Etimologic vorbind, „civitas” este exact ceea ce este „politeia” – „condițiile și drepturile cetățeanului și ale societații într-un stat”. Daca eu mi-am botezat blogul plecând de la Politeia lui Platon, amicii de la Civitas Politics au plecat de la Cicero cu De re publica (Somnium Scipionis), adică „concilium coetusque hominum jure sociati” (cp.3). Cred ca fondatorii și autorii blogului au reușit să-și exprime ceea ce au dorit, așa cum cred că și eu am reusit să mă exprim așa cum am crezut de cuviință.
Autor: civitas politics
La 4 ani de Civitas Politics Blog 2
Pe 6 aprilie 2007 Andrei Tiut publica primul articol pe acest blog. Prin acest simplu act se năștea blogul Civitas Politics. Astăzi se împlinesc 4 ani de la acest eveniment. Blogul a fost inițiat de Bogdan Enache, Andrei Cristian Vlad și George Vișan. Proiectul nu s-ar fi realizat fără sprijinul moral și tehnic al Irinei Boța și al lui Cristian Andrei. Scopul acestui blog a fost și este să ofere comentarii informate asupra evenimentelor politice naționale și internaționale, să încurajeze dezbaterile asupra temelor de pe agenda publică națională și internațională și contactul între studenții și cercetătorii români din domeniul științelor politice și a științelor umaniste.
Studii de Strategie şi Politici SPOS 2010 Răspunde
Institutul European din România a lansat pe 30 martie, în cadrul unei conferințe, Studiile de Strategiei și Politici SPOS 2010.
Romanian Journal of European Affairs, vol. 11, no. 1, March 2011 Răspunde
The March 2011 issue of the Romanian Journal of European Affairs, vol. 11, no. 1 is now fully available online. Faithful to its scientific standards and in line with the current economic situation the journal brings into discussion important topics such as EU Economic Governance Reform: Are We at A Turning Point? by Daniel Dăianu and the need for a safe banking system with Deposit Guarantee Schemes Join Financial Safety-Net by Eugen Dijmărescu. Numbers do matter and statistical methods can prove themselves useful in analyzing the economics as proves Clara Volintiru in Economic Integration and Statist Reach – Towards a Holistic Assesment.
The Weimar Triangle – Between a moderate regional success and an uncertain future Răspunde
Angela Merkel, Bronislaw Komorowsky and Nicolas Sarkozy
Where Does It Come From? What Is It? Where Is It Going?*
Motto: Tres faciunt collegium [three makes company]
The Weimar Triangle is soon to celebrate its twentieth anniversary. With a mixed record of relevance (due often to the leaders themselves) and a relatively strong level of cooperation as regards regional and local actors, it is in a process of redefinition. Through policies adopted at its February high level summit (EU budget, ESDP, etc.) and its prospective integration of Russia it might become a viable and highly influent organization at the European level.
Împotriva oraşului Potemkin: Filmele Reconstituirea şi Faleze de nisip în cinematografia română 4
Acesta este rezumatul capitolului „Împotriva unui oraş Potemkin. Filmele Reconstituirea şi Faleze de nisip în cinematografia română” publicat în volumul coordonat de Viorela Manolache, Dincolo de propagandă: un instrumentar istorico-politic al filmului românesc, Editura Techno Media, Sibiu, 2010. More…
Neoagrarianismul în haine de import Răspunde
Camil Ressu, Cosasi Odihnindu-se
Dacă Valeriu Stoica şi Dragoş-Paul Aligică (Reconstrucţia Dreptei, Humanitas, Bucureşti, 2009) propun o dreaptă românească coagulată în jurul conservatorismului liberal care, începând cu anii 1960-1970, a devenit majoritar în sânul dreptei americane, atingând maxima strălucire în epoca Thatcher-Reagan, Ovidiu Hurduzeu şi Mircea Platon (A Treia Forţă : România profundă, Logos, Bucureşti, 2008) schiţează, tot pe baza unor surse de inspiraţie anglo-saxone, o viziune conservatoare perenialistă, comunitariană şi tradiţionalist-agrariană care reface – după o jumătate de secol în care ameninţarea comunistă a forţat conservatorismul să coabiteze cu liberalismul – legătura cu tradiţia conservatoare europeană, antiliberală şi corporatistă, care a inspirat şi dreapta românească interbelică.
