai poate oferi protecţie deoarece sensul ei este din ce în ce mai greu de prevăzut. More…

Al patrulea proiect pentru România (2): The Murmuration Răspunde

Think about this: the current anti-Băsescu societal reaction is quite similar to a murmuration. Much of the political action is planned (at least I do hope so) but improvisations are widely spread. So, you need to know why some people disapprove government actions but do not protest? – it is simple: people and cabinet are in the same murmuration. Want to understand why the party does not get fed up with mr Ponta and forces him to resign on accusations of plagiarism? – it is easy again: the protocol (section: “Down with Băsescu!”) will not allow it. More…

De ce vreau sa meargă Victor Ponta la Consiliu (The unenforceable contract) 10

Ieri Curtea a decis că există un conflict constituţional şi că domnul Băsescu se află de partea corectă a acestui conflict. Mai importantă aproape decât conţinutul deciziei este modul în care a fost luată. Am putut vedea interpretare activist-creativă a Constituţiei („şeful statului”), ignorarea propriilor incompatibilităţi legate de antepronunţare, o celeritate deosebită în luarea deciziei şi o nepăsare aproape sfidătoare în ce priveşte scrierea motivaţiei. Semn, pentru mulţi, că şi în viitor Curtea s-ar putea dovedi sensibilă cu precădere la interpretările Preşedintelui. Acesta, pe de altă parte, a semnalat că pentru el o majoritate câştigată la urne este valabilă doar dacă aparţine unui partid unic. Aceste două semne sunt deosebit de toxice prin faptul că deschid calea unei încercări de a ignora voinţa populară care va rezulta din următoarele alegeri. More…

Al patrulea proiect pentru România 4

Deși pare că avem de ales din nou între „aceștia” și „ceilalți”, totuși, opțiunile și proiectele oferite societății românești în 2012 sunt semnificativ mai diverse decât eram obișnuiți. Să ne uităm puțin peste ele.
Până în ianuarie peisajul politic apărea ca fiind destul de banal. Cele două grupări politice mari puteau fi grupate cu oarecare corectitudine sub eticheta de reformiști și conservatori. La periferia sistemului, PPDD înjura pe toată lumea dar servea și să le amintească alegătorilor că partidele majoritare, oricât de corupte, sunt preferabile haosului.

Piața Universității și apoi Nicușor Dan au fisurat această perspectivă. Este posibil cel puțin să ne imaginăm crearea unui al patrulea proiect. Iar unde este cerere (electoratul potențial al Proiectului) poate apărea și oferta (forme noi de organizare sau propuneri politice noi dinspre mainstream). O asemenea ofertă stă sau cade împreună cu credibilitatea inițiatorilor și soliditatea proiectului. Din nefericire, complexitatea crește odată cu trecerea timpului. Piața Universității cerea „doar” o schimbare de regim și dezbatere publică mai deschisă. Campania electorală a presupus plantarea unui spin independent în coasta puterii locale, efectele fiind planificate să apară pe abia termen mediu. Un proiect național va fi mult mai greu și complicat. More…

Răfuieli cu intelectuali (I) 12

Alternanțele la guvernare în România nu sunt procese politce elegante. Imediat ce un nou guvern se instalează la Palatul Victoria primele 30-60 de zile de guvernare sunt dedicate instalarii în cadrul aparatului guvenamental și a instituțiilor statului a reprezentanților noii puteri și a unor cadre de încredere. Este un mod de a te asigura că în funcțiile cheie ale instituțiilor statului se află persoane de încredere care pot aplica politicile guvernului și voința partidului. Și de asemenea este un mod de a-ți răsplăti aliații și susținătorii cu accesul la resursele publice – spoils system (termen introdus de Jacksonieni în SUA în secolul al XIX-lea) sau împărțirea prăzii se numește această practică. În folclorul politic românesc se spune că până și portarii sau femeile de serviciu din ministere sau alte instituții publice sunt numiți în funcție de simpatiile politice și de gradul de rudenie cu cei aflați la „putere”. More…

Un motor gratuit de căutare a plagiatelor 2

Sunt printre cei care s-au bucurat cu anticipaţie de dezvăluirile de plagiat ce ar fi urmat să curgă între PDL şi USL. La fel – ba chiar mai mult – s-a bucurat şi Ovidiu. El însă nu a avut răbdare, ci l-a căutat la dosar pe Robert Negoiţă. L-a găsit subţire. Mene, tekel, fares.

