Misiunea restrânsă a OSCE/ODIHR de observare a alegerilor prezidenţiale din România din 2009 a publicat în data de 17 februarie Raportul final privind alegerile prezidenţiale din România din 2009. Raportul analizează şi evaluează întreg procesul electoral şi face recomandări autorităţilor române pentru îmbunătăţirea acestuia.
Courtesy of Ria Novosti
Romania’s President, Traian Băsescu has announced yesterday the willingness of his country to host parts of US the ballistic missile defense system on its territory. The decision to allow the United States to deploy anti-ballistic missiles in Romania was taken in a meeting of the Supreme Defense Council (CSAT). According to Traian Băsescu Mrs. Ellen Tauscher the Under Secretary of State for Arms Control and International Security has formally proposed on behalf of the United States of America that Romania should host on its territory an anti-ballistic missile system. The US State Department has confirmed the agreement while the US embassy in Bucharest has saluted president Băsescu’s decision. Following the CSAT decision bilateral negotiations will be started, however the final approval for the deployment of the missiles must come from the Romanian parliament. The Romanian president has stated that the missile shield is not directed against Russia, but is designed to protect against other threats.
Climatul conflictual al alegerilor prezidenţiale din 2009, polarizarea politică a societăţii româneşti din ultimii ani şi rezultatul strâns al alegerilor au dus la punerea în cauza, în special din partea opoziţiei înfrânte, a dreptului de vot al românilor din străinătate. În cele ce urmează voi analiza argumentele ridicate împotriva dreptului românilor din străinătate de a vota si voi incerca să formulez câteva argumente în favoarea menţinerii acestui drept fundamental pentru acei români care se găsesc în afara graniţelor. Menţionez încă de la început faptul că scopul acestui articol nu este unul politic sau partizan, ci doar unul civic şi de factură profesională.
În martie 2009, Revista 22 a publicat un bilanţ critic al politicii externe a României în mandatului lui Traian Băsescu, realizat de Ileana Racheru şi Octavian Manea. Dosarul celor doi are meritul de a privi dezinhibat şi nepartizan politica externă a României şi de a evidenţia direcţiile şi rezultatele acesteia în timpul celor aproape cinci ani de când Traian Băsescu a devenit preşedinte. În linii mari sunt de acord cu concluziile acestui bilanţ. Totuşi, voi evidenţia anumiţi factori care au influenţat în mod decisiv politica externă a României între 2004 şi 2009.
Un factor decisiv, dar neglijat în bilanţ, a fost impactul personalităţii lui Traian Băsescu asupra politicii externe româneşti. Rolul lui Traian Băsescu în politica externă a fost hotărâtor în aceşti 5 ani, impunând opţiunile şi priorităţile şi neacceptând abaterile de la acestea. Declaraţiile sale tranşante şi proiectele politice au marcat politica externă a României. Nu se poate vorbi de o izolare a României pe plan extern, aşa cum acuză criticii săi, dimpotrivă mandatul său a fost caracterizat de activism diplomatic.
Anul acesta se implinesc 20 de ani de la căderea comunismului în Europa Centrala şi de Est. Celebrele imagini ale dărâmării zidului Berlinului şi ale victoriei Solidarităţii vor fi din nou prezentate în emisiunile de ştiri şi în documentare. Probabil mulţi telespectatori le vor ignora. Barack Obama pare să fie mult prea ocupat cu noua politică externă a Statelor Unite şi propabil îşi va aminti vag de ce s-a întâmplat atunci în Europa de Est
Am avut plăcerea să mă reîntâlnesc zilele trecute cu o veche cunoştiinţă – Manuela Paraipan, un observator şi cunoscător al politicii Orientului Mijlociu şi a Levantului. Din această întâlnire fortuită a rezultat un interviu, pe care Manuela a avut bunăvoinţa să mi-l acorde:
1.Ce ar avea România de câştigat dacă s-ar implica in Orientul Mijlociu şi Levant?
Înainte de 1989 Romania a avut şi a intreţinut o relatie privilegiată cu lumea arabă şi musulmană. Între timp, multe s-au schimbat şi pentru noi, şi pentru ei. Parteneriatul activ s-a transformat într-unul pasiv. Ca stat membru al Uniunii Europene, NATO, ONU şi a altor organizaţii la nivel internaţional, România beneficiază de o poziţie favorabilă pentru a juca un rol dinamic în regiune. Ce câştigăm? În momentul în care venim cu o politică externă coerentă şi cu proiecte pragmatice care să ne facă vizibili, vom beneficia de influenţă, iar aceasta înseamnă putere. More…
Presedintele Moldovei, Vladimir Voronin si-a anulat astazi declaratia de presa televizata programata pentru ora 19:30 si intr-un comunicat redactat in limba rusa i-a acuzat pe protestatari ca sunt “o mana de fascisti beti de furie incearca sa comita o lovitura de stat.” De asemenea ministerul Afacerilor Externe al Republicii Moldova si-a rechemat ambasadorul din Romania pentru consultari.
Implicaţiile regionale sunt evidente: Rusia nu va mai tolera acţiuni ale statelor CSI care îi vor pune la îndoială controlul asupra spaţiului ex-Sovietic sau a „vecinătăţii apropiate” cum este definită geopolitic de către Kremlin această zonă de interes strategic. Perioada de slăbiciune a Rusiei după dizolvarea Uniunii Sovietice s-a încheiat şi Moscova este pregătită să utilizeze forţa pentru a-şi apăra interesele. De asemenea statele tentate de a se alatură instituţiiilor occidentale trebuie să înţeleagă că ajutorul acestora în situaţii limită s-ar putea sa nu vină. Ukraina, în viziunea Moscovei riscă să aibă aceeaşi soartă ca Georgia dacă nu renunţă la aspiraţiile ei euro-atlantice.
Războiul început pe 7 august 2008 în Caucaz între Georgia şi Rusia reprezintă un punct de cotitură pentru politica internaţională post-Război Rece. Ordinea politică de după sfârşitul Războiului Rece caracterizată prin momentul unipolar american şi prin speranţa creeării unui sistem internaţional dominat de valori liberale s-a încheiat „oficial”.
Scopul acestui articol este să analizeze semnificaţia războiului Ruso-Georgian, ce aparent tocmai s-a încheiat, dintr-o dublă perspectivă, regională şi sistemică.
Civitas Politics 