O posibilă ipoteză ar fi că cei care refuză acum capitalismul și piața liberă în România se simt dezamăgiți de acestea. Și acest lucru nu e de mirare, dacă luăm în considerare faptul că un tânăr manifestant din piață născut, să spunem în 1990, în timpul unei crize economice[iii], a fost forțat să-și trăiască o parte din copilărie în timpul unei alte crize economice, 1997-2000, și este forțat în 2012 să-și vadă debutul profesional compromis de o criză economică și financiară, care pare să nu se mai termine – 2008-201?. Frustrarea față „capitalism” în acest caz pare justificată. More…
Eroarea ne-statistică și alte lucruri pe care nu le știați despre sondaje 6
Pe blogul Sociollogica am citit de curând o analiză care încearcă să argumenteze că deseori cea ce apare cititorului de rând ca manipulare grosolană prin sondaje reflectă de fapt diferențe de metodologie și/sau trenduri pe care un cititor avizat le poate înțelege la o lectură atentă. More…
România și NATO în 2012: Smart Defence și apărare anti-balistică 12
Periplul de luni al președintelui Traian Băsescu la Bruxelles a avut două componente una nord-atlantică și una europeană. În cele ce urmează voi discuta despre prima deoarece a marcat o serie de evoluții importante pentru politica de securitate națională a României. Această primă vizită a președintelui Băsescu la sediul NATO de la Bruxelles în acest an a stabilit în linii mari agenda politică pe care o va urmări România în 2012 în cadrul Alianței. More…
Cum poate concurenţa îmbunătăţi calitatea învăţământului? 1
În momentul de faţă statul finanţează şi în acelaşi timp administrează cea mai mare parte a serviciilor educaţionale din România, însă risipa de resurse, ineficienţa, corupţia şi rezultatele tot mai slabe ale sistemului de învăţământ autohton, chiar şi în privinţa predării unor noţiuni elementare tinerelor generaţii, au devenit un fapt comun cu care pare să se fi resemnat toată lumea. More…
Logica sacrificiului și logica politică în Piața Universității 1
Atunci când diverși politicieni sunt huiduiți pâna la ieșirea din piață asta nu se întâmplă pentru că cei de la Universitate resping însăși politica. Dar politicienii care au intrat – cu ziariștii, bodyguarzii și acoliții lor – erau veniți ca să ceară și nu să ofere, să își sprijne cariera în declin și nu să sprijine piața în ascensiune. Iar noi, ceilalți, nu mai suntem obligați sa îi acceptăm ca fiind răul cel mai mic. Putem alege să fim inspirați pentru un timp de sacrificiul celorlalți. More…
Gheorghe Asachi, părintele conservatorismului clasic românesc Răspunde
- Statuia lui Gheorghe Asachi din Iaşi
În mediul intelectual autohton a crescut în ultimii ani interesul pentru istoria conservatorismului politic românesc[i], însă rolul crucial al personalităţii lui Gheorghe Asachi (1 martie 1788-12 noiembrie 1869) în conturarea acestui curent politic a fost de regulă trecut cu vederea. Conservatorismul clasic românesc – cristalizat după Revoluţia din 1848 şi maturizat în timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza – a fost de la bun început şi până la sfârşit un fenomen preponderent moldav, iar Gheorghe Asachi – cărturarul moldovean post-iluminist, situat din punct de vedere ideologic undeva între Johann Wolfgang Goethe şi Edmund Burke – a fost adevăratul său părinte spiritual.
