Pe scurt, argumentele sunt următoarele: (1) avem energie inepuizabilă accesibilă cu tehnologia actuală, (2) există resurse alternative de energie „verde” care vor deveni disponibile cu noile tehnologii şi (3) în măsura în care energia devine mai scumpă societatea tinde să îşi scadă dependenţa de această resursă. More…
Aderarea la Spațiul Schengen s-a transformat dintr-un joc cu o miză politică mică într-o tragedie națională. La mijloc se află prestigiul României în cadrul Uniunii Europene și percepția internă privind beneficiile aderării la construcția europeană.
Thomas Robert Malthus
Când Marx a prezis sfârşitul capitalismului, el a fost mai puţin revoluţionar decât se crede de regulă. Mai toţi economiştii clasici, de la Smith la Ricardo s-au preocupat de contradicţiile capitalismului şi au luat în considerare o decădere, sau măcar o stagnare a sa.
Ce poate explica faptul că statul naţional german creat de Otto von Bismark a fost la originea celor două Războaie Mondiale care şi-au lăsat o amprentă definitorie asupra istoriei secolului XX ? – Naţionalismul care a dus la naşterea celui de-al Doilea Reich şi care a caracterizat în bună măsură viaţa socială şi politică a celei mai recente Mari Puteri europene? – Nu, răspunde Lucian Boia în noua sa carte, Tragedia Germaniei; Germania nu a fost mai naţionalistă decât Franţa sau alte state ale vremii, ea a fost pur şi simplu naţionalistă în alt fel. – Sunt regimul politic mult mai puţin democratic, tradiţiile aristocratice feudale şi militare ale celui de-al Doilea Reich responsabile pentru evenimentele tragice care au urmat? – Nu, Germania bismarkiană şi wilhelmiană, explică istoricul bucureştean în aceiaşi carte, era poate mai puţin democratică decât Franţa sau Marea Britanie, dar libertăţile fundamentale şi domnia legii erau respectate, iar regimul politic complicat şi organizarea administrativă complexă a celui de-al Doilea Reich reprezentau un mecanism instituţional original pentru asigurarea separării şi echilibrului puterilor, unul adaptat la condiţiile obiective dintr-un spaţiu politic eterogen, intrat mai târziu în modernitate şi în care totuşi curentele politice avangardiste anti-sistem, ca socialismul, înregistrau cea mai dinamică dezvoltare din lume la acea dată.
Schimb de replici franco-romane
Scriam în urmă cu două luni despre criza parteneriatului strategic româno-francez generată de repatrierea „voluntară” a romilor. Iată însă că relaţiile bilaterale franco-române traversează o nouă criză generată de data această însă de demersul autorităţilor franceze şi germane de a cere amânarea aderării României şi Bulgariei la spaţiul Schengen, aderare ce în mod normal ar fi trebuit să aibă loc în martie 2011. Voi examina în cele ce urmează cauzele şi implicaţiile acestui eşec, cel mai grav în afacerile europene, de când România a devenit membră cu drepturi depline a Uniunii Europene.
Lucrarea Ideea de Europa în România interbelică analizează evolutia ideii europene în România interbelică. Sunt prezentate sintetic curentele şi evolutiilor intelectuale românesti, prezentarea unei istorii a acestei idei in mediile politice si intelectuale interbelice. Lucrarea dovedeşte că elitele româneşti interbelice erau conectate la evoluţiile pe plan european, oferind soluţii şi comentând pe un ton avizat propunerile avansate.
Andrew Maynard şi Stuart Norman
Despe alegerile din al 18-lea district senatorial din Connecticut nu se ştie prea mult în lume şi, la o adică, nici în Statele Unite. Totuşi candidaţii Andrew Maynard şi Stuart Norman au reuşit să-i scoată puţin circumscripţia din anonimat agreând un „pact de civilitate”
Octavian Manea a realizat pentru Revista 22 o analiză despre recentul summit NATO de la Lisabona. O preluam şi noi cu permisiunea autorului.
În toată istoria sa, Alianţa a urmat ceea ce analiştii din lumea afacerilor numesc „curba Madonna”- o permanentă creativitate antreprenorială care i-a asigurat de fiecare dată un nou ciclu de viaţă.
Colegul nostru Octavian Manea oferă răspunsul său la dezbaterea începută pe blogul Civitas pe tema menţinerii forţelor armate. Răspunsul său vine sub forma unui articol care inaugurează o nouă secţiune pe siteul Revistei 22, eGlobe, dedicată ideilor şi dezbaterilor globale. Argumentul propus este următorul:
Wess Mitchell
At the behest of my good friend and colleague, Octavian Manea, I am very pleased to re-publish on this blog his posting from Politică Externă. I hope you will find this post as useful and insightful as I did.
On October 8th, the Center for European Policy Analysis (a DC think tank dedicated to the study of geopolitical trends in Central Europe) launched a timely sensitive report on the topic of the Hingepoint Allies: Bolstering U.S. Alliances with Exposed States in Central Europe, East Asia and the Middle East. The authors – A. Wess Mitchell, Jakub Grygiel and Robert Kron – highlighted the strategic commonalities and the linkages facing small and mid-sized U.S. allies at global faultlines in Central Europe, East Asia and Middle East. The ongoing shifts in the regional power balances and the strategic choices made by local actors in these new settings point out to a possible medium term trend: ”the subtle but steady unraveling of U.S.-centered security orders at three of the world’s historically most strategically-vital regions”.
Liderii G-20
Cum v-am obişnuit, preluăm cu permisiunea autorului, o excelentă analiză publicată de către Octavian Manea în Revista 22.
Atunci când leul a ieşit în calea bivolului, acesta din urmă a exclamat, într-un gest simbolic: vreau să rămân fidel principiilor mele vegetariene. – Sir Julian Corbett (1907).
Civitas Politics 