În opinia domnului Dâncu, cei 73% dintre români care se consideră ca făcând parte din clasa de mijloc suferă de o „dureroasă iluzie”, această categorie socio-economică ridicându-se în realitate la numai 15% în opinia sociologului şi politicianului social-democrat. De ce anume s-ar înşela atât de mult românii domnul Dâncu nu ne spune, nici nu ne oferă o definiţie riguroasă a clasei de mijloc – şi asta pentru că nici nu există una! Conceptul de clasă de mijloc este unul vag si problematic, cu o istorie ideologică, politică, socială, economică şi culturală lungă şi încărcată. More…
Principii de reformă electorală Răspunde
Parlamentul discută din nou modificarea legii electorale şi propune, din câte se pare, nimic altceva decât o nouă variantă a sistemului opac de vot mixt, „uninominal-proporţionalist”, care a fost introdus prin legea electorală din 2008, deşi unele formaţiuni politice, atât de la putere cât şi din opoziţie, se declară oficial în favoarea unui sistem de vot „uninominal” sau majoritarist… Aşadar, această nouă propunere de reformă electorală, încercată ca şi ultima taman în an electoral şi realizată după dictonul neaoş caragialesc „să se revizuiască, primesc! dar să nu se schimbe nimica!/să nu se revizuiască, primesc! dar atunci să se schimbe pe ici pe colo, şi anume în punctele esenţiale!”, a ajuns din nou captivă calculelor obscure şi intereselor înguste de partid şi de grup ale unei clase politice profund disfuncţionale şi mult îndepărtată de interesele reale ale ţării şi ale cetăţeanului (care de altfel a ajuns la un vârf statistic al apatiei politice). More…
Bilanț de putere minoră (I) 3
Analiza aceasta se dorește a fi o scurtă evaluare a situației elementelor de putere deținute de România în momentul de față. Elementele de putere avute în vedere sunt forța militară, starea economiei și evoluția populației. Nu îmi propun o analiza detaliată, blogul nu este locul pentru acest tip de demers, iar mijloacele aflate la dispoziție sunt insuficiente. Sunt însă destule informații care să susțină teza acestui articol: poziția de putere ocupată de România în cadrul sistemului internațional s-a fragilizat în ultimii ani, punând la îndoiala credibilitatea și capacitatea, și așa limitată, de a influența evoluțiile internaționale. More…
Arta politică şi politica artei Răspunde
Urmare a bulversărilor enorme provocate de regimul totalitar comunist, societatea românească suferă nu doar de o adâncă ocultare a memoriei istorice, ci şi de o atrofiere a simţului estetic. La mai bine de 20 de ani de la căderea comunismului, scuarurile publice din oraşe, de pildă, deşi curăţite de statuile industriale dedicate lui Lenin şi Marx, sunt invadate de amenajări comerciale improvizate ori de noi monumente de o calitate îndoielnică, în timp ce monumentele de for public de o înaltă valoare artistică şi istorică, distruse sistematic după 1947 din motive ideologice, nu sunt reconstruite. Totuşi, în ultimii ani reprezentanţii autorităţilor publice par să înţeleagă – dacă nu necesitatea – atunci măcar utilitatea reconstruirii unora dintre aceste elegante monumente publice dedicate unor personalităţi şi evenimente din epoca precomunistă. More…
Despre corupție (2): tăierea accesului la resurse 3
Unul dintre principalele succese ale strategiei Macovei, așa cum a fost prezentată în articolul anterior este că a impus în societate consensul conform căruia lupta împotriva corupției echivalează cu lupta împotriva corupților. Este – mă grăbesc – să adaug – un succes nefericit. În fapt, corupția poate fi (trebuie) abordată și ca fenomen cultural, aspect al luptei pentru resurse sau produs secundar al unui joc politic prost calibrat constituțional. În acest articol voi încerca să argumentez următoarea ipoteză: corupția poate fi combătută (și) prin tăierea accesului la resurse, atât pentru corupători cât și pentru corupți. More…
O pledoarie pentru o nouă Constituţie Răspunde
Actualul regim constituţional din România, instituit în anul 1991 şi revizuit marginal în anul 2003, conţine o serie întreagă de idiosincrazii ideologice tributare mentalităţii gorbacioviste a FSN şi o sumă de imperfecţiuni, incoerenţe şi ambiguităţi, în special la nivel instituţional, care şi-au revelat neajunsurile în ultimii 20 de ani. Din acest motiv, o nouă Constituţie – şi nu doar o nouă revizuire a documentului parentat de Ion Iliescu şi Antonie Iorgovan, care în parte nu face decât să corecteze o revizuire anterioară care s-a dovedit proastă, aşa cum doreşte preşedintele Traian Băsescu şi actuala coaliţie de la putere – constituie demersul necesar pentru a soluţiona problemele de fond puse de actul constituţional din prezent. Adoptarea unei noi Constituţii înseamnă convocarea unei Adunări Constituante, care să îşi desfăşoare lucrările în paralel cu Parlamentul, până la ratificarea şi intrarea în vigoare a noului regim constituţional.
