Acesta este rezumatul capitolului „Împotriva unui oraş Potemkin. Filmele Reconstituirea şi Faleze de nisip în cinematografia română” publicat în volumul coordonat de Viorela Manolache, Dincolo de propagandă: un instrumentar istorico-politic al filmului românesc, Editura Techno Media, Sibiu, 2010. More…
Category Archives: Theoria
Apocalipsa se amână: mitul malthusian 5
Thomas Robert Malthus
Când Marx a prezis sfârşitul capitalismului, el a fost mai puţin revoluţionar decât se crede de regulă. Mai toţi economiştii clasici, de la Smith la Ricardo s-au preocupat de contradicţiile capitalismului şi au luat în considerare o decădere, sau măcar o stagnare a sa.
Neoagrarianismul în haine de import Răspunde
Camil Ressu, Cosasi Odihnindu-se
Dacă Valeriu Stoica şi Dragoş-Paul Aligică (Reconstrucţia Dreptei, Humanitas, Bucureşti, 2009) propun o dreaptă românească coagulată în jurul conservatorismului liberal care, începând cu anii 1960-1970, a devenit majoritar în sânul dreptei americane, atingând maxima strălucire în epoca Thatcher-Reagan, Ovidiu Hurduzeu şi Mircea Platon (A Treia Forţă : România profundă, Logos, Bucureşti, 2008) schiţează, tot pe baza unor surse de inspiraţie anglo-saxone, o viziune conservatoare perenialistă, comunitariană şi tradiţionalist-agrariană care reface – după o jumătate de secol în care ameninţarea comunistă a forţat conservatorismul să coabiteze cu liberalismul – legătura cu tradiţia conservatoare europeană, antiliberală şi corporatistă, care a inspirat şi dreapta românească interbelică.
Comunismul: modernitate eşuată, religie seculară sau reacţiune? Răspunde
Dispariţia sistemelor comuniste de inspiraţie marxist-leninistă, sau a socialismului real, în Europa de Est, reformarea parţială din interior a acestui tip de sistem în China şi în alte state asiatice, cu excepţia Coreei de Nord, şi reculul înregistrat de partidele comuniste în Europa de Vest şi de mişcările revoluţionare comuniste în Africa sau America Latină ar trebui să facă posibilă în momentul de faţă o evaluare riguroasă, obiectivă şi cât ma completă a acestui fenomen politic care a dominat a doua jumătate a secolului XX. Cunoaşterea ideologiei, istoriei şi funcţionării propriu-zise a sistemelor comuniste s-a îmbogăţit enorm în ultimele două decenii datorită apariţiei a numeroase studii, acoperind toate ramurile ştiinţelor sociale, care au beneficiat de accesul la surse primare de informaţie în ţările în care comunismul s-a prăbuşit în 1989. Cu toate acestea, analiza semnificaţiei globale a fenomenului comunist, din perspectiva evoluţiei culturii şi civilizaţiei europene, a rămas un capitol deficitar de cercetare şi este departe de a face obiectul unui consens.
Ideea de Europa în România interbelică Răspunde
Lucrarea Ideea de Europa în România interbelică analizează evolutia ideii europene în România interbelică. Sunt prezentate sintetic curentele şi evolutiilor intelectuale românesti, prezentarea unei istorii a acestei idei in mediile politice si intelectuale interbelice. Lucrarea dovedeşte că elitele româneşti interbelice erau conectate la evoluţiile pe plan european, oferind soluţii şi comentând pe un ton avizat propunerile avansate.
Contra-revoluţia din 22-25 decembrie 1989 1
Piaţa Operei, Timişoara, Decembrie 1989
Istoria politică post-comunistă a României, cu toate gravele şi numeroasele sale neajunsuri încă vizibile astăzi, nu poate fi înţeleasă şi evaluată fără o reexaminare radicală a mitului său fondator: aşa-numita Revoluţie anticomunistă din decembrie 1989. Deşi prăbuşirea regimurilor comuniste în Europa Centrală şi de Est după venirea la putere a liderului sovietic reformist Mihail Gorbaciov în 1985 nu urmează un tipar unic, cazul României este unul singular, neputând fi încadrat nici în formula schimbărilor de regim negociate între reprezentanţii Partidului Comunist şi reprezentanţii Opoziţiei civice care a caracterizat schimbarea de regim în Polonia, Ungaria, Cehoslovacia, Germania de Est şi, într-o măsură mai mică, Bulgaria şi chiar Albania, nici în formula resurecţiei naţionalismelor care a dus la decomunizarea şi totodată la disoluţia Iugoslaviei şi Uniunii Sovietice.
