Pe un forum al unui blog susţinători şi oponenţi ai preşedintelui suspendat au ajuns la un surprinzător consens: acordul dintre USL şi SCMD nu este minuta unei lovituri de stat ci, o dovadă de prostie politică (în sensul că USL nu plănuia să ia în serios acel document şi de aceea nu s-a interesat ce semnează). Prostia USL este uneori o ipoteză seducătoare. Pare să explice, de exemplu, prestaţia de la Bruxelles şi, în plus ne face să ne simţim bine. Dar rămân ne-explicate alte fenomene. Spre exemplu momentul Johannis, adaptarea la Piaţa Universităţii sau chiar planificarea suspendării însăşi par semne de inteligenţă. Aşa că întrebarea rămâne în picioare: de ce se întâmplă aceste gafe? More…
Autor: Andrei Tiut
Involuţia discursului radical al PDL. Şi despre promisiunile fundamentale 6
Un partid de opoziţie ajuns la putere îşi relaxează de obicei, în timp radicalitatea discursului. Confruntat cu realitatea faptelor, partidul înlocuieşte promisiunile măreţe cu afirmaţii mai ponderate şi teoretizări despre ce este şi ce nu este posibil. În mod atipic, PDL şi Traian Băsescu au păstrat în toţi aceşti ani un discurs mai degrabă radical. Provocarea este în acest caz să păstrezi un tone egal pe o bază de argumentare din ce în ce mai subţire.
Puteţi vedea mai jos evoluţia mai multor teme din filonul radical al discursului PDL (există şi filoane mai moderate care nu fac obiectul acestui articol) More…
Legitimitate vs. legalitate 3
Un articol recent al domnului Dragoş Paul Aligică pare să rezume foarte bine poziţia mai multor suporteri ai lui Traian Băsescu, dezorientaţi de aparentul refuz al acestuia de a boicota votul:
Cine dă legitimitate în această țară? Partidele și grupările politice? Campaniile mass media și de publicitate sau marketing politic? Ce zic comentatorii sau știriștii? Opinia publică? Gloata din stradă care sparge vitrine?
Nu. Legitimitatea este dată de expresia voinței cetățenilor prin intermediul mecanismelor și procedurilor statului de drept. Odată cu anunțarea rezultatului, România trebuie să revină imediat la respectarea strictă a regulilor statului de drept.
Dincolo chiar de miza acestui referendum, această poziţie, care capătă o oarecare circulaţie, merită contrazisă făcând o distincţie între lege, legitimitate şi popularitate. În ipoteza domnului Aligică legitimitatea este o noţiune redundantă, un alt nume pentru legalitate. Sociologia, dreptul şi morala par să coincidă perfect. More…
Ponta vs. Băsescu: cel mai inteligent demisionează 2
Victor Ponta (înainte de referendum)
Premierul are o legitimitate limitată, după cum chiar membrii USL recunosc uneori. Mandatul său este produsul unei răsturnări de situaţie. Chiar dacă alegerile din 2008 (generale) şi 2012 (locale) îi sunt favorabile, acest fapt nu emulează integral afectul legitimator al unor alegeri parlamentare.
În plus, are trei teme fierbinţi de gestionat: plagiatul, suspendarea şi prestaţia diplomatică cel puţin dubioasă din timpul suspendării. Toate acestea sunt muniţie pentru adversarii săi politici. More…
PDL – USL, „mizerii” diferite 8
Este interesant cum, în tumultul politic de azi, cei mai mulți devenim oameni a unui singur argument, puternic și hotărâtor . Eu am ieșit în Piața Universității cerând „Jos Băsescu” și simt că mai trebuie încă să lucrez pentru acest deziderat. George nu poate să accepte că Parlamentul nu trimite acasă doi parlamentari incompatibili. Alții s-au poticnit de acuzațiile de rasism. OK, poate nu suntem chiar atât de simpli. Dar dorința de a găsi rețete simple există. În răspăr cu acestă tendință, m-am gândit să compar două lucruri (oarecum) comparabile: guvernele Ponta (/USL) și Boc(/PDL/ Traian Băsescu). More…
Parlamentul a învins. Restul este politică 15
Să ne închipuim că este 30 iulie și președintele suspendat a învins prin neprezentarea propriului electorat. Sau suntem după noile alegeri parlamentare, cu o majoritate ostilă președintelui Traian Băsescu. Ce se întâmplă în această situație?
Se întâmplă că opozanții ar putea (nu e obligatoriu) să iasă în stradă ca și în ianuarie, fără un plan ci doar cu voința de schimbare. Despre asta în alt articol.
Dar de ce ne temem (unii) de Traian Băsescu? Din cauza puterilor sale. Iar cea mai controversată dintre puteri este aceea de a numi primul ministru în răspăr cu cererile majorității parlamentare. Această putere este la originea celor mai multe conflicte constituționale și de legitimitate din 2004 încoace. Fără această putere, nici un președinte, chiar numind personal în Justiție și chiar având rol în politica externă, nu mai este catastrofal. More…
Everybody lies: cum să supraviețuiești manipulării pe timp de suspendare 6
Să ne înțelegem. Nu cred, până la proba contrarie că există vre-o conspirație. Dar atâta informație greșită ca în ultimele zile nu am primit de când sunt pe Facebook și de când am vazut exit-poll-uri la TV. Din această experiență am construit un mic ghid de supraviețuire care vă poate ajuta să vă orientați printre capcane.
În linii mari acest ghid este inspirat de tema „lovitură contra statului de drept”, dar, stați liniștiți, USL abia intră pe piață cu propriile teme.
