Astfel ajungem la esența problemei. Electoratul nu este o fabrică de cremvuști în care torni mesaje și din care scoți voturi. Chiar și cei mai puțin informați dintre alegători simt nevoia unei minime garanții că votul lor folosește la ceva, că nu este un simplu exercițiu de admirație. Înainte de a lupta pentru voturi, dl Tăriceanu trebuie să se poziționeze ca o alternativă credibilă. Ca să fie o alternativă credibilă, dl Tăriceanu trebuie sa aibă deja voturi. Acest cerc vicios este specific noilor partide și mișcări și, în cazul domnului Tăriceanu și al RPL, poate fi rezolvat în două moduri. Ambele necesită un impuls din partea PSD.
More…
Category Archives: Andrei Tiut
Ruperea USL, ruperea PNL și predicții Răspunde
Dincolo de termenii rezervați, ideea era că, dacă USL „dorește” să existe, atunci ea „poate” să existe. În spatele aveam două premise. Pe de o parte, o premisă de raționalitate ca rezultat al procesului politic. Pe de altă parte, premisa tacită a unei prudențe în păstrarea puterii. Altfel spus, o raționalitate orientată spre conservarea puterii în fața unui potențial pericol băsescian și nu o raționalitate „aventurieră” orientată spre maximizarea profitului politic în condiții de risc.
Prima premisă mi se pare validă în continuare. A doua a fost, extrem de probabil, greșită. USL a început să se usuce în interior când diverși politicieni ai Uniunii, la diferite nivele, au ales să joace la offside forțând concesii sub amenințarea șubrezirii sau părăsirii alianței.
Există trei rânduri de motive despre care am vorbit mai sus. Una este epuizarea obiectivelor – pe care l-am prevăzut. Al doilea este comportamentul aventurier (deși rațional) al unei mase critice de politicieni USL – acesta mi-a scăpat. Al treilea (și cel mai la modă astăzi) este erodarea încrederii – despre acesta, iarăși, am vorbit. More…
O revizuire constituțională pentru noi, fără noi. Răspunde
[…]din acest mix lipsește ceva. Lipsesc cetățenii. Specialiștii s-au folosit de cadrul instituțional deja existent pentru a își face auzită vocea cu claritate. Și s-au folosit de prestigiul din dotare (uneori destul de redus) pentru a ține politicienii sub presiune.
Organizațiile civice și cetățenii individuali, în schimb, au fost masați sub acoperișul Forumului Constituțional și ideile lor trecute prin procesorul de materie primă reprezentat de raportul Forumului. Care au ajuns în materialul de sinteză (…fericiții…) au văzut măcar unele dintre propunerile lor preluate. Care au fost ajuns note de subsol în anexă, nici măcar atâta.
More…
Klaus Werner Iohannis și riposta nucleară 4
Lucrurile se schimbă în momentul în care dl Iohannis devine vice-premier (funcție de înaltă demnitate, chiar dacă uneori slab definită). Să zicem, totuși, că dl Iohannis nu poate deveni vice-premier; poate fi suficient să obțină coordonarea noilor servicii unificate de urgență. În toate articolele din această serie „omul de stat” a fost definit drept cineva care vorbește în numele statului sau națiunii ca un întreg. Cel mai bine faci asta ca președinte, premier, ministru de externe, sau guvernator al BNR. Dar se poate încerca și de braț cu Raed Arafat.
More…
De iarnă: Monștri pe șenile versus tehnologie inteligentă off the shelf 5
Până la urmă este logic. Tatăl meu a folosit lopata. Bunicul meu tot lopata. Primul ministru Ungureanu ne-a îndemnat să folosim lopata. Vin soldații la deszăpezit – cu lopata. Dana Grecu îi laudă pe soldații care lucrează cu lopata. De ce aș căuta soluții alternative?
Între timp am aflat că există elicoptere amfibii, așa că m-am simțit parțial răzbunat. Adevărul este, însă, și eu eram prizonierul aceleiași gândiri „hard” care spune că, dacă natura ne aruncă în față dificultăți, noi trebuie să aruncăm înapoi monștri din oțel și petrol. Ori, această gândire este greșită. Nu este mereu nevoie să ridici în aer elicoptere. Atunci când vin inundațiile poți folosi vehicule pe pernă de aer sau chiar bărci. Atunci când niște bătrânei simpatici sunt înzăpeziți la capătul lumii nu este nevoie să trimiți per pedes doi jandarmi cu mâncare pe distanța de 12 km ci poți folosi un snowmobil. În câțiva ani (să zicem trei) dronele aeriene disponibile comercial vor fi la fel de eficiente în căutare (raportat la cost) pe cât sunt astăzi elicopterele.