Statul, piaţa şi criza 3
…voi încerca să argumentez că intervenţia statului în societate se poate face pe mai multe niveluri (minim 4), iar concluziile de la un nivel nu se pot aplica mecanic la celelate.
…actuala criză ridică acut problema reglementării pieţelor şi a capacităţii legislative a statului, intr-un mod care trebuie să preocupe atât dreapta cât şi stânga. Dar aceeaşi criză nu spune mai nimic de bine despre capacitatea statului de a găsi soluţii strategice. More…
In memoriam Tony Judt Răspunde
Tony Judt, istoric (1948-2010)
Tony Judt, profesor la New York University, autorul binecunoscutei istorii a Europei în anii Razboiului Rece (Postwar: A History of Europe since 1945) a murit la 62 de ani. Tony Judt s-a născut în Marea Britanie, dar a predat şi la Universităţi din Statele Unite. O autoritate în istoria intelectuală modernă franceză, el este director al Institutului Remarque din New York, având sarcina de a explica evoluţia şi problemele Europei în Statele Unite.
România: alegeri, sisteme electorale şi praguri electorale 4
Alegeri parlamentare 2008
Pentru a-mi clarifica anumite dileme în privinţa sistemelor electorale, generate de evoluţiile politice recente din România, l-am rugat pe unul din profesorii mei din facultate sa-mi răspundă la câteva întrebări. Domnul Dr. Florin Feşnic, cercetător în cadrul Centrului pentru Studiul Democraţiei al Facultăţii de Ştiinţe Politice, Universitatea Babeş-Bolyai, a binevoit să-mi ofere câteva răspunsuri.
Care sunt principalele dezavantaje ale actualei legi electorale pentru alegerile parlamentare din România?
Din păcate în forma actuală s-a ratat îmbinarea avantajelor reprezentării proporţionale cu cele ale “personalizării” votului, aşa cum o face sistemul german (unde alegătorul are două voturi, deci poate face o distincţie între partidul preferat şi candidatul preferat, iar cel din urmă nu trebuie să fie neapărat un membru/candidat al celui dintîi). Dacă în locul unui sistem de tip german s-a preferat un sistem precum cel actual, ar fi fost de dorit ca măcar să se fi păstrat alegerea a doi candidaţi din fiecare colegiu, aşa cum prevedea proiectul iniţial, astfel încît să fie asigurată alegerea primului clasat din toate colegiile.
Turkey’s democratization dilemmas 3
Turkey is a democracy, but not yet a liberal regime. It is a Muslim democracy but in a secular state built on strong republican principles very much wary of any religious, ethnic or any other “particularistic” identity. However, its ruling party since 2002, the Justice and Development AK party is a moderate Islamist party and promises to further democratize the regime and bring Turkey into the EU and in order to accomplish this, its leaders and supporters seem determined to reform some key principles and institutions of this system. The Kemalist republican model seems to have generated its likely demolisher and the latter has made a long way in a very short time in its transformation of the bureaucracy, the universities and the state institutions. More…
România, feedul pe care nu se întâmplă nimic 4
Traian Basescu, José Manuel Durão Barroso, Emil Boc
După alegeri experienţa de a urmări ştirile a devenit frustrantă. Fără adrenalina confruntării între candidaţi, brusc lucrurile şi-au pierdut interesul şi ceea ce înainte îmi mânca ore întregi a devenit o corvoadă.
Aşa că m-am limitat la o selecţie de surse „esenţiale”. Degeaba. Acelaşi sentiment că oamenii aceştia vorbesc de fapt cu ei înşişi.
Ca să mă lămuresc, m-am apucat să împart ştirile cu mâna, pe 4 categorii:
De ce îi urâm pe “violeţi”? 11
Tinere rome învaţă să folosească calculatorul Copyright http://www.verticalonline.ro
La 4 martie 2008 Curtea Europeană a Drepturilor Omului a condamnat statul român la plata a 15.000 euro ca daune către Constantin Stoica, un tânăr de etnie roma care a fost torturat de către poliţişti în 2001 pe când acesta avea 14 ani. Băiatul şi alţi tineri au fost bătuţi la ordinul viceprimarului din comună, care le-a cerut poliţiştilor “să le dea o lecţie” romilor. Copilul a rămas cu un handicap de gradul I în urma “lecţiei”.
Civitas Politics 