Cine eşti tu, invenţie?
Astăzi, la o cafea, mama mi-a spus că Andrea Marin a luat medalia de aur la Salonul Mondial de a Geneva cu o pereche specială de scutece de unică folosinţă şi Ioana van Staden a luat o medalie de aur pentru o metodă revoluţionară de diagnosticare a cancerului. Cele două medalii, însă, sunt doar o parte din cele 24 de medalii de aur, 15 de argint, opt de bronz şi 11 premii speciale câştigate de România la acest eveniment.
Brazil and Spain are two countries that share a curiously similar dilemma these days. One may be tempted to think this has to do with their economies in these times of crisis, or maybe with the high visibility of their leaders. Time 100 has just chosen Brazil’s President Lula da Silva as the world’s most influential politician of the year (Obama reached only the fifth place) and he is a truly beloved leader preparing his succession in a booming country on the global scene. Spain is also on the front pages as it represents EU’s rotating Presidency with a very ambitious program. However, their dilemma is not one about the present or the future, but about their past. More…
Alegeri parlamentare 2008
Pentru a-mi clarifica anumite dileme în privinţa sistemelor electorale, generate de evoluţiile politice recente din România, l-am rugat pe unul din profesorii mei din facultate sa-mi răspundă la câteva întrebări. Domnul Dr. Florin Feşnic, cercetător în cadrul Centrului pentru Studiul Democraţiei al Facultăţii de Ştiinţe Politice, Universitatea Babeş-Bolyai, a binevoit să-mi ofere câteva răspunsuri.
Care sunt principalele dezavantaje ale actualei legi electorale pentru alegerile parlamentare din România?
Din păcate în forma actuală s-a ratat îmbinarea avantajelor reprezentării proporţionale cu cele ale “personalizării” votului, aşa cum o face sistemul german (unde alegătorul are două voturi, deci poate face o distincţie între partidul preferat şi candidatul preferat, iar cel din urmă nu trebuie să fie neapărat un membru/candidat al celui dintîi). Dacă în locul unui sistem de tip german s-a preferat un sistem precum cel actual, ar fi fost de dorit ca măcar să se fi păstrat alegerea a doi candidaţi din fiecare colegiu, aşa cum prevedea proiectul iniţial, astfel încît să fie asigurată alegerea primului clasat din toate colegiile.
Înmormântarea preşedintelui polonez Lech Kaczynski. Copyright Novinite.com
Catastrofa aeriană în care au pierut 96 de oficiali polonezi va marca politic şi social Polonia în acest an. Tragedia de la Katyn s-a repetat într-o formă minimal simetrică. Polonia s-a aflat în fața unei nevoi de solidaritate şi de aceasta dată nu datorită unei conjucturi istorice, ci a unei catastrofe ivite independent de factori politici. Încercarea la care a fost supusă națiunea poloneză nu poate fi privită și explicată prin prisma unor teorii conspirative. Tragedia poloneză portretizează greutatea unui destin unic. Dar solidaritatea populației şi a politicenilor în fața acestei tragedii nu este de durată. Media poloneză va trece de la unica știre la convulsiile vieții politice și sociale.
E posibil să fi auzit de truth-o-meter, un instrument prin care politifact.com verifică cât de corecte factual sunt afirmaţiile făcute de politicienii americani. Situl a avut o oarecare notorietate şi datorită Obamameter un instrument de verificare a promisiunilor făcute în campanie de preşedintele Obama.
De curând emisiunea „This week” (ABC) an contractat acelaşi sit pentru a verifica… acurateţea afirmaţiilor făcute de politicieni în timpul emisiunii. O iniţiativă interesantă şi pentru România.
Turkey is a democracy, but not yet a liberal regime. It is a Muslim democracy but in a secular state built on strong republican principles very much wary of any religious, ethnic or any other “particularistic” identity. However, its ruling party since 2002, the Justice and Development AK party is a moderate Islamist party and promises to further democratize the regime and bring Turkey into the EU and in order to accomplish this, its leaders and supporters seem determined to reform some key principles and institutions of this system. The Kemalist republican model seems to have generated its likely demolisher and the latter has made a long way in a very short time in its transformation of the bureaucracy, the universities and the state institutions. More…
F-16 in zbor
Şedinţa de ieri a CSAT-ului a rezolvat una din problemele majore de dotare ale forţelor armate ale României, lipsa unui avion multirol modern şi performant, prin achiziţionarea de avioane F-16. Partea mai puţin plăcută a acestei afaceri este că acestea avioane vor fi la mâna a doua din stocurile US Air Force. Cum s-a ajuns în această situaţie? În 2006 Ministerul Apărării Naţionale a publicat documentul privind strategia de înzestrare a forţelor armate pentru perioada 2006-2025, ce prevedea printre altele şi achiziţia a 48 de aparate multirol pentru forţele aeriene, pentru care urma să se aloce o sumă 4.5 miliarde de dolari. Rolul acestei achiziţii este de a înlocui bătrânele interceptoare MiG-21 Lancer cărora le expiră resursa de zbor în 2012-2013 şi de a dobândi capabilităţi aeriene moderne la nivelul cerut de alianţa nord-atlantică.