Ascensiunea și decăderea marilor puteri Răspunde
Articolul acesta nu este însă un eseu despre traducerile de literatură de relații internaționale în România, cu toate că ar fi un subiect bun de abordat. De asemenea articolul nu va analiza calitatea ediției în limba română a istoricului britanic. Articolul se va axa pe semnificația și actualitatea volumului publicat acum mai bine de 20 de ani de către Paul Kennedy. Comentariile au la baza ediția a doua în limba engleză din 1987 a lucrării istoricului britanic. More…
Moderaţie şi flexibilitate în politica americană Răspunde
„Seri ca acestea îmi amintesc de o vreme când republicanii şi democraţii chiar lucrau împreună, fiind convinşi că a face un compromis nu era un cuvânt murdar, ci esenţa guvernării.“ (Leon Panetta, la primirea Premiului Eisenhower, 29 martie 2012) More…
Campania „Nu ne vindem ţara” II 6
Când credeai că nimic nu te mai poate surprinde, citeşti în ziarul Pravda, adică Adevărul în limba română, cum domnul Florin Iaru – un veteran atât al „Glorioasei Revoluţii” din decembrie ’89 cât şi al represiunii din Piaţa Universităţii din ’90 – se face ecoul lui Victor Ponta, liderul cheguevarist al PSD, şi declanşează în mod poetic campania „Nu ne vindem ţara II”!… „O ţară care îşi vinde resursele este condamnată la subdezvoltare”, conchide sapienţial domnul Iaru, aceeaşi persoană cu domnul Iaru care, cu alte ocazii, susţinea „criogenizarea” ecologică întru eternitate a munţilor, apelor şi câmpiilor patriei. Nici aşa, nici pe altminteri, cu alte cuvinte. More…
Cum ajunge stânga şi dreapta rezonabilă să se pună aproximativ de-acord, şi problema filozofică care rămâne deschisă (one last time despre avort) 4
Într-un foarte bun comentariu apărut pe portalul Criticatac, Laura Şefănuţ respinge aplicabilitatea argumentului privind dreptul la viaţă în dezbaterea (complexă) care există în jurul avortului şi recurge în schimb la un argument prescriptivist enunţat de R.M. Hare, „regula de aur”, care conchide în mod convingător că „avortul nu este moral, cu unele excepţii”. Aceste excepţii indicate de filozoful britanic, în speţă legitimitatea morală a avortului în cazul în care viaţa mamei este pusă în pericol sau se ştie ca nou-născutul va suferi de afecţiuni congenitale serioase, sunt în esenţă aceleaşi cu excepţiile stipulate în ţările care au interzis avortul, cum e cazul Irlandei sau Poloniei în Europa, ba mai mult, ele sunt chiar acceptate de multe biserici şi culte religioase, inclusiv de Biserica Ortodoxă Română (doctrina actuală a Bisericii Catolice, deşi practic aceeaşi, este prima facie mai puţin cazuistică în această privinţă). Cu toate acestea, Laura Ştefănuţ, consideră că statul nu ar trebui să intervină în această chestiune, că acesta nu ar trebui de regulă să instituţionalizeze moralitatea, ci să lase indivizilor libertatea de acţiune, inclusiv pe aceea de a acţiona moralmente greşit, oferind ca avertisment problemele apărute, din mai multe motive, în perioada comunistă. More…
7 poziţii despre avort, de la o extremă la alta 3
Foarte adesea uităm că democraţia reală este un cadru şi nu o soluţie pentru problemele noastre filosofice şi morale. Conservatori şi socialişti, creştini, musulmani sau atei, ecologişti şi exploatatori ai gazelor de şist, (aproape) oricine are o idee nouă sau interesantă se plasează în afara (nu împotriva) consensului democratic. Şi face eforturi să extindă acest consens în propria direcţie. More…
Scurt îndreptar privind problemele de atitudine, incultură politică şi deficienţă de spirit democratic a ONG-urilor neostângiste (Post-scriptum) 4
Florin Iepan : Născuţi la comandă. Decreţeii (film documentar)
După tentative grăbite de etichetare drept „fascism” sau „legionarism” unele grupuri pro-viaţă sau propuneri legislative în favoarea reglementării condiţiilor laxe de avort din România, reprezentanţii Noii Stângi recurg acum la comparaţii mai apropiate de adevăruri istorice, însă tentate de acelaşi tip de recurs la epitete hiperbolice. Într-un comentariu pe portalul Criticatac care analizează proiectul de lege din Parlament, Oana Dan vorbeşte deja de „neo-decreţei”, facând referire la generaţia numeroasă născută imediat după interzicerea avortului în România (şi adoptarea altor politici pro-nataliste active) de către regimul comunist, prin Decretul 770 din anul 1966.
Civitas Politics 