Hamlet in Berlin 2
Ce poate explica faptul că statul naţional german creat de Otto von Bismark a fost la originea celor două Războaie Mondiale care şi-au lăsat o amprentă definitorie asupra istoriei secolului XX ? – Naţionalismul care a dus la naşterea celui de-al Doilea Reich şi care a caracterizat în bună măsură viaţa socială şi politică a celei mai recente Mari Puteri europene? – Nu, răspunde Lucian Boia în noua sa carte, Tragedia Germaniei; Germania nu a fost mai naţionalistă decât Franţa sau alte state ale vremii, ea a fost pur şi simplu naţionalistă în alt fel. – Sunt regimul politic mult mai puţin democratic, tradiţiile aristocratice feudale şi militare ale celui de-al Doilea Reich responsabile pentru evenimentele tragice care au urmat? – Nu, Germania bismarkiană şi wilhelmiană, explică istoricul bucureştean în aceiaşi carte, era poate mai puţin democratică decât Franţa sau Marea Britanie, dar libertăţile fundamentale şi domnia legii erau respectate, iar regimul politic complicat şi organizarea administrativă complexă a celui de-al Doilea Reich reprezentau un mecanism instituţional original pentru asigurarea separării şi echilibrului puterilor, unul adaptat la condiţiile obiective dintr-un spaţiu politic eterogen, intrat mai târziu în modernitate şi în care totuşi curentele politice avangardiste anti-sistem, ca socialismul, înregistrau cea mai dinamică dezvoltare din lume la acea dată.
Comunismul: modernitate eşuată, religie seculară sau reacţiune? Răspunde
Dispariţia sistemelor comuniste de inspiraţie marxist-leninistă, sau a socialismului real, în Europa de Est, reformarea parţială din interior a acestui tip de sistem în China şi în alte state asiatice, cu excepţia Coreei de Nord, şi reculul înregistrat de partidele comuniste în Europa de Vest şi de mişcările revoluţionare comuniste în Africa sau America Latină ar trebui să facă posibilă în momentul de faţă o evaluare riguroasă, obiectivă şi cât ma completă a acestui fenomen politic care a dominat a doua jumătate a secolului XX. Cunoaşterea ideologiei, istoriei şi funcţionării propriu-zise a sistemelor comuniste s-a îmbogăţit enorm în ultimele două decenii datorită apariţiei a numeroase studii, acoperind toate ramurile ştiinţelor sociale, care au beneficiat de accesul la surse primare de informaţie în ţările în care comunismul s-a prăbuşit în 1989. Cu toate acestea, analiza semnificaţiei globale a fenomenului comunist, din perspectiva evoluţiei culturii şi civilizaţiei europene, a rămas un capitol deficitar de cercetare şi este departe de a face obiectul unui consens.
Ideea de Europa în România interbelică Răspunde
Lucrarea Ideea de Europa în România interbelică analizează evolutia ideii europene în România interbelică. Sunt prezentate sintetic curentele şi evolutiilor intelectuale românesti, prezentarea unei istorii a acestei idei in mediile politice si intelectuale interbelice. Lucrarea dovedeşte că elitele româneşti interbelice erau conectate la evoluţiile pe plan european, oferind soluţii şi comentând pe un ton avizat propunerile avansate.
Contra-revoluţia din 22-25 decembrie 1989 1
Piaţa Operei, Timişoara, Decembrie 1989
Istoria politică post-comunistă a României, cu toate gravele şi numeroasele sale neajunsuri încă vizibile astăzi, nu poate fi înţeleasă şi evaluată fără o reexaminare radicală a mitului său fondator: aşa-numita Revoluţie anticomunistă din decembrie 1989. Deşi prăbuşirea regimurilor comuniste în Europa Centrală şi de Est după venirea la putere a liderului sovietic reformist Mihail Gorbaciov în 1985 nu urmează un tipar unic, cazul României este unul singular, neputând fi încadrat nici în formula schimbărilor de regim negociate între reprezentanţii Partidului Comunist şi reprezentanţii Opoziţiei civice care a caracterizat schimbarea de regim în Polonia, Ungaria, Cehoslovacia, Germania de Est şi, într-o măsură mai mică, Bulgaria şi chiar Albania, nici în formula resurecţiei naţionalismelor care a dus la decomunizarea şi totodată la disoluţia Iugoslaviei şi Uniunii Sovietice.
Imperativele unei Politici Externe Estice a României 8
Regiunea Marii Negre
După căderea comunismului, graţie regimului gorbaciovist al lui Ion Iliescu dintre anii 1990-1996, România a fost unul dintre ultimele state non-sovietice membre ale Pactului de la Varşovia care şi-au reorientat în mod hotărât politica externă spre Vest. Această întârziere, care a adus prejudicii greu de măsurat poporului român încă vizibile astăzi, a absorbit energiile politicii externe a României în deceniul următor şi a fost parţial recuperată, datorită politicii externe a guvernării CDR dintre anii 1996-2000, dar mai ales datorită forţei inerţiale a împrejurărilor europene şi internaţionale care au favorizat consolidarea blocului euro-atlantic şi integrarea europeană, culminând cu aderarea României la Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) în 2004 şi la Uniunea Europeană în 2007. În prezent, deşi România mai are multe de făcut pentru a-şi consolida rolul şi alinia capacităţile la potenţial în cadrul celor două organizaţii internaţionale occidentale, se impune o recalibrare a politicii externe naţionale spre Est.
Civitas Politics 