Petraeus se întoarce 1

Preşedintele Barack Obama şi generalul David Petraeus pe 23 iunie, ziua numirii acestuia din urmă în fruntea ISAF şi a forţelor americane din Afganistan. Photo by Chip Somodevilla/Getty Images North America

Octavian Manea a publicat în Revista 22 o interesantă analiză privind numirea generalului american David Petraeus în fruntea ISAF şi a forţelor americane din Afganistan. Reproducem cu permisiunea autorului articolul în întregime.

„Pentru un militar nu mai este suficient să fie doar un simplu războinic, ci trebuie să devină un diplomat part-time, un politician part-time, un inginer part-time.“ (generalul William Caldwell).

More…

Lecţia zilei de 18 iunie: fortitudine şi demnitate în faţa dezastrului – Charles de Gaulle şi Winston Churchill 9

Winston Churchill si Charles de Gaull la Marrakech, 1944

Winston Churchill si Charles de Gaulle la Marrakech, 1944

Aş fi vrut să public acest articol fix pe 18 iunie, dar un angajament anterior m-a împiedicat să fac acest lucru, dar mai bine mai târziu decât deloc. Pe scurt de ce este este importantă ziua de 18 iunie şi care este legătura cu Charles de Gaulle şi Winston Churchill? În această zi, în teribila vară a anului 1940, cei doi au ţinut două discursuri mobilizatoare şi decisive în acelaşi timp,  în privinţa politici urmate de aliaţi în Al Doilea Război Mondial. Scopul acestui articol este dublu: în primul rând vreau să arăt rolul lidershipului şi a caracterului personal al politicianului în momentele de criză, şi în al doilea rând faptul că puterea politică nu se întemeiază numai pe factori materiali. Voi prezenta mai întâi discursul lui Charles de Gaulle şi voi continua cu cel al lui Winston Churchill.

More…

NATO – un hotel de lux geopolitic cu servicii de două stele 19

Madeleine Albright si Secretarul General al NATO Anders Fogh Rassmuse la prezentarea oficiala a Raportului privind Conceptul Strategic al NATO. Copyright NATO Press Center

Octavian Manea a publicat în Revista 22 o interesantă analiză privind Raportul Albright privitor la viitorul concept strategic al NATO. Reproducem cu permisiunea autorului articolul în întregime.

Lipsa serviciilor de 5 stele (a infrastructurii de apărare colectivă) şi pentru flancul estic poate fi interpretată în fapt ca absenţa voinţei politice de a veni fiecare în apărarea celuilalt.

More…

The blue-print of the future NATO Strategic Concept: Some comments and views 2

NATO has released last week a report containing the outline of the future NATO Strategic Concept that will be adopted at the Alliance summit this year in Lisbon. Although this is not even a draft of the new Strategic Concept, it is a blue print that offers a glimpse of NATO’s strategic thinking. Following its publication  consultations and heated negotiations between member states will follow in order to draft the NATO’s new Strategic Concept. This article is first in a series dedicated to analyzing the outline of the Alliance’s future strategy. In this part I will summarize and analyze the chapters dedicated to the threat environment, core tasks of NATO and partnerships.

More…

The End Game: the consequences of World War II 7

Potsdam Conference (courtesy of Wikipedia and Bundesarchiv)

It is said that when asked about what he thought of the French Revolution, the Chinese foreign minister Zhu Enlai replied that it is too early to say. This famous quip about the French Revolution can be applied also to the consequences of World War II. This article is the final installment in a series of articles which dealt with the greatest conflict ever to have been fought and provides a short-list of the far reaching consequences of this event. The list of consequences should not be viewed by the readers as being definitive and I strongly urge them to add more or comment on them.

More…

Appeasement 2

Munich Agreement: Neville Chamberlain, Joachim von Ribbentrop, Edouard Deladier, Adolf Hitler, Benito Mussolini, Galeazzo Ciano

Munich Agreement: Neville Chamberlain, Joachim von Ribbentrop, Edouard Daladier, Adolf Hitler, Benito Mussolini, Galeazzo Ciano

The term appeasement is unpopular today both in politics and in academia as it is associated with the policy pursued by France and Great Britain towards Nazi Germany in the 1930s. The highpoint of this policy was reached on September 29, 1938 in Munich when the Western Powers gave in to Hitler’s territorial demands concerning Czechoslovakia. Since then the term has been associated with political and military weakness and treachery. This article represents the second installment in a series  dedicated to the commemorations of 70 years since the start of World War II and will deal with the political implications of appeasement. In the following lines I will outline the meaning of appeasement and its implications for the international system. My approach will draw upon the work of Robert Gilpin and of Mark R. Brawley and will concentrate on defining appeasement and explaining the political context in which it was implemented.

