Statul român nu a formulat o politică coerentă de stimulare a natalității: nu există destule creșe și grădinițe în România pentru a satisface nevoile acelei părți a populației care este fertilă și activă din punct de vedere economic, nu sunt acordate deduceri de taxe și impozite pentru companiile care ar fi dispuse să construiască creșe și grădinițe pentru angajații lor, iar problema concediului maternal și a indemnizației aferente nu a fost soluționată corespunzător. Eforturile pentru reducerea mortalității infantile sunt departe de a fi eficiente și efective, chiar dacă există planuri în acest sens. Starea precară a sistemului de sănătate și corupția ce îl afectează, sabotează și acele minime eforturi depuse pentru limitarea mortalității infantile. More…
Category Archives: Analysis
Restituirea imobilelor către vechii proprietari: între lipsă de imaginație și mentalitate de monopol 1
În rezumat, Fondul Proprietatea a fost gândit pentru a oferi ca despăgubiri echivalentul a 14 mld. RON celor ale căror proprietăți au fost confiscate de regimul comunist.. Un nou (și simpluț și discutabil) calcul al MFP sugerează că suma de plătit ar fi mai degrabă 70 mld. RON. Pentru a ieși din impas Guvernul ar dori să limiteze despăgubirile la 15% din valoarea de piață. Adică – o să râdeți – 10.5 mld. RON.
A fost luată în considerare și restituirea unor imobile în natură dar ideea a fost abandonată pentru a nu crea discriminări (sic). Și, dacă Hotnews nu exagerează, ministrul finanțelor a denumit acest construct (i)logic „soluție”
Deja la o primă lectură abordarea vădește lipsă de respect față de proprietate și o oarecare doză de ipocrizie. Dar „soluția” ministrului devine și mai criticabilă dacă ne uităm la alternative. More…
Sursele comportamentului Coreei de Nord Răspunde
Coreea de Nord sau Republica Populară Democrată Coreeană este o continuă sursă de știri politice senzaționale, dar mai ales o sursă de insecuritate regională și globală. În ultimii ani Phenian-ul s-a remarcat prin dezvoltarea și testarea cu succes a unei arme atomice, în ciuda presiunilor internaționale de a opri programul, scufundarea unei corvete sud-coreene, bombardarea unei insule sud-coreene, lansări periodice de rachete, declarații belicoase, sărăcia și subdezvoltarea extremă și bineînțeles bizarul regim politic, care reușește să îmbine „armonios” comunismul de tip stalinist, xenofobia, naționalismul exaltat și rasismul, cu superstițiile rurale. Comportamentul Coreei de Nord este unul cât se poate de rațional, care poate fi încadrat în trei categorii: o logică de război, o logică a supraviețuirii și o logică internă. Cu alte cuvinte there is a method to their madness. More…
Extremele se atrag, însă cea stângă beneficiază încă de tratament preferenţial în raport cu cea dreaptă 8
Deşi au trecut circa 20 de ani de la căderea comunismului, ideologia totalitară de extremă stângă şi numeroasele reformulări, justificări, rectificări, nuanţări şi dezvoltări ale acesteia continuă să beneficieze de un tratament (supra)preferenţial la nivel politic, academic şi în masa largă a opiniei publice comparativ cu ideologia totalitară de extremă dreaptă. Acest lucru este cu atât mai de neînţeles cu cât ideologia totalitară de extremă stânga este prioritară în raport cu ideologia totalitară aşa-zis de extremă dreapta, care nu a fost decât o reformulare a acesteia din urmă, şi a fost mult mai longevivă şi mai distructivă. Mai mult, deşi acest lucru se aminteşte rar, chiar şi anumite elemente care particularizau ideologia totalitară de dreaptă – în esenţă exploatarea unui filon tradiţionalist şi xenofob – au fost asimilate în timp, deşi la o intensitate mai scăzută, de majoritatea regimurilor totalitare de stânga. More…
Principii de reformă electorală Răspunde
Parlamentul discută din nou modificarea legii electorale şi propune, din câte se pare, nimic altceva decât o nouă variantă a sistemului opac de vot mixt, „uninominal-proporţionalist”, care a fost introdus prin legea electorală din 2008, deşi unele formaţiuni politice, atât de la putere cât şi din opoziţie, se declară oficial în favoarea unui sistem de vot „uninominal” sau majoritarist… Aşadar, această nouă propunere de reformă electorală, încercată ca şi ultima taman în an electoral şi realizată după dictonul neaoş caragialesc „să se revizuiască, primesc! dar să nu se schimbe nimica!/să nu se revizuiască, primesc! dar atunci să se schimbe pe ici pe colo, şi anume în punctele esenţiale!”, a ajuns din nou captivă calculelor obscure şi intereselor înguste de partid şi de grup ale unei clase politice profund disfuncţionale şi mult îndepărtată de interesele reale ale ţării şi ale cetăţeanului (care de altfel a ajuns la un vârf statistic al apatiei politice). More…
Bilanț de putere minoră (I) 3