Inspirat de ne-răbdarea lui, am început să caut o modalitate mai simplă de a detecta plagiatul. Înţelepciunea tradiţională susţine că asemenea soluţii costă bani mulţi; însă nu m-am descurajat. În definitv „nu poţi opri semnalul” (acesta a fost un citat). More…

O scurtă depeșă diplomatică 2

De la începutul misiunii mele diplomatice în această țară cu care avem o relație politică foarte strânsă, nu am mai asistat la evoluții politicii de o asemenea anvergură într-un timp atât de scurt. Știți mai bine decât mine că printre prioritățile noastre de politică externă în raport cu această națiune balcanică este reforma sistemului său de justiție, combaterea corupției și consolidarea statului de drept. Acestea sunt în interesul nostru direct, deoarece garantează oamenilor noștri de afaceri un tratament corect în fața instanțelor de judecată românești și a instituțiilor care supraveghează mediul de afaceri. Dar nu noi vom fi cei care vom profita cel mai mult de pe urma reformelor din România, dacă acestea sunt implementate corect, ci românul de rând care din păcate s-a obișnuit să de șpagă pentru orice serviciu public care în mod normal ar trebui să fie gratuit. More…

Dacă Adrian Năstase ar fi un personaj în Ana Karennina el ar fi Vronski 2

În viziunea mea, şi probabil a voastră, gestul lui Adrian Năstase nu anihilează responsabilitatea sa morală şi legală. Populaţia însă va vedea că:

lui Adrian Năstase i s-a cerut un preţ, poate inadecvat, pentru faptele sale
Adrian Năstase a considerat că acest preţ este imens, mai mare decât viaţa însăşi
Adrian Năstase încearcă sincer să plătească acest preţ

Pe scurt, dacă nu apar elemente noi, Adrian Năstase va ieşi din acest eveniment reabilitat în faţa opiniei publice şi poate şi în proprii săi ochi.

Al doilea beneficiar este PSD, care primeşte din valul de simpatie. Al treilea beneficiar este Victor Ponta – chiar dacă gestionează situaţia sub-optim – scapă cel puţin de presiunea dinspre scandalul plagiatelor.

Cât despre Adrian Năstase, pregătiţi-vă să auziţi despre el că a fost un domn. Rectific: „un Domn”. More…

Cazul Patapievici și subtilitățile masochismului (mildly NSFW) 1

Se zice că adevărata putere într-o relație de dominare BDSM o are cel dominat și nu dominatorul. Aceasta deoarece într-o dominare „civilizată” cel biciuit și cel ce biciuie au agreat un cuvânt cheie care oprește totul. Să presupunem de exemplu că și dominatorul și dominatul găsesc plăcere în joc. Dacă durerea trece de un anumit prag dominatul va putea opri jocul, chiar dacă dominatorul rămâne nesatisfăcut.

În politica românescă putem spune ca biciul (mă rog, un bici) este în mâna opoziției intelectuale. Din când în când guvernul Ponta „cere” biciuire pentru că este rău și nu îi păstrează în funcții pe oamenii domnului (dominus) Băsescu sau nu urmărește pildele imaginarului guvern al lui MRU (vice-dominus) sau – culmea obrăzniciei – dorește să îl trimită pe sclavul netrebnic Ponta la Bruxelles. Naughty. More…

Spre paradigma maghiară? 6

În fața evoluțiilor politice recente din România merită pusă o întrebare: riscăm să cădem în paradigma maghiară reprezentată de FIDESZ și Viktor Orban? Nu mă refer aici la resugența vreunui naționalism românesc, ci la absența unei opoziții eficiente care să articuleze un proiect alternativ credibil.

Până la preluarea puterii în urma moțiunii de cenzură ce a dus la căderea guvernului PDL-UDMR-UNPR condus de Mihai Răzvan Ungureanu, USL a reușit să coaguleze o alternativă politică puternică. Acum înfrângerea zdrobitoare a PDL la ultimele alegeri locale, degringolada internă a acestui partid, adoptarea de Parlament a formulei de vot majoritar de tip Westminster, polarizarea politică și spiritul revanșard al USL ridică semne de întrebare cu privire la funcționarea pe termen mediu și lung a regimului democratic în România. More…

Aspectele ne-juridice ale reprezentării la Consiliul European – și ale suspendării Răspunde

Nu am mai încercat să interpretez Constituția de multă vreme. Ultima dată când am făcut-o mi-am șocat puțin colegii de facultate. Aceștia credeau, în bunul lor simț excesiv, că pentru speța în cauză trebuie găsită soluția „cea mai constituțională” în timp ce eu insistam că ne aflăm într-un punct mort în care Constituția ne lasă fără soluții.
Am învățat de atunci că sistemul constituțional înseamnă de fapt Constituția plus interpretările și cutumele ei de aplicare. Astfel o seamă de idei inovative ale actualului Președinte au devenit constituționale în urma validării lor; asta deși înainte de a fi gândite de președinte nimeni nu ar fi crezut că ele sunt în conformitate cu spiritul Constituției.

Merită de aceea văzut dacă recenta declarație a Parlamentului are potențialul de a a duce o modificare similară. More…

USL față cu reforma statului 2

După intrarea la guvernare USL ar fi făcut câteva mutări care ar trebui să îi pună pe gânduri pe partizanii „reformei statului”. Acordurile cu FMI au rămas în picioare, camerele video de la Bacalaureat sunt tot acolo și, de curând, ministrul Transporturilor a spus că ia în considerare privatizarea CFR.

Desigur momentul de reculegere al Opoziției nu va dura mult. Vom auzi că de fapt reformele au ajuns (surpriză!) la un point of no return sau dimpotrivă, că reformele sunt doar aparente atâta vreme cât nu au girul Monicăi Macovei, al lui Daniel Funeriu sau al specialistului PDL în economie (Andreas Vass?). Dar tema în sine este interesantă. More…