Românii și dictaturile militare 3
Ultima dată când România a fost condusă de un regim militar a fost în timpul dictaturii lui Mareșalului Ion Antonescu. Consecințele acestui regim au fost nefaste pentru România: distrugerea instituțiilor democratice, genocid și o campanie militară dezastroasă. Faptul că la mai bine de 70 de ani de la instaurarea primului regim militar autoritar în România și la 22 de ani de la înlăturarea totalitarismului comunist, un ofițer al Armatei române cere instaurarea unui regim militar, chiar și provizoriu, este un lucru grav și îngrijorător. În mod paradoxal propunerea a fost făcută într-un loc unde de mai bine de de aproape trei săptămâni se strigă „Libertate” și „Jos Dictatura” (sic!). Ce fel de libertate a fi aceea care imediat ar fi suprimată de un regim militar? Și ce fel de societate ar fi aceea care ar renunța de bună voie la Libertate? More…
Scurt îndreptar privind neoliberalismul şi ignoranţa stângii postmoderne reloaded 9
Într-un comentariu apărut pe site-ul Criticatac, un portal al stângii postmoderne româneşti care, printre altele, se străduieşte să nege dezastrul societal şi genocidul social al comunismului tot aşa cum neonaziştii se străduiesc să nege Holocaustului, Cornel Bran şi Daniela Gabor publică un manifest-program intitulat îndrăzneţ, “Cum ieşim din neoliberalism?”, care, în ciuda aparentei sale sofisticări pentru necunoscători, reprezintă un monument de ignoranţă a stângii postmoderne în ceea ce priveşte neoliberalismul şi mai ales în ceea ce priveşte problemele cu care se confruntă economia românească, una atât de puţin neoliberală din nefericire. More…
Societatea civilă şi societatea ONG-urilor Răspunde
Deşi au trecut mai bine de 20 de ani de la restaurarea unei democraţii liberale, în România persistă o confuzie adâncă, ba chiar neînţelegeri profunde, a câtorva noţiuni de bază ale filozofiei politice asociate acesteia. Una dintrele cele mai vizibile dintre acestea este semnul egal pus cu de la sine putere de mulţi intelectuali între ONG-uri, de preferinţă ONG-ul în care aceştia activizează, şi venerabila idee de societate civilă. More…
Cine a avut de suferit mai mult de pe urma crizei: angajaţii din sectorul privat sau cei din sectorul public? Răspunde
- Numărul net de concedieri şi angajări în sectorul privat şi cel public (mii lunar, martie 2009-iulie 2011; Sursa : IMF Romania Country Report No 12, 2011)
În unele segmente ale opiniei publice circulă mitul că angajaţii din sectorul public au fost singurii care suferit ca urmare a crizei economice declanşate în 2009 sau că măsurile de austeritate luate de guvernul Emil Boc, şi anume reducerea cu 25% a salariilor acestora, ar fi fost o măsură ideologică menită să instituie un “război de clasă” între angajaţii din sectorul privat şi angajaţii din sectorul public. Nimic mai fals!
Despre protestele de stradă, opoziţie şi domnia legii 2
Se prea poate ca instituţiile reprezentative să fie disfuncţionale, adică reprezentanţii poporului – fie cei la putere, fie cei din opoziţie – să acţioneze în contradicţie cu sentimentele, valorile şi opiniile poporului care i-a ales. Nici în acestă situaţie însă soluţia nu constă în debarasarea de domnia legii şi de instituţiile democraţiei liberale, „revoluţie” şi instaurarea “democraţiei străzii” sau nu-ştiu-ce altă formă de „democraţie participativă”, ci reformarea şi întărirea instituţiilor reprezentative, adică creşterea capacităţii acestora de a acţiona într-o mai strânsă concordanţă cu sentimentele şi opiniile majorităţii cetăţenilor, prin eliminarea partidocraţiei, îngrădirea rolului deţinut de grupurile de interese în politică, reducerea corupţiei, o mai bună consultare ş.a.m.d. More…
Retrospectiva diplomatică a anului 2011: Scutul anti-rachetă Răspunde
Găzduirea scutului anti-rachetă reprezintă piatra de hotar a parteneriatului strategic româno-american pe termen mediu și lung. Acest acord va defini rolul României în cadrul arhitecturii de securitate europene în următoarele decade și va spori importanța Bucureștiului în cadrul politicii externe americane. More…
Civitas Politics 