Analiza aceasta se dorește a fi o scurtă evaluare a situației elementelor de putere deținute de România în momentul de față. Elementele de putere avute în vedere sunt forța militară, starea economiei și evoluția populației. Nu îmi propun o analiza detaliată, blogul nu este locul pentru acest tip de demers, iar mijloacele aflate la dispoziție sunt insuficiente. Sunt însă destule informații care să susțină teza acestui articol: poziția de putere ocupată de România în cadrul sistemului internațional s-a fragilizat în ultimii ani, punând la îndoiala credibilitatea și capacitatea, și așa limitată, de a influența evoluțiile internaționale. More…
Despre corupție (2): tăierea accesului la resurse 3
Unul dintre principalele succese ale strategiei Macovei, așa cum a fost prezentată în articolul anterior este că a impus în societate consensul conform căruia lupta împotriva corupției echivalează cu lupta împotriva corupților. Este – mă grăbesc – să adaug – un succes nefericit. În fapt, corupția poate fi (trebuie) abordată și ca fenomen cultural, aspect al luptei pentru resurse sau produs secundar al unui joc politic prost calibrat constituțional. În acest articol voi încerca să argumentez următoarea ipoteză: corupția poate fi combătută (și) prin tăierea accesului la resurse, atât pentru corupători cât și pentru corupți. More…
O pledoarie pentru o nouă Constituţie Răspunde
Actualul regim constituţional din România, instituit în anul 1991 şi revizuit marginal în anul 2003, conţine o serie întreagă de idiosincrazii ideologice tributare mentalităţii gorbacioviste a FSN şi o sumă de imperfecţiuni, incoerenţe şi ambiguităţi, în special la nivel instituţional, care şi-au revelat neajunsurile în ultimii 20 de ani. Din acest motiv, o nouă Constituţie – şi nu doar o nouă revizuire a documentului parentat de Ion Iliescu şi Antonie Iorgovan, care în parte nu face decât să corecteze o revizuire anterioară care s-a dovedit proastă, aşa cum doreşte preşedintele Traian Băsescu şi actuala coaliţie de la putere – constituie demersul necesar pentru a soluţiona problemele de fond puse de actul constituţional din prezent. Adoptarea unei noi Constituţii înseamnă convocarea unei Adunări Constituante, care să îşi desfăşoare lucrările în paralel cu Parlamentul, până la ratificarea şi intrarea în vigoare a noului regim constituţional.
Cum ajunge stânga şi dreapta rezonabilă să se pună aproximativ de-acord, şi problema filozofică care rămâne deschisă (one last time despre avort) 4
Într-un foarte bun comentariu apărut pe portalul Criticatac, Laura Şefănuţ respinge aplicabilitatea argumentului privind dreptul la viaţă în dezbaterea (complexă) care există în jurul avortului şi recurge în schimb la un argument prescriptivist enunţat de R.M. Hare, „regula de aur”, care conchide în mod convingător că „avortul nu este moral, cu unele excepţii”. Aceste excepţii indicate de filozoful britanic, în speţă legitimitatea morală a avortului în cazul în care viaţa mamei este pusă în pericol sau se ştie ca nou-născutul va suferi de afecţiuni congenitale serioase, sunt în esenţă aceleaşi cu excepţiile stipulate în ţările care au interzis avortul, cum e cazul Irlandei sau Poloniei în Europa, ba mai mult, ele sunt chiar acceptate de multe biserici şi culte religioase, inclusiv de Biserica Ortodoxă Română (doctrina actuală a Bisericii Catolice, deşi practic aceeaşi, este prima facie mai puţin cazuistică în această privinţă). Cu toate acestea, Laura Ştefănuţ, consideră că statul nu ar trebui să intervină în această chestiune, că acesta nu ar trebui de regulă să instituţionalizeze moralitatea, ci să lase indivizilor libertatea de acţiune, inclusiv pe aceea de a acţiona moralmente greşit, oferind ca avertisment problemele apărute, din mai multe motive, în perioada comunistă. More…
7 poziţii despre avort, de la o extremă la alta 3
Foarte adesea uităm că democraţia reală este un cadru şi nu o soluţie pentru problemele noastre filosofice şi morale. Conservatori şi socialişti, creştini, musulmani sau atei, ecologişti şi exploatatori ai gazelor de şist, (aproape) oricine are o idee nouă sau interesantă se plasează în afara (nu împotriva) consensului democratic. Şi face eforturi să extindă acest consens în propria direcţie. More…
Triumful boicotului: Piața Universității, Crin Antonescu, Sorin Frunzăverde 13
Mi-ar plăcea să cred că dezintegrarea PDL va fi rezultatul protestelor de stradă, așa cum i-am prezis prietenului de la începutul acestui articol. Dar probabil nu este, sau cel puțin nu direct. Dacă ar fi fost, atunci am fi văzut o anumită umilitate de ambele părți, o stânjeneală, un gust amar în gură ca atunci când trebuie să iei o doctorie despre care doctorul a spus că îți face bine. More…
La vânătoare de pirați! 5
Anul acesta România va participa pentru prima dată la Operațiunea Atalanta al cărei scop este combaterea pirateriei din largul coastelor Somaliei (Cornul Africii) și din Oceanul Indian. Aceasta va fi cea mai ambițioasă misiunea navală a marinei militare de la sfârșitul celui de-Al Doilea Război Mondial. More…
Civitas Politics 