More…
Clivaj în zona dreptei (I): societatea politică 5
Am scris de mai multe ori că un scop principal al USL, codificat în ADN-ul organizațional mai mult chiar decât în declarații publice, este anihilarea PDL și a lui Traian Băsescu. Sau cel puțin marginalizarea lor și împingerea într-o zonă în care să fie asimilați partidelor radicale, anti-sistem și extremiste. Mă grăbesc să spun că fraza dinainte nu este o judecată normativă. Prin „asimilați partidelor radicale” vreau doar să descriu o situație în care un grup de oameni aflați într-o minoritate adâncă își propun să producă transformări majore la nivelul societății.
Cât de „adâncă” trebuie să fie, însă, minoritatea ca săfie marginalizată? Experiența sugerează că, dacă toate partidele marginale au un scor însumat de aproximativ 15% (poate chiar mai mult), ele nu vor constitui o problemă majoră pentru societate sau pentru partidele „mainstream”. După această definiție, proiectul USL a eșuat. PDL are înspre 20%, PFC/PMP ~5%, PPDD ~6%, PRM ~3%. În total, din trei români care votează, unul merge către aceste partide.
În această configurație este important să înțelegem rolul PDL. După victoria lui Vasile Blaga există trei evenimente importante pentru partid. Primul este dat de scena perdeluței, care înseamnă separarea de Traian Băsescu. Al doilea moment este dat de rezistența și chiar prosperitatea PDL sub Vasile Blaga. Văduvit de sprijinul „ultra-reformiștilor” și „ultra-anti-corupților” din PFC/PMP, partidul nu numai că a supraviețuit, dar chiar a crescut în sondaje. Al treilea eveniment, doar parțial consolidat, este discursul de „pace” al d-lui Predoiu. Nimeni, indiferent de opinia despre președintele în funcție, nu îi nu neagă acestuia caracterul conflictual. Promovând pacea, domnul Predoiu arată nu doar că este diferit de Traian Băsescu ci și în ce fel. More…
Schema de (in)acțiune a statului român în cazul prăbușirii avionului YR-BNP 6
Una din primele întrebări pe care mi le-am pus văzând dificultățile pe care le au autoritățile în recuperarea pasagerilor din recentul accident tragic a fost: „de ce acum?”. După majoritatea informațiilor care le am, România își îmbunătățește de ceva timp și în mod constant calitatea serviciilor de urgență. Ce a fost diferit de data aceasta? Un posibil răspuns, sugerat involuntar de ministrul Stroe, este absența unei celule de urgență/criză. În majoritatea urgențelor care ajung să fie celebre o asemenea celulă există; în acest caz nu a existat. Este, deci, posibil, ipotetic, ca problema să fie incapacitatea sistemului de a gestiona o urgență ce necesită cooperare la nivel național fără o celulă de criză.
În analiza acestei scheme vom trece repede peste lipsa de logică grafică. Profesioniștii bine instruiți din sistemele de urgentă vor putea (presupunem) să treacă peste faptul că organismele de decizie și control sunt trecute în josul paginii sau că ROMATSA are o căsuță cu majuscule și ISJU una cu caractere normale în ciuda faptului că au o importanță comparabilă. Asemenea probleme stilistice pot confuza un jurnalist oarecare, dar nu un profesionist din structuri.
