Autor: Andrei Tiut 
Thomas Robert Malthus
Când Marx a prezis sfârşitul capitalismului, el a fost mai puţin revoluţionar decât se crede de regulă. Mai toţi economiştii clasici, de la Smith la Ricardo s-au preocupat de contradicţiile capitalismului şi au luat în considerare o decădere, sau măcar o stagnare a sa.
Crin Antonescu si Dan Voiculescu
Zbârnâie blogurile despre ACD: şi de bine şi de rău, şi idealist şi pragmatic. Dincolo de întrebarea: „Ce face PNL?” autorii îşi pun, mai discret sau pe faţă şi întrebarea: „Ce ne facem noi cu PNL”. Sau, în cheie Caragiale: „Eu cu cine votez?”.
Spre deosebire de ceilalţi colegi de blogosferă, aş sugera să nu avem deocamdată o părere etică şi nici chiar o analiză pragmatică până vedem care sunt paşii următori.
Andrew Maynard şi Stuart Norman
Despe alegerile din al 18-lea district senatorial din Connecticut nu se ştie prea mult în lume şi, la o adică, nici în Statele Unite. Totuşi candidaţii Andrew Maynard şi Stuart Norman au reuşit să-i scoată puţin circumscripţia din anonimat agreând un „pact de civilitate”
Mare par
te din educația mea politică a fost făcută pe vremea Radio BBC România. Între timp postul a dispărut și am continuat să folosesc BBC World Service (situl) pentru știri internaționale. Am renunțat în momentul în care opoziția lor față de războiul din Irak a devenit deranjantă – este destul de greu să fii antiamerican încercând să pari neutru. De curând însă am descoperit cele două posturi internaționale ale BBC cu emisie pe Internet. Printre altele l-am putut asculta cu tristețe pe vice-premierul bulgar explicând cum țara sa a evitat greșelile unor țări ca Grecia sau… România.
Eurofighter Typhoon. Fotografie de Ray Troll
Simon Jenkins, în The Guardian, publică un articol cu titlul Does Britain really need the military? în care argumentează că Marea Britanie ar putea, la o adică, să desfiinţeze forţele armate, mai puţin unele servicii „esenţiale” precum cele de spionaj sau paza de coastă.
…voi încerca să argumentez că intervenţia statului în societate se poate face pe mai multe niveluri (minim 4), iar concluziile de la un nivel nu se pot aplica mecanic la celelate.
…actuala criză ridică acut problema reglementării pieţelor şi a capacităţii legislative a statului, intr-un mod care trebuie să preocupe atât dreapta cât şi stânga. Dar aceeaşi criză nu spune mai nimic de bine despre capacitatea statului de a găsi soluţii strategice. More…
Casa Presei Libere
Dacă vrei să îşi găzduieşti informaţia pe o platformă de CMS (gen WordPress/ Joomla) preţul este zero. Dacă vrei să nu arate a blog ci mai degrabă a site trebuie să plăteşti unui programator 300 de euro (dacă vrei să susţii economia românească) sau 200 de dolari (dacă vrei să o susţii pe cea indiană).
Un domeniu .ro costă cam 30 EUR. Dacă ţi se pare mult poţi aştepta să fie supe-ofertă pe domeniile .info şi să preiei unul cu 1 USD/an. Redirectarea domeniului spre WordPress costă 12 EUR pe an.
Încă mă mai gândesc la argumentul legat de stimulentele de la Ministerul de Finanţe: situaţia a fost uitată, iar Emil Boc nu a ştiut de existenţa lor. Interesant este că ar fi existat suficiente căi să i se comunice dar, nimeni nu a făcut nimic.
Coca-Cola, spune Melinda Gates, a pătruns în pieţe în care nici o altă organizaţie nu a ajuns înaintea lor. Cele 3 ingrediente ale succesului (monitorizare continuă a datelor de pe teren, folosirea antreprenorilor local pentru a ajunge în zonele cele mai îndepărtate şi poziţionarea băuturii în funcţie de cultura locală) ar putea/ trebui să fie folosite de către organizaţiile umanitare în implementarea propriilor programe.
Decizia Curţii de a declara neconstituţională scăderea pensiilor este un nou eşec tactic al guvernului Boc.
La începutul guvernării soluţia premierului era restructurarea aparatului guvernamental şi unele măsuri creative de control al veniturilor plătite din buget (pensii şi salarii nesimţite, cumul de pensie cu salariu, etc.). Acest set de măsuri nu a avut un efect vizibil. Restructurarea a rezultat chiar, se pare, în o uşoară creştere a numărului de angajaţi.
După aceea a urmat scăderea pensiilor şi salariilor. Legea tocmai a căzut la Curtea Constituţională. Acum soluţia se numeşte creşterea TVA.
Sediul Guvernului Islandei, Reykjavik
În postul anterior am prezentat 9 măsuri alternative/ complementare de echilibrare a bugetului. Nu am putut, atunci să discut în ce măsură sunt fezabile aşa că voi face asta acum.
Pentru recapitulare, măsurile sunt: (1) Reducerea numărului de funcţionari administrativi (plus reducerea procedurilor); (2) Comasarea unor şcoli (plus cumpărarea de microbuze); (3) Comasarea unor spitale (plus cumpărarea de ambulanţe); (4) Reducerea cheltuielilor militare; (5) Revizuirea sistemului de licitaţii; (6) Tăierea de costuri la companiile de stat; (7) Crearea de sisteme de monitorizare (de ex vama Giurgiu); (8) Valorificarea activelor statului (vânzări/închirieri) (9) Tăierea de salarii în funcţie de legea salarizării unitare şi nu liniar.
Civitas Politics 