Franța și criza ucraineană: delicatul echilibrul al intereselor 1

Putin_1380430f

Nava Sevastopol și prezența avioanelor de vânătoare în Polonia, simbolizează dilemele Franței în ceea ce privește relațiile sale cu Rusia în contextul actualei crize generate de anexarea Crimeei. Pe de o parte Franța se solidarizează cu aliații săi din NATO și recunoaște gravitatea acțiunilor Rusiei în Ucraina, pe de altă parte încearcă să nu-și „arunce” în aer cu Moscova.

Reasigurarea simbolică a aliaților NATO de pe flancul estic, cei mai expuși și solidaritatea militară cu restul alianței nu sunt îndeajuns. Este timpul pentru decizii curajoase – care să impună costuri reale asupra Rusiei. În contextul crizei din Ucraina, refuzul livrării navelor Mistral nu este numai o sancțiune care „doare” dar și un gest de responsabilitate în raport cu comportamentul internațional al Federației Ruse. More…

De ce nu are Germania o politică externă în relația cu Ucraina? Răspunde

e7487980-a9dd-11e3-a0f0-a5e8aafb61ea_Merkel-and-Putin

Informațiile oficiale furnizate de Ministerul de Externe de la Berlin oferă doar re­latări sumare despre relațiile politice dintre Germania și Ucraina în contextul situației tensionate din ultimele luni, dinamica raporturilor economice și angajmentele asumate de Fundația pentru Cooperare Juridică Internațională, în vederea construirii unui stat de drept în Ucraina. Mai mult, strategia de politică externă a Germaniei nu menționează Ucraina, nici măcar la pachet cu statele Parteneriatului Estic (PaE). Practic, Germania nu a avut nicio strategie de politică externă în relațiile cu Ucraina și a aplicat doar principiile clasice ale Ostpolitik „schimbare prin apropiere“, care au însemnat, în practică, investiții în economia ucraineană (Germania este al doilea partener economic al Ucrainei după Cipru) și susținerea societății civile angajate în pro­cesul de democratizare. Comunitatea de experți în analiza politică a spațiului ex-sovietic nu a realizat niciun studiu cu privire la relațiile politice Berlin-Kiev, analizele publicate au abordat strict raporturile economice ale Germaniei cu statele CSI și, în principal, cu Federația Rusă.

Anexarea Crimeei și războiul neconvențional pe care Rusia îl poartă acum în estul Ucrainei au fost punctul de cotitură pentru întreaga comunitate de politică externă de la Berlin. Lecția ucraineană a politicii externe germane este una simplă, de geopolitică de secol XIX – actorul care a atentat la pacea și securitatea din Europa trebuie pedepsit. Dar această lecție este greu de acomodat în mentalul unor experți și politicieni obișnuiți cu reguli ale relațiilor internaționale stabilite în secolul XX. More…

Recomandări: Ce politică mai citim pe Internet Răspunde

(sursa)

Sursele mele de analiză sunt în continuare aceleași pe care le citez de obicei în proiectul OSINT. Nu am mai scris de mult în această serie nu pentru că sursele ar fi încetat să scrie, ci pentru că politica devine din ce în ce mai greu de cunoscut rațional pe măsură ce deciziile sunt din ce în ce mai puțin transparente și rezervate unui număr mai restrâns de oameni. Astfel, analizele sunt au mai puține lucruri în comun și sunt mai greu de agregat.

Ca să nu fiu, însă, pesimist, semnalez ca new entry situl Smart Politics.
Nu de moarte mă cutremur, ci de veșnicia ei”, spunea poetul. La fel și eu: nu mă opun neapărat ideii de opinie și emoție în politică și societate. Dar mă înspăimântă faptul că nu par să aibă un sfârșit. Pe de altă parte alături de articole mobilizatoare și politicianiste pot exista analize excelente pe care nu doresc să le scap. Soluția la această dilemă este dată de social media. Nu sunt abonat la nici o platformă de opinie, ceea ce vă recomand și dumneavoastră. Dacă în aceste locații apare ceva interesant cu siguranță veți afla de la amici.

More…

Alegeri euro-parlamentare: Ce veți face dumneavoastră la Bruxelles stimați candidați? 3

26-04-07_Hemicycle_STG_2-2

În privința alegerilor naționale, sunt de obicei tolerant cu faptul că partidele nu publică programe. În definitv, fluxul de comunicare este continuu și cetățeanul are ocazia să se lămurească care sunt promisiunile formațiunilor politice. Lucrurile se schimbă în cazul alegerilor europene. Aici discutăm odată la patru ani și ar fi de dorit să știm și noi ce vor partidele de la și în Europa.

Ni se spune obsesiv să ne uităm cine sunt cei care ne cer votul. Eu vă propun să vă uitați în primul rând la ce spun că vor face. Apoi, încercați să vă dați seama ce au de gând cu adevărat să facă. Apoi aplicați un filtru de plauzibilitate. Și abia apoi, și numai peste cei rămași, merită să ne uităm la CVuri.