More…

World War II: Seventy years after Răspunde

World War II fighting

Few events have had such a deep impact on world history as the conflict that griped the international system seventy years ago. As all great power wars in the last five hundred years it started in Europe, with a bid a for hegemony made by a Germany, the second in twenty-five years, but it soon spread to North Africa, the Pacific and the Atlantic oceans. World War II was a total war, the second in less than a generation, and as such it involved attacks on civilians and genocide. From a military and strategic point of view it was a total war, as the aim of the war was the re-ordering of the entire international system and the destruction of some of its members; its scope was not limited to the European continent, it saw an unprecedented level of societal mobilization for the war effort in every country involved and it was prosecuted with every means available, culminating in the atomic bombings of Hiroshima and Nagasaki.

More…

Georgia, bilanţ la un an după război. Interviu cu Filon Morar Răspunde

Anul trecut Georgia, un mic stat din Caucazul de Sud, a atras atenţia întregii lumii printr-o încercare temerară a regimului de la Tbilisi (incurajat probabil de sprijinul acordat de Occident dupa 2003) de a aduce sub autoritatea sa regiunea separatistă Osetia de Sud(susţinută de Rusia). Acţiunea în forţă declanşată de georgieni la 7 august 2008, a avut drept consecinţă intervenţia militară a Rusiei, ale carei trupe au trecut dincolo de Osetia de Sud şi Abhazia (o altă regiune separatistă de pe teritoriul Georgiei, sprijinită de Moscova), ajungând foarte aproape de Tbilisi. Dupa cinci zile de război, Rusia şi Georgia au încheiat un acord de menţinere a păcii, mediat de UE, care a trimis o misiune de monitorizare în Georgia (EUMM). Ce se intampla cu Georgia la un an dupa război? Acesta este principala intrebare, de la care am pornit într-un interviu cu Filon Morar, adjunctul şefului  EUMM in Georgia.

More…

România se retrage din Irak Răspunde

România a decis a să-şi retragă forţele militare din Irak începând cu luna iulie 2009, după cum a anunţat chiar ministrul român al Apărării, Mihai Stănişoară. Retragerea va fi coordonată împreună cu guvernul Irakian şi aliatul principal al României, Statele Unite.

More…

Note asupra unui război II: Implicaţii Răspunde

Implicaţiile regionale sunt evidente: Rusia nu va mai tolera acţiuni ale statelor CSI care îi vor pune la îndoială controlul asupra spaţiului ex-Sovietic sau a „vecinătăţii apropiate” cum este definită geopolitic de către Kremlin această zonă de interes strategic. Perioada de slăbiciune a Rusiei după dizolvarea Uniunii Sovietice s-a încheiat şi Moscova este pregătită să utilizeze forţa pentru a-şi apăra interesele. De asemenea statele tentate de a se alatură instituţiiilor occidentale trebuie să înţeleagă că ajutorul acestora în situaţii limită s-ar putea sa nu vină. Ukraina, în viziunea Moscovei riscă să aibă aceeaşi soartă ca Georgia dacă nu renunţă la aspiraţiile ei euro-atlantice.

More…

Note asupra unui război I Răspunde

Războiul început pe 7 august 2008 în Caucaz între Georgia şi Rusia reprezintă un punct de cotitură pentru politica internaţională post-Război Rece. Ordinea politică de după sfârşitul Războiului Rece caracterizată prin momentul unipolar american şi prin speranţa creeării unui sistem internaţional dominat de valori liberale s-a încheiat „oficial”.

Scopul acestui articol este să analizeze semnificaţia războiului Ruso-Georgian, ce aparent tocmai s-a încheiat, dintr-o dublă perspectivă, regională şi sistemică.

More…