Să mergem, însă, pe schema legăturilor. Presupunem că ați căzut din cer cu un avion. More…
Recentele evenimente politice în lumina predicțiilor de pe Civitas Politics și Context Politic 11
Vi s-a spus că USL se rupe, că țara se rupe. Că USL se rupe după ce rupe țara. Că țara se rupe dacă se rupe USL. Că CSM e speranța, că CSM este sub papucul ciumei roșii. Că CCR e speranța, apoi că CCR e sub papucul ciumei roșii, apoi iară că e speranța apoi iară că… Toate aceste propoziții nu reflectă, cu mici excepții, decât speranțele și temerile celor ce le scriu, adică dansul frenetic al hormonilor. Mai bine faceți cum zice poetul:
Nu spera și nu ai teamă,
Ce e val ca valul trece;
De te-ndeamnă, de te cheamă,
Tu rămâi la toate rece. More…
Predicții pentru 2014 5
Președintele ales al României se va încadra în una din două tipologii. Fie va fi un „Om de Stat” care a mai reprezentat România în calitate oficială înainte să candideze, fie va fi lider de alianță, unde alianță nu înseamnă întoarcerea acasă a experimentelor eșuate ci o alianță între minim două electorate distincte. Cele două tipologii se pot suprapune. O discuție despre numele posibile găsiți aici și aici. O explicație puțin mai abstractă voi publica în numărul viitor al Foreign Policy România.
Sorin Oprescu nu va candida la președinție, sau, cel puțin, nu la modul serios (= cu o organizație eficientă în spate).
PDL va avea candidat propriu la președinție și acest candidat va lua (mult) mai multe voturi decât un eventual candidat PMP/PFC. More…
Dilemele lui Victor Ponta în 2014. Și un bonus 6
Dl Ponta poate alege dacă PSD susține sau nu candidatul PNL. Dacă decide să îl susțină, atunci poate folosi controlul asupra bugetului (prin domnii Voinea și Șova) pentru a controla nemulțumirea internă din PSD. În plus, un candidat PSD care nu are sprijinul necondiționat al lui Victor Ponta ar avea mari dificultăți să se confrunte cu un Crin Antonescu exponent simultan al tradiției USL și al spiritului anti-baronial / anti-corupție. Pe scurt, liderii locali nu sunt întrutotul gata să joace în politica mare singuri, iar Victor Ponta are drept de veto.
Dacă decide să susțină un candidat PSD, dl. Ponta se poate baza pe organizația PSD și, foarte probabil, pe a UDMR. Împreună, acestea controlează aproape 50% din Parlament și aproape 50% din voturile populației. Să admitem că există o lipsă de suprapunere între voturile parlamentare și cele prezidențiale. Chiar și așa, punctul de pornire al unui candidat PSD este excelent More…
Previziunile 2013 (din decembrie în decembrie) 8
Deblocarea relațiilor dintre instituții (fără să discutăm dacă este bine sau rău) s-a întâmplat. În ceea ce privește asumările de răspundere și legile respinse la CCR nu am văzut (deocamdată) statistici. În ceea ce privește numărul ordonanțelor de urgență… este complicat. Tehnic, se pare că am avut dreptate, numărul a fost mai mic. Dar asta nu s-a întâmplat organic; dimpotrivă, guvernul Ponta a fost destul de entuziast în a legifera prind decret. Abia la finalul anului s-a pus o frâna bruscă pentru a salva statistica. O nuanțare a previziunii puteți citi aici.
Am subestimat amploarea declinului PPDD și rezistența în tranșee a PDL. În 2012 ARD a obținut 16%. În 2013 ARD minus FC minus Traian Băsescu, adică PDL, are un scor de aproximativ 18%. Acest scor îi oferă o poziție dominantă în negocierile cu restul Opoziției și o poziție cvasi-egală în eventuale discuții cu PNL. Aceste două consecințe au efecte importante asupra jocului politic.
Apoi, ca urmare a punctului de mai sus, am supraestimat stabilitatea scenei politice și în special a USL. Acuma, să ne înțelegem, guvernarea a mers înainte cu câteva sincope normale și, până la urmă, sănătoase. Dar climatul din interiorul USL s-a deteriorat semnificativ. More…
Dezbatere România Publică despre procedura de revocare a parlamentarilor Răspunde
Civitas Politics a participat ca observator la dezbaterea organizată de România Publică pe moțiunea Cetăţenii ar trebui să poată declanşa în circumscripţie proceduri de demitere a parlamentarilor? Am susținut că nu ar trebui să poată. Precum într-un banc celebru, cauza noastră a fost atât de disperată încât nu puteam decât să performăm. Numai 3% susțineau poziția noastră. La final am urcat această cifră la 18%, cam cât un mare partid de opoziție. Meritele aparțin în primul rând vorbitorilor principali (Radu Zlati, PNL și Victor Giosan). Noi (eu și George) am fost observatori alături de Codru Vrabie de la EPAS.
Civitas Politics 