Legitimitate vs. legalitate 3

Un articol recent al domnului Dragoş Paul Aligică pare să rezume foarte bine poziţia mai multor suporteri ai lui Traian Băsescu, dezorientaţi de aparentul refuz al acestuia de a boicota votul:

Cine dă legitimitate în această țară? Partidele și grupările politice? Campaniile mass media și de publicitate sau marketing politic? Ce zic comentatorii sau știriștii? Opinia publică? Gloata din stradă care sparge vitrine?

Nu. Legitimitatea este dată de expresia voinței cetățenilor prin intermediul mecanismelor și procedurilor statului de drept. Odată cu anunțarea rezultatului, România trebuie să revină imediat la respectarea strictă a regulilor statului de drept.

Dincolo chiar de miza acestui referendum, această poziţie, care capătă o oarecare circulaţie, merită contrazisă făcând o distincţie între lege, legitimitate şi popularitate. În ipoteza domnului Aligică legitimitatea este o noţiune redundantă, un alt nume pentru legalitate. Sociologia, dreptul şi morala par să coincidă perfect. More…

Ponta vs. Băsescu: cel mai inteligent demisionează 2

Victor Ponta (înainte de referendum)

Premierul are o legitimitate limitată, după cum chiar membrii USL recunosc uneori. Mandatul său este produsul unei răsturnări de situaţie. Chiar dacă alegerile din 2008 (generale) şi 2012 (locale) îi sunt favorabile, acest fapt nu emulează integral afectul legitimator al unor alegeri parlamentare.

În plus, are trei teme fierbinţi de gestionat: plagiatul, suspendarea şi prestaţia diplomatică cel puţin dubioasă din timpul suspendării. Toate acestea sunt muniţie pentru adversarii săi politici. More…

Criza politică și deriva naționalistă (I) 13

Criza politică generată de suspendarea pentru a doua oară a președintelui Traian Băsescu a relevat o evoluție interesantă pe plan intern. Pentru prima dată de la Revoluție asistăm la o răbufnire naționalistă din partea unor partide mainstream. Atenție nu discutăm despre ieșirile caracteristice ale lui Corneliu Vadim Tudor și ale PRM, sau desprea tiradele halucinante ale lui Dan Diaconescu. Discutăm despre reacții anti-occidentale venite din parte a două mari partide mainstream, de centru și de centru-stânga, PSD și PNL, deținătoare ale majorității în Parlament și aflate la guvernare.
More…

PDL – USL, „mizerii” diferite 8

Este interesant cum, în tumultul politic de azi, cei mai mulți devenim oameni a unui singur argument, puternic și hotărâtor . Eu am ieșit în Piața Universității cerând „Jos Băsescu” și simt că mai trebuie încă să lucrez pentru acest deziderat. George nu poate să accepte că Parlamentul nu trimite acasă doi parlamentari incompatibili. Alții s-au poticnit de acuzațiile de rasism. OK, poate nu suntem chiar atât de simpli. Dar dorința de a găsi rețete simple există. În răspăr cu acestă tendință, m-am gândit să compar două lucruri (oarecum) comparabile: guvernele Ponta (/USL) și Boc(/PDL/ Traian Băsescu). More…

Răfuieli cu intelectuali (II): Marele război al plagiatelor 5

Nevoia de legitimare a politicianului român nu a fost nici când mai mare. În prezent pe lângă o majoritate solidă obținută în colegiul electoral se dorește și un alt tip de legitimare a puterii politice: cea profesională. Astfel este nevoie de diplome care să ateste o dată în plus calitatea persoanei care ocupă o funcție publică în România. Nu contează că respectiva diplomă reprezintă rezultatul a unor ani de studii sau doar o școală de vară sau schimb de experiență – contează să fie. În contexul sporirii mobilității academice în ultimii ani a devenit musai pentru orice politician român să dețină o diplomă de la o instituție de învățământ superior de prestigiu din străinătate. More…

Controversa internațională despre statul de drept în România s-ar putea sfârși abrupt 6

Dacă zilele acestea am văzut din ce în ce mai multe reacții internaționale de îngrijorare față de România asta se datorează probabil și inacțiunii guvernamentale în materie de comunicare. O bună comunicare ar fi presupus angajamente ferme din partea premierului și probabil acesta nu era gata să facă acest pas.

Dar vineri apele arau deja aranjate și majoritatea parlamentară a putut începe contra-ofensiva.

Primul pas a fost discursul premierului de dimineață în care găsim conceptul de accountability:
Îngrijorările acestora [prietenii noştri europeni şi internaţionali], întrebările lor sunt perfect legitime şi este obligaţia Guvernului României de a da toate asigurările necesare şi de a acţiona în continuare în vederea asigurării faptului că România este şi va rămâne un stat de drept More…

Care „voință populară” ? 8

Regula majorității este unul din fundamentele democrației. Dar acest lucru nu justifică dominația absolută a majorității. În fața tentațiilor discreționare ale majorității există în contrapondere întotdeauna separația puterilor în stat și legea. Ce se întâmplă în România de câteva săptămâni bune reprezintă instaurarea unei tiranii a unei false majorității.

În mai puțin de o lună ideea de separație a puterilor în stat, de balanțe și contraponderi (checks and balances) a fost aruncată în derizoriu de o alianță nefirească în scop între puterea legislativă și o partea a puterii executive, contra puterii judecătorești și a unei părți a puterii executive. Miza este controlul asupra instituțiilor fundamentale ale statului.
Risc și afirm următoare teză: că Parlamentul în urma acțiunilor sale nu mai este lipsita de orice fel de legitimitate. Și am două argumente foarte puternice. În primul rând nerespectarea propriilor regulamente de funcționare a camerelor în momentul demiterii președinților acestor. Nu am o simpatie foarte mare pentru pentru Roberta Anastase și Vasile Blaga, dar procedurile trebuie respectate. Al doilea argument care susține că Parlamentul nu mai reprezintă pe nimeni, în afară de membri săi, este refuzul cu obstinație de a pune în aplicare o decizie judecătorească: cazul deputaților Sergiu Andon (PC) și Florin Pâslaru (PSD). Atenție vorbim despre decizii definitive ale Înaltei Curți de Casație și Justiție. Dacă Parlamentul încalcă cu bună știință legea, atunci toți putem face lucrul acesta fără nici mai mică teamă față de consecințe. More…

De ce am ieşi în stradă? 6

Deciziile recente ale Parlamentului şi mai ales ţinta suspendării lui Traian Băsescu reflectă voinţa majorităţii, atât în camere cât şi în populaţie. Stricto-sensu, nu putem vorbi despre lipsa democraţiei.

Deasemenea nu există o minoritate oprimată, astfel încât să vorbim de o democraţie ne-liberală, tiranie a majorităţii etc. Asta dacă acceptăm că înalţii demnitari nu au drepturi la funcţia lor ci doar servesc.

Rămâne statul de drept. De fapt… nici măcar asta. EBA, UNPR şi alte acte politice au transformat de mult statul de drept într-o cochilie îndoielnică. Până şi Constituţia nu mai poate oferi protecţie deoarece sensul ei este din ce în ce mai greu de prevăzut. More…

Al patrulea proiect pentru România 4

Deși pare că avem de ales din nou între „aceștia” și „ceilalți”, totuși, opțiunile și proiectele oferite societății românești în 2012 sunt semnificativ mai diverse decât eram obișnuiți. Să ne uităm puțin peste ele.
Până în ianuarie peisajul politic apărea ca fiind destul de banal. Cele două grupări politice mari puteau fi grupate cu oarecare corectitudine sub eticheta de reformiști și conservatori. La periferia sistemului, PPDD înjura pe toată lumea dar servea și să le amintească alegătorilor că partidele majoritare, oricât de corupte, sunt preferabile haosului.

Piața Universității și apoi Nicușor Dan au fisurat această perspectivă. Este posibil cel puțin să ne imaginăm crearea unui al patrulea proiect. Iar unde este cerere (electoratul potențial al Proiectului) poate apărea și oferta (forme noi de organizare sau propuneri politice noi dinspre mainstream). O asemenea ofertă stă sau cade împreună cu credibilitatea inițiatorilor și soliditatea proiectului. Din nefericire, complexitatea crește odată cu trecerea timpului. Piața Universității cerea „doar” o schimbare de regim și dezbatere publică mai deschisă. Campania electorală a presupus plantarea unui spin independent în coasta puterii locale, efectele fiind planificate să apară pe abia termen mediu. Un proiect național va fi mult mai greu și complicat. More…

Răfuieli cu intelectuali (I) 12

Alternanțele la guvernare în România nu sunt procese politce elegante. Imediat ce un nou guvern se instalează la Palatul Victoria primele 30-60 de zile de guvernare sunt dedicate instalarii în cadrul aparatului guvenamental și a instituțiilor statului a reprezentanților noii puteri și a unor cadre de încredere. Este un mod de a te asigura că în funcțiile cheie ale instituțiilor statului se află persoane de încredere care pot aplica politicile guvernului și voința partidului. Și de asemenea este un mod de a-ți răsplăti aliații și susținătorii cu accesul la resursele publice – spoils system (termen introdus de Jacksonieni în SUA în secolul al XIX-lea) sau împărțirea prăzii se numește această practică. În folclorul politic românesc se spune că până și portarii sau femeile de serviciu din ministere sau alte instituții publice sunt numiți în funcție de simpatiile politice și de gradul de rudenie cu cei aflați la „putere”. More…

Un motor gratuit de căutare a plagiatelor 2

Sunt printre cei care s-au bucurat cu anticipaţie de dezvăluirile de plagiat ce ar fi urmat să curgă între PDL şi USL. La fel – ba chiar mai mult – s-a bucurat şi Ovidiu. El însă nu a avut răbdare, ci l-a căutat la dosar pe Robert Negoiţă. L-a găsit subţire. Mene, tekel, fares.

Inspirat de ne-răbdarea lui, am început să caut o modalitate mai simplă de a detecta plagiatul. Înţelepciunea tradiţională susţine că asemenea soluţii costă bani mulţi; însă nu m-am descurajat. În definitv „nu poţi opri semnalul” (acesta a fost un citat). More…

Dacă Adrian Năstase ar fi un personaj în Ana Karennina el ar fi Vronski 2

În viziunea mea, şi probabil a voastră, gestul lui Adrian Năstase nu anihilează responsabilitatea sa morală şi legală. Populaţia însă va vedea că:

lui Adrian Năstase i s-a cerut un preţ, poate inadecvat, pentru faptele sale
Adrian Năstase a considerat că acest preţ este imens, mai mare decât viaţa însăşi
Adrian Năstase încearcă sincer să plătească acest preţ

Pe scurt, dacă nu apar elemente noi, Adrian Năstase va ieşi din acest eveniment reabilitat în faţa opiniei publice şi poate şi în proprii săi ochi.

Al doilea beneficiar este PSD, care primeşte din valul de simpatie. Al treilea beneficiar este Victor Ponta – chiar dacă gestionează situaţia sub-optim – scapă cel puţin de presiunea dinspre scandalul plagiatelor.

Cât despre Adrian Năstase, pregătiţi-vă să auziţi despre el că a fost un domn. Rectific: „un Domn”. More…