Căci un candidat care nu are de gând să facă nimic, sau are de gând să facă lucruri care nu se pot face, degeaba este el cine este și are CVul pe care îl are. Haideți să îi votăm pe cei ce fac ceva, nu pe cei ce sunt cineva. Întru această idee, aștept noi mesaje și programe dinspre partide. More…

Obama în Estul Asiei: Un ritual de reasigurare sub semnul Crimeei Răspunde

la-apphoto-japan-obama-asia-jpg-20140423

Întregul turneu al lui Obama în Asia s-a aflat simbolic sub semnul Ucrainei. Mai întâi, concluziile care s-au articulat pe flancul estic al NATO par să se transforme ușor în coșmarul statelor din Marea Chinei de Sud: „agresiunea împotriva Ucrainei este o schimbare de paradigmă, sfârșitul încrederii în ordinea post-Război Rece. Această ordine, bazată pe respectul suveranității teritoriale, a integrității și inviolabilității frontierelor și pe credința că putem să construim relații fundamentate pe valori comune, s-a prăbușit. Tratatele internționale nu se mai aplică, iar forța brută este din nou legitimă. Regulile au fost aruncate pe fereastră. Lumea s-a întors la jocul de sumă zero“, spunea recent președintele Estoniei, Tomaas Ilves, într-un editorial din Washington Post. Sunt gânduri care rezonează profund, deopotrivă la Manila sau Kuala Lumpur.

La Tokio, cel mai mare semn de întrebare este însă legat de soliditatea garanțiilor oferite de o Americă în plină recalibrare geopolitică și care pare să acumuleze tot mai mult o problemă de credibilitate în respectarea pragurilor ultimative, aparent de netrecut: „liniile roșii pe care președintele Obama le-a stabilit în Crimeea s-au transformat într-un covor roșu“, pe care Rusia mărșăluiește triumfătoare, spune Tetsuo Kotani de la Japan Institute of International Affairs. Mai mult, dacă Washingtonul a ales să reinterpreteze garanțiile date prin Memorandumul de la Budapesta față de integritatea teritorială a Ucrainei, golindu-le de conținut, „de ce ar crede liderii Japoniei că Statele Unite ar face altfel în cazul unor insule îndepărtate și nelocuite, care nu sunt altceva decât o mână de pietre?“, se întreabă Yuriko Koike, un fost ministru japonez al Apărării. More…

România și NATO: Ce ar fi fost dacă? (I) 7

resize-of-2004-nato-drapel

La zece ani de la aderarea la NATO, o întrebare încă rămâne încă fără răspuns: Ce ar fi fost dacă România nu ar fi aderat la Alianța Nordatlantică? Ce s-ar fi întâmplat dacă România nu ar fi ales să se alăture celei mai de succes alianțe politico-militare din Europa? În ce poziție strategică s-ar fi găsit România dacă nu ar fi fost membră a Alianței? Acestea sunt întrebări legitime care trebui puse, mai ales în contextul crizei din Ucraina, și care ne vor ajuta să înțelegem rațiunile pentru care România a ales să devină membru NATO și să aibă un parteneriat strategic cu Statele Unite ale Americii
Acesta este un exercițiu de istorie și de strategie contrafactuală – pe cale de consecință este atât un demers intelectual cât și un exercițiu de imaginație – ce-i drept unul care se bazează pe fapte, dar privite dintr-un alt unghi.

Procesul de aderare al României la NATO a fost unul sinuos, cu multe puncte de inflexiune și momente de cumpănă. Dacă în acele momente alte decizii ar fi fost luate decât cele care au dus în final la aderarea la NATO sau dacă evenimentele ar fi luat altă turnură, atunci România nu ar fi devenit membru al Alianței Nordatlantice. More…

Patrioți în vreme de pace, spirite libere în timp de război 5

from-dans
Ca și C din exemplul meu, dna Tocilă își renegociază contractul (social) post factum. Dacă România este scumpă, dacă nu îi oferă cât merită, ea și cu familia ei puteau pleca în altă patrie. Puteau să spună: Românie, votează ca mine sau plec. Dacă nu au spus, atunci acceptă societatea așa cum este ea.

Mie nu îmi place patriotismul în timp de pace. Acolo unde lumea e complexă, patriotul de pace o reduce la două grupuri: ai noștri și dușmanii. Dar pot să îl respect dacă își păstrează combativitatea și la greu. Dacă nu, nu. More…

Politics of the Democratic Republic of Congo: Old Ways and New Challenges Răspunde

1128-OCONGO-DEMOCRATIC-REPUBLIC-Congo-ELECTIONS-AFRICA-POLITICS_full_600

The post-colonial political landscape of many African countries has been characterized by instability, government ineffectiveness, as well as inequality among regions. It is namely because of the latter two, that many governments have lacked legitimacy, thus giving rise to discontented groups and movements, having more often than not, equally violent counter-responses to government repression. In this respect, the Democratic Republic of Congo( DR Congo) has been a representative case for the institutional failure and the violence surrounding many of the states in this region.

