Category Archives: Analysis

Analize

Aceste cifre ne doare: Două sondaje care nu ar trebui să fi fost publicate 1

by • Analysis, Andrei Tiut, Romanian Politics • Tags: , , , ,

relativism
Mai este și mica problemă a mersului la muzeu. În 2012 (Barometrul cultural, p 18) 34% dintre români merg la muzeu cel puțin odată pe an. În 2013 (Eurobarometru 399, T7) 21%. În 2014 (Barometru cultural, comunicat publicat pe Agerpres): 43%.

De unde aceste diferențe? O parte din ele vin din formularea întrebării. Atunci când întrebi un om cât de des citește el va interpreta implict întrebarea astfel: „Ca fel de om sunt eu, unul care citește lunar sau nu”. Eurobarometrul întreabă, în schimb, cât a citit în mod real în ultimele 12 luni. Cu o asemenea întrebare respondentului îi vine mai greu să se mintă pe sine.
More…

Starea barierelor în politică Răspunde

by • Analysis, Andrei Tiut, PfB, Romanian Politics • Tags: , ,

bariere-in-comunicare-p2[1]

Ce s-a realizat?

1. Înființarea partidului fără criteriu de teritorialitate și cu 3 membri.

2. Desființarea depozitului electoral.

3. Condiții mai rezonabile pentru candidații independenți pe plan local.

Ce bariere în calea participării politice și concurenței reale rămân sau au fost adăugate?

1. Radierea partidelor care nu depun un număr de candidaturi.

2. Finanțarea de la buget exclusiv a partidelor care ating praguri minime în alegeri (praguri diferite pentru finanțarea partidului și finanțarea campaniei).

În esență cele două puncte de mai sus re-introduc un criteriu de teritorialitate și, în general, contravin principiilor PfB și, în opinia noastră, unora din principiile asumate de Comisia de revizuire a legilor. Vezi poziția PfB în acest sens.
[…] More…

Despre încredere, clasa politică și DNA 10

by • Analysis, Andrei Tiut, Romanian Politics • Tags: , , , , , , , , , , ,

image-2012-03-17-11765640-56-siguranta-incredere-nu-uita-niciodata[1]

Să încep cu o afirmație care ar putea să vă mire. Tradițional încrederea măsurată în DNA a fost o cifră falsă sau, cel puțin, superficială. Încrederea în Raed Arafat (comparativ cu alte personalități) a fost mare și politicienii