Obama la Berlin. 5 ani mai târziu Răspunde

obama-in-berlin-850x636

Germania a devenit puterea indispensabilă a Europei. Cel puţin acest lucru se vede astăzi de la Washington.

În urmă cu 5 ani, Obama venea pentru prima dată în Germania. Era un prim turneu electoral menit a-l familiariza pe candidatul Partidului Democrat cu politica bătrânului continent. Aşteptările faţă de senatorul care promitea o revoluţie politică şi transormarea Washingtonului erau imense. Pe scurt, pentru europeanul de rând, Obama reprezenta o ruptură fundamentală de America neoconservatoare a preşedintelui Bush. Dimpotrivă, Obama promitea să restaureze legitimitatea Americii, să-şi proiecteze influenţa prin filtrul instituţiilor internaţionale şi, nu în ultimul rând, să redescopere filosofia parteneriatului, a alianţei, a consensului ca fundament al relaţiei dintre americani şi europeni. Obama era pregătit să asculte Europa. Europenii erau pregătiţi să îl asculte pe Obama. Popularitatea sa era similară cu cea a unui star rock. Discursul susţinut în Piaţa Victoriei din Berlin a reuşit, atunci, să mobilizeze mai bine de 200.000 de oameni.

Astăzi, contextul este unul complet diferit. Vedem un Obama cu o popularitate erodată, asaltat de multiple scandaluri, cu un Washington în blocaj politic, sub ameninţarea sechestrului bugetar. Iluziile europenilor faţă de Obama s-au spulberat şi ele. Ei par să fi înţeles că niciun plan nu rezistă la contactul cu lumea reală. Doar 10.000 de oameni au mai venit să asculte discursul din faţa Porţii Brandenburg.

Între timp însă, Berlinul, cel puţin simbolic, pare să fi devenit capitala de facto a Europei. Londra, Parisul, Roma au guverne slăbite, consumate intern cu gestionarea propriilor crize. Aproape nimic semnificativ nu se mişcă în materie de politică europeană fără sprijinul sau acordul Germaniei. Atunci când un ministru de Externe polonez spune chiar în inima Berlinului că „mă tem mai puţin de puterea germană decât mă tem de inacţiunea sa“ este clar că ceva fundamental s-a schimbat în balanţa de putere europeană. Germania a devenit puterea indispensabilă a Europei. Cel puţin acest lucru se vede astăzi de la Washington. More…

Amendarea scutului anti-rachetă: explicații și implicații (II) Răspunde

sm3_vl

Introducerea PAA în 2009, prima revizuire a apărării anti-rachetă în Europa, a fost prost primită în Europa Centrală și de Est, mai ales în Polonia. Decizia a fost luată fără consultarea Cehiei și Poloniei, statele care ar fi găzduit scutul și a fost făcută publică pe o dată neinspirată – 17 septembrie când Varșovia comemorează invazia sovietică din 1939. Această decizie a ranforsat percepția în statele foste comuniste din Europa Centrală și de Est că noua administrație de la Washington nu ține cont de interesele lor. Polonia, după adoptarea PAA de către a SUA, a luat decizia de a construi propriul sistem de apărare anti-rachetă, deși utilitatea acestuia este discutabilă. Varșovia nu se confruntă cu o amenințare reală cu rachete balistice, iar sistemul anti-balistic polonez, dacă va fi operaționalizat cu succes, va dubla practic amplasamentul american din această țară. Decizia de creare a propriului sistem anti-balistic de către Polonia denotă o lipsă de încredere în angajamentul SUA privind apărare anti-rachetă din Europa. Revizuirea PAA din acest an, chiar dacă a fost foarte bine gestionată de Washington din punct de vedere politic, ar putea ranforsa această lipsă de încredere a Poloniei față de intențiile principalului său aliat.