After many years of military rule, tensions and coups d’etat, the year 2014 brings the challenge to the DR Congo of stabilizing its political regime. This has been, in fact, an ongoing issue, as the post-colonial background of DR Congo has been constructed around notions of instability and corruption, starting with the aftermath of its independence in June 1960. In order to better understand such strong criticism, a brief historical understanding of the evolution of the country in political terms is required. More…

Maskirovka: noua față a războiului de la porțile Europei Răspunde

Armed men in Slaviansk

Deși acordul de la Geneva promite, pe hârtie, să dezamorseze criza ucraineană (prin dezarmarea grupărilor armate ilegale și restituirea clădirilor ocupate), ar fi o gravă eroare să ignorăm șablonul operațional folosit de Moscova pentru descompunerea Ucrainei. Ar putea fi în curând reluat în Moldova sau statele baltice.

Metodologia pe care Rusia o aplică astăzi în destabilizarea Ucrainei, cel puțin în stadiul actual, nu se încadrează în ceea ce am considera o agresiune clasică prin mobilizarea de formațiuni compacte de tehnică militară și trupe care iau cu asalt teritoriul unui stat. Sigur, aceste elemente există, dar în coregrafia de back­ground, masate la graniță, mai degrabă ca mesaj politic pentru Occident. Pe scurt, „nu este invazia Irakului, campania Șoc și groază, sau debarcarea din Normandia“, spune Anne Applebaum în Washington Post. Dimpotrivă, în avangarda acestui efort se află o întreagă infrastructură mai degrabă invizibilă, reunind combatanți clandestini, sub acoperire, fără însemne, miliții etnice și, desigur, nelipsitele forțe speciale. More…

Delfinii, Dușa și rușii Răspunde

hans-landa

Zilelele acestea cotidianul rus Izvestia a publicat o știre în care se arăta că pe lângă trupele și navele pe care Statele Unite le va desfășura pe flancul estic al NATO pentru a-și reasigura aliații în fața acțiunile agresive ale Federației Ruse din Ucraina, vor fi trimiși și 20 de delfini militari și 10 lei de mare ai US Navy. Știrea a fost preluată și de agenția de știri rusă Ria Novosti care a prezentat-o în limba engleză pentru a fi preluată și de instituțiile de presă internaționale. Toate bune și frumoase, însă știrea era falsă și era cel mai probabil o intoxicație destinată atât „consumului” intern cât și celui internațional.

Lăsând la o parte presa, aspectul cel mai grav, sau dacă vreți cel mai hilar al „știrii cu delfinii”, este faptul că ea a fost comentată de ministrul Apărării, Mircea Dușa, care nu s-a obosit să o dezmintă, deși poate era cel mai în măsură să facă acest lucru.

Astfel ministrul Apărării a devenit victima și portavocea propagandei rusești, în România. More…

Lecțiile lui Carter pentru Obama Răspunde

the_right_really_really_wants_obama_to_be_jimmy_carter-1280x960

Invazia afgană a generat un șoc strategic pentru administrația Carter, pregătind terenul pentru o repoziționare a Americii în Europa.

Privită într-o perspectivă macrostrategică, politica externă a Administrației Obama din ambele mandate a fost dominată de o recalibrare programatică a angajamentelor militare globale. Mai întâi, accentul cade pe renunțarea la activele toxice, consumatoare de prea multe resurse, precum războaiele din Irak și Afganistan. Ulterior, această secvență a fost completată de imperativul de a sta pe cât posibil departe de formula intervenționismului extins, cu zeci de mii de militari, în campanii cu final deschis, incert, specifice deceniului trecut. De aici, predispoziția de a evita o implicare decisivă în Siria și de a accepta o operațiune sigură, lipsită de riscuri terestre, într-o formulă colectivă, ideală pentru punerea în valoare a capacităților sale chirurgicale, precum în Libia. În general observăm o administrație prudentă, chiar sceptică față de capacitatea Americii de a determina nu doar cum încep războaiele, dar mai ales cum se termină acestea. More…

Predicțiile pentru 2014 la control 3

2014

Și acuma să facem o numărătoare. Pentru fiecare predicție împlinită (sau despre care este evident că se va îndeplini) mi-am dat +1. Pentru fiecare predicție neîndeplinită sau pentru care este evident că nu se va îndeplini -1. Pentru fiecare predicție „în grafic” dar despre care nu a devenit evident că se va îndeplini +0,5. Simetric -0,5. Plus câteva nuanțe intermediare, pentru că nu m-am putut abține.

Numărul de itemi este 23 (ținând cont că unele predicții sunt duble). Dar pe vreo patru fire nu s-a întâmplat nimic în nici o direcție, deci să zicem că la ora aceasta putem evalua 19.

Rezultatul? More…