Traian Basescu, José Manuel Durão Barroso, Emil Boc
După alegeri experienţa de a urmări ştirile a devenit frustrantă. Fără adrenalina confruntării între candidaţi, brusc lucrurile şi-au pierdut interesul şi ceea ce înainte îmi mânca ore întregi a devenit o corvoadă.
Aşa că m-am limitat la o selecţie de surse „esenţiale”. Degeaba. Acelaşi sentiment că oamenii aceştia vorbesc de fapt cu ei înşişi.
Ca să mă lămuresc, m-am apucat să împart ştirile cu mâna, pe 4 categorii:
Angela Merkel si Dmitri Medvedev (copyright Sean Gallup/Getty Images Europe)
Săptămâna trecută patru experţi în probleme de securitate şi apărare germani – Volker Rühe (fost ministru al apărării în perioada 1992-1998, membru CDU/CSU), Klaus Naumann (general în rezervă, fost inspector general al Bundeswher şi preşedinte al Comitetului Militar al NATO), Frank Elbe (f0st ambassador) şi Ulrich Weisser (vice-amiral în rezervă şi fost Director al Comitetului Militar de Planificare al Bundeswehr) – au publicat în cotidianul german Der Spiegel o scrisoare deschisă în care propun invitarea Federaţiei Ruse să adere la NATO. Cei patru îşi fundamentează propunerea pe o serie de argumente: în contextul configurării unui sistem internaţional multipolar şi a ascensiunii puterilor asiatice (India şi China), Rusia este indispensabilă pentru securitatea Europei şi a spaţiului euro-atlantic, atât Rusia cât şi alianţa nord-atlantică se confruntă cu aceleaşi ameninţări, o eventuală aderare la NATO a Rusiei ar conduce la dezvoltarea democraţiei în această ţară prin impunerea respectării valorilor democratice în procesul de aderare, invitarea Rusiei să adere la NATO ar calma temerile privind o posibilă încercuire a acesteia şi îngrădire strategică prin extinderea alianţei către est, iar aderarea Mosocovei la NATO ar conduce la o integrare mai uşoară a Georgiei şi Ucrainei în cadrul organizaţiei. More…
Mistral (L9013) at anchor in Brest harbor courtesy of Wikipedia
The last week’s visit to France of Russian president Dmitry Medvedev has further strengthen Franco-Russian relations, while at the same time endangering European security. During this visit France and Russia concluded a series of economic agreements concerning the energy market (GDF Suez wil participate in the Nord Stream pipeline project), a partnership between the French rail company Alstom and its Russian counterpart TMH and opened exclusive talks on buying four Mistral class amphibious assault ships (LHD). Although France has not yet decided to sell the ships, this military deal seems almost certain and the bilateral talks between France’s president Nicolas Sarkozy and his Russian counterpart, Dmitry Medvedev seem to confirm that few details remain to be settled before the green light is given.
Tinere rome învaţă să folosească calculatorul Copyright http://www.verticalonline.ro
La 4 martie 2008 Curtea Europeană a Drepturilor Omului a condamnat statul român la plata a 15.000 euro ca daune către Constantin Stoica, un tânăr de etnie roma care a fost torturat de către poliţişti în 2001 pe când acesta avea 14 ani. Băiatul şi alţi tineri au fost bătuţi la ordinul viceprimarului din comună, care le-a cerut poliţiştilor “să le dea o lecţie” romilor. Copilul a rămas cu un handicap de gradul I în urma “lecţiei”.
The Cuban political dissident Orlando Zapata Tamayo died in prison on February 23 after 85 days of hunger strike to protest against severe beatings in jail. Initially sentenced to 3 years imprisonment for contempt, public disorder and „disobedience”, he later was sentenced to 36 years for disobedience in jail. Actually, he was the victim of a very harsh regime of beatings and other privations, a situation very often mentioned in reports of various human rights organizations, Amnesty International being one of them. More…
Civitas Politics 