Realitate dură” a Phased Adaptive Approach este abordarea flexibilă și adaptabilă a apărării anti-rachetă. Schimbările și revizuirile, în funcție de evoluția amenințărilor sunt principalul mod de adaptare a acestei strategii la evoluțiile din acest domeniu. Pe parcursul timpului vor mai apărea schimbări și revizuiri, care vor adauga sau elimina capabilități. More…

Amendarea scutului anti-rachetă: explicații și implicații (I) Răspunde

ABM_Aegis_Ashore_Complex_Concept_USMDA_lg

Chuck Hagel, șeful Pentagonului, a anunțat la sfârșitul săptămânii trecute o amendare a scutului anti-rachetă din Europa. Astfel Phased Adpative Approach, strategia americană privind desfășurarea sistemelor anti-balistice din Europa a fost amendată prin eliminarea etapei a IV-a care ar fi însemnat amplasarea de interceptori SM-3 IIB pe bătrânul continent începând cu 2020.

De ce guvenul american a modificat strategia Phased Adaptive Approach? Există trei explicații ale acestei schimbări de viziune.

Schimbarea priorităților în domeniul apărării anti-balistice de către Administrația Obama în 2009 a atras o serie de acuzații privind ignorarea aliaților din Europa Centrală și de Est, că subestimează amenințarea rusească sau că sacrifică interesele aliaților americani de dragul Rusiei. Această ultimă amendare a scutului anti-rachetă a fost gestionată mult mai bine decât introducerea PAA în 2009, atât Polonia cât și România fiind informate în prealabil de schimbare. More…

Barack Obama și România: un studiu despre alb și negru în comentariul politic 32

599030_10151258859581749_1172534839_n
Unul din motivele pentru care am început să scriu pe acest portal, acum mai bine de cinci ani de zile, a fost că eram nemulțumit de modul în care se scrie, se comentează, analizează și se dezbat politica externă și relațiile internaționale în România. În mod bizar în ciuda atractivității foarte mari a domeniului și a „inflației” de facultăți de științe politice, relații internaționale și studii europene de la Revoluție încoace calitatea dezbaterilor, a comentariilor informate sau a analizelor accesibile publicului este foarte scăzută. Simptomatic pentru acest fenomen este prezența în continuare „pe sticlă” a lui Bogdan Chireac pe post de analist de relații internaționale, deși nimic nu îl recomandă pentru acest rol, iar analizele și opiniile sale pot fi ușor contrazise de un student de științe politice/relații internaționale din anul II sau III de facultate. Dar prezența la tv a „Morsei Competente”, cum mai este cunoscut dl Chireac în branșă, nu este justificată de expertiza sa, ci de alte aspecte. More…

Ofensiva central-europeană a lui Mitt Romney Răspunde

Europa Centrală se detaşează drept marea câştigătoare a primului turneu extern al candidatului republican pentru Casa Albă.
În ciuda gafelor care au ţinut prima pa­gi­nă a ziarelor (prin criticile aduse au­to­ri­tă­ţilor britanice faţă de precaritatea mă­su­rilor de securitate din timpul Jocurilor Olimpice sau comentariile privind superioritatea cul­turii israeliene), primul tur­neu internaţional al lui Mitt Romney, candidatul re­pu­blican pentru Casa Albă, a urmărit contestarea la sce­nă deschisă a principalelor direcţii de politică externă asumate de Obama, precum şi recuperarea unor aliaţi, aparent alienaţi de ini­ţia­ti­vele sale. În sine, misiunea pare aproape imposibilă, fiind recunoscut faptul că pen­tru Obama politica externă este un punct forte. Dimpotrivă, el este vulnerabil in­tern, în spaţiul politicilor economice. De aici nevoia de a îngroşa şi exagera anumite teme şi chiar de a le prezenta fragmentar. More…

Resetarea relațiilor româno-ruse se amână Răspunde

Analizate într-un context regional mai larg, recentele declarații ale Ambasadorului Rusiei în România semnalează că obstacolele resetarii sunt mai degrabă la Moscova nu la București.
Într-un interviu acordat canalului B1Tv la sfarsitul saptămânii trecute, Oleg Malginov, Ambasadorul Rusiei la București explică motivele pentru care între cele două state există o relație mai degrabă „răcoroasă”:

Poporul român și autoritățile din România au făcut alegerea în favoarea drumului integrării europene și euroatlantice, mișcare ce a presupus anumite eforturi interne pentru a parcurge acest drum destul de complicat, precum și câteva sacrificii de ordin intern, dar și crearea și implementarea unor legi noi care au devenit norme. În cadrul acestui proces, România s-a sprijinit in mare parte de țările occidentale, de SUA și a rămas în afara prioritătilor politicii externe ale Federației Ruse. More…

Moderaţie şi flexibilitate în politica americană Răspunde

„Seri ca acestea îmi amintesc de o vreme când republicanii şi democraţii chiar lucrau împreună, fiind convinşi că a face un compromis nu era un cuvânt murdar, ci esenţa guvernării.“ (Leon Panetta, la primirea Premiului Eisenhower, 29 martie 2012) More…

Astăzi, cu 72 de ani în urmă, în Basarabia Răspunde


More…

Wess Mitchell: America nu se poate retrage din Europa 1

Astăzi, mulţi dintre aliaţii din Europa şi Asia se tem că SUA caută o paradigmă de politică externă diferită, orientată spre transferul responsabilităţilor de asigurare a securităţii spre aliaţi. Pericolul este că aceştia din urmă încep să caute alternative Americii, reorientându-se în funcţie de meniul de opţiuni regionale pe care îl au la dispoziţie. More…

Reinventarea Europei: varianta poloneză 1

Chiar în seara în care Anne Applebaum îşi lansa cartea sa despre Gulag la Bucureşti, la Berlin, soţul ei, ministrul de Externe al Poloniei, ţinea un discurs istoric. Dincolo de detalii, discursul lui Radosław Sikorski oferă imaginea unei Polonii cu greutate, care contează. Este imaginea unui „decident“ hotărât să ne arate tuturor calea. A unui actor care „negociază“ dintr-o poziţie de putere. Este dovada că mesajul său rezonează decisiv la Paris şi Berlin – centrele gravitaţionale ale integrării europene. More…

Recalibrarea poloneză: spre un Schengen al apărării 1

O locomotivă a Noii Europe, până nu demult, Polonia pare să fi fost decisiv sedusă de mirajul Vechii Europe. În ultima vreme, ea preferă să joace într-o altă ligă decât cea care a consacrat-o. De aici, tentaţia de a reactiva spirite din trecut foarte dragi statelor care cred în „Europa Apărării“ (altfel, o vitrină construită preponderent în jurul Franţei şi Germaniei). În consecinţă, Varşovia a utilizat cu tenacitate preşedinţia Uniunii alăturându-se agendei Berlinului şi Parisului de a relansa „Europa Apărării“ şi recuperând o temă devenită deja clasică: crearea unui „cartier general“ (HQ) de planificare şi coordonare a operaţiunilor civile şi militare desfăşurate de UE. A fost o minge servită cu fineţe pentru a câştiga „sufletele şi minţile“ Berlinului şi Parisului. More…

Estul – perspective pesimiste 6

Germania: În urma dezastrului de la Fukushima Angela Merkel a decis abandonarea energiei nucleare. Decizia a venit în urma isteriei provocate de accidentul nuclear din Japonia și a unei puternice mișcări anti-nucleare germane. Renunțarea la energia nucleară a venit atât pe fondul accidentului nuclear de la Fukushima, dar și în contextul unor alegerilor regionale din Germania, unde coaliția CDU/CSU-FDP a înregistrat eșec după eșec în fața social democraților, dar mai ales a ecologiștilor, cotați în sondaje mai bine decât social democrații, rivalii tradiționali ai creștin democraților și a liberalilor. Abandonarea energiei nucleare de Germania înseamnă creșterea dependenței acesteia de importurile de gaze din Rusia și creșterea influenței Moscovei asupra politicii externe germane.

More…