SMURD nu este o instituţie, este un program. Mai precis un protocol între Ambulanţă şi Pompieri cofinanţat de populaţie prin Fundaţia pentru SMURD. Poate că domnul Arafat a promovat această organizare atipică inclusiv din motive strategice (ca să se ferească de puterea birocraţiei). Dar, pe de altă parte tocmai această structură aduce forţa programului. SMURD foloseşte ethosul serviciului de Pompieri, capacităţile logistice (sedii, şoferi) ale acestuia, fonduri obişnuite de la Ministerul Sănătăţii şi un impozit voluntar al populaţiei pentru a construi un serviciu performant şi cu economii de cost. More…
Category Archives: Analysis
Hazard moral în sectorul financiar şi limitarea deficitelor bugetare structurale în zona euro Răspunde
Domnul Lucian Croitoru, poate cea mai potrivită persoană pentru a deveni următorul guvernator al Băncii Năţionale a României, publică un studiu pe Hotnews intitulat Zona Euro: Un adevăr care nu convine, în care argumentează că decizia adoptată de Consiliul Uniunii Europene la sfârşitului anului trecut privind limitarea constituţională a deficitului bugetar structural al statelor membre la 0,5% din PIB (practic un Pact de Stabilitate II), deşi necesară, nu este suficientă pentru a consolida stabilitatea macroeconomică din zona euro, deoarece: 1) pe termen scurt, ea poate contribui la inhibarea procesului de reechilibrare a balanţei de plăţi dintre ţările sudice şi cele nordice prin reducerea cererei externe în ţările cu un surplus de cont curent; şi 2) mult mai important, pe termen lung ea nu modifică în mod credibil anticipaţiile generatoare de hazard moral privind salvarea de la faliment de către guverne a entităţilor private too big to fail. More…
Estul sălbatic al Europei 1
Estul continentului reprezintă din punct de vedere istoric zona cea mai instabilă a Europei. Toate evenimentele majore care au zguduit lumea în ultimul secol, de la cele două războaie mondiale şi până la căderea comunismului, îşi au originea în această regiune complicată a Europei. Integrarea principalelor state central-estice în Uniunea Europeană şi alianţa nord-atlantică a repus în dezbatere problemele Europei de est după îngheţul comunist, însă pentru observatorii din vestul continentul şi de peste Atlantic ea rămâne una dintre cele mai ignorate şi mai puţin înţelese regiuni ale lumii.
O primăvară rusească? 5
Desigur, Vladimir Putin își păstrează în sondaje sprijinul popular, în special în zonele mai puțin dezvoltate. În să în câteva luni numărul demonstranților a crescut de la câteva zeci/sute de oameni (vezi imaginea de mai jos) la zeci (probabil peste o sută) de mii. Iar aceasta este o schimbare radicală a jocului. More…
Un candidat cu agendă și problemele lui: Nicușor Dan Răspunde
Am citit azi despre candidatura lui Nicușor Dan pentru postul de primar al Bucureștiului pe Contributors. În mod normal nu aș prezenta aici un candidat independent cotat cu șanse slabe, dar domnul Dan chiar pare să aibă un program. More…
Femei pentru bancnotele româneşti: de la Elisabeta Rizea la Fecioara Maria. Cu un comentariu despre trecutul utilizabil 14
Am citit pe blogul Medusei despre iniţiativa ALTFEM de a strânge semnături pentru emiterea unei bancnote cu figură feminină.
Ce figură? Dacă Medusa raportează corect iniţiativa … orice figură feminină. Un astfel de vag arată ori disperare ori neglijenţă – eu înclin spre a doua variantă. Dar discuţia în sine e interesantă şi merită aprofundată. More…
Memorandumul Meseberg: Ostpolitik sau Rapallo? 3
În iunie 2010, Angela Merkel, cancelarul Germaniei, şi Dimitri Medvedev, preşedintele Rusiei, au semnat, la Castelul Meseberg, un memorandum prin care cele două state se angajau să îşi extindă cooperarea atât în domeniul civil cât şi în domeniul militar şi, în plus, prevedeau consultări bilaterale pentru căutarea unei soluţii în conflictul îngheţat din Transnistria. More…
Condiţia geopolitică a Noii Europe Răspunde
Aşezarea geografică a statelor europene central-estice între două mari centre de putere, cel german la vest şi cel rusesc la est, constituie factorul determinat care a configurat destinul politic tulbure al acestei regiuni în epoca modernă. Compusă din state fragile şi disputante, majoritatea apărute abia după Primul Război Mondial, când a luat sfârşit împărţirea habsburgo-germano-rusă a regiunii, Europa central-estică este zona continentului cu cea mai precară securitate strategică, aşa cum o dovedeşte de altfel şi fluiditatea graniţelor sale politice în cursul ultimului secol. Deşi existenţa Uniunii Europene şi integrarea în aceasta a principalelor state central-estice după prăbuşirea Uniunii Sovietice a însemnat o consolidare netă a securităţii strategice a regiunii, Europa central-estică rămâne chiar şi în acest context vulnerabilă la balanţa de putere dintre Germania şi Rusia şi la evoluţia constrângerilor externe la adresa acesteia.
Parteneriatul strategic româno-american – o nouă etapă Răspunde
A trecut ceva vreme de la vizita președintelui Traian Băsescu la Washington și primirea sa de către omologul său american Barack Obama. Cu excepția unui preview asupra vizitei am evitat să fac o analiză la cald din cauză că aceasta ar fi surprins doar parțial semnificația evenimentului pentru relația bilaterală. More…
Scurt îndreptar asupra teoriei separării puterilor politice și independenţa justiţiei 10
Într-o ţară nu de mult ieşită din totalitarism, cu o aculturalizare oricum târzie şi nu foarte solidă a teoriei şi practicii politice occidentale şi în care filozofia politică nu are tradiţie, neînţelegerea raţiunilor şi mecanismelor de bază ale teoriei separării puterilor pe care se întemeiază democraţia reprezentativă liberală este generală şi imediat evidentă în dezbaterile publice. Ea atinge totuşi uneori proporţii periculoase mai ales când vine vorba de a treia putere în stat, sistemul de justiţie, şi ce anume înseamnă independenţa acesteia. More…
Valsul Schengen II Răspunde
Traian Băsescu și Jose Manuel Barroso
După eșecul aderării la Spațiul Schengen din primăvara acestui an eforturile României și Bulgariei de integrare europeană au fost din nou năruite în această toamnă. Acest nou refuz s-a produs deși Franța și Germania s-au angajat să negocieze un compromis care să permită Bucureștiului și Sofiei să devină membrii ai Spațiului Schengen în trepte, prin integrare pe rând a aeroporturilor și porturilor, urmate de aderarea deplină. Acest compromis a fost respins însă de Olanda și Finlanda, care au considerat că România și Bulgaria nu prezintă destule garanții politice pentru a se integra în Spațiul Schengen.
Don’t leave the streets! Egypt’s revolutions still to come 1
Those of us Eastern Europeans, who did not witness the 1989 revolutions, are nevertheless the children of a revolution. If we were too young to discern for ourselves the communist fall, we grew up during the making of the narratives of the revolution, in which innumerable stories and actors fought hard in the streets, in the media and inside the newly crafted institutions to convince us of their truth. More…
Civitas Politics 