Așadar, pentru a supraviețui…:
Cereți link către sursa originală
Citiți textul integral (nu rezumat), în limba originală. La limită se acceptă traduceri în engleză (nu română). Pentru materiale video priviți conținutul.
Dacă nu ați îndeplinit 1, 2, considerați că materialul nu există. Serios, probabil nici nu există în forma în care a fost prezentat.
Dacă persoana care vă dă informația prezintă o încredere absolută, aplicați totuși punctul 3.
Verificați pe Wikipedia backgroundul surselor. Una e Le Figaro, alta este El Pais.
Setați-vă așteptările corect:
nimeni nu va lăuda statul de drept în România (pentru că nimeni la noi nu face asta!)
nimeni nu va vorbi despre dictatura populară și nu va critica referendumul în sine (alegerile libere și corecte sunt în genere sursa legitimității)
aproape nimeni nu la va vorbi de lovitură de stat (Parlamentele nu au vocație în acest sens) More…
Controversa internațională despre statul de drept în România s-ar putea sfârși abrupt 6
Dacă zilele acestea am văzut din ce în ce mai multe reacții internaționale de îngrijorare față de România asta se datorează probabil și inacțiunii guvernamentale în materie de comunicare. O bună comunicare ar fi presupus angajamente ferme din partea premierului și probabil acesta nu era gata să facă acest pas.
Dar vineri apele arau deja aranjate și majoritatea parlamentară a putut începe contra-ofensiva.
Primul pas a fost discursul premierului de dimineață în care găsim conceptul de accountability:
Îngrijorările acestora [prietenii noştri europeni şi internaţionali], întrebările lor sunt perfect legitime şi este obligaţia Guvernului României de a da toate asigurările necesare şi de a acţiona în continuare în vederea asigurării faptului că România este şi va rămâne un stat de drept More…
Cum am ajuns aici? Despre destrămarea legitimităţii în stat 3
Când Traian Băsescu l-a numit pe dl Tăriceanu prim-ministru nu m-am îndoit nici o clipă de ne-constituţionalitatea acestui gest. Dacă toată lume credea că în Constituţie scrie un lucru atunci – mă gândeam – este clar că acesta este sensul limbajului şi intenţia legiuitorului. Însă politic am înţeles gestul. Victoria noului preşedinte marcase o mutare masivă a simpatiilor populaţiei. Fără sprijinul acesteia mi se părea imposibil să guvernezi 4 ani, aşa că am asimilat cumva poziţia de forţă a Preşedintelui cu folosirea unor puteri de rezervă.
În paralel CCR a susţinut că domnul Năstase nu poate fi retras decât de propriul său grup parlamentar. Deşi limita puterea Parlamentului de a se auto-guverna, decizia Curţii părea să instituie o limită maşinaţiunilor politice, oferind un bonus primelor alianţe (deci celor mai „naturale”).
Preşedintele Băsescu a ţinut la un moment dat un discurs în care a blocat entuziasmul politic şi dorinţa de „sânge” a Alianţei DA. Totul părea a avea un echilibru. Preşedintele şi premierul aveau cumva o vocaţie „referendară” (ceea ce este rău) – dar politicienii păreau să înţeleagă delicateţea situaţiei şi să nu dorească să abuzeze de ea. Sau poate eram eu optimist More…
De ce am ieşi în stradă? 6
Deciziile recente ale Parlamentului şi mai ales ţinta suspendării lui Traian Băsescu reflectă voinţa majorităţii, atât în camere cât şi în populaţie. Stricto-sensu, nu putem vorbi despre lipsa democraţiei.
Deasemenea nu există o minoritate oprimată, astfel încât să vorbim de o democraţie ne-liberală, tiranie a majorităţii etc. Asta dacă acceptăm că înalţii demnitari nu au drepturi la funcţia lor ci doar servesc.
Rămâne statul de drept. De fapt… nici măcar asta. EBA, UNPR şi alte acte politice au transformat de mult statul de drept într-o cochilie îndoielnică. Până şi Constituţia nu mai poate oferi protecţie deoarece sensul ei este din ce în ce mai greu de prevăzut. More…
Al patrulea proiect pentru România (2): The Murmuration Răspunde
Think about this: the current anti-Băsescu societal reaction is quite similar to a murmuration. Much of the political action is planned (at least I do hope so) but improvisations are widely spread. So, you need to know why some people disapprove government actions but do not protest? – it is simple: people and cabinet are in the same murmuration. Want to understand why the party does not get fed up with mr Ponta and forces him to resign on accusations of plagiarism? – it is easy again: the protocol (section: “Down with Băsescu!”) will not allow it. More…
De ce vreau sa meargă Victor Ponta la Consiliu (The unenforceable contract) 10
Ieri Curtea a decis că există un conflict constituţional şi că domnul Băsescu se află de partea corectă a acestui conflict. Mai importantă aproape decât conţinutul deciziei este modul în care a fost luată. Am putut vedea interpretare activist-creativă a Constituţiei („şeful statului”), ignorarea propriilor incompatibilităţi legate de antepronunţare, o celeritate deosebită în luarea deciziei şi o nepăsare aproape sfidătoare în ce priveşte scrierea motivaţiei. Semn, pentru mulţi, că şi în viitor Curtea s-ar putea dovedi sensibilă cu precădere la interpretările Preşedintelui. Acesta, pe de altă parte, a semnalat că pentru el o majoritate câştigată la urne este valabilă doar dacă aparţine unui partid unic. Aceste două semne sunt deosebit de toxice prin faptul că deschid calea unei încercări de a ignora voinţa populară care va rezulta din următoarele alegeri. More…
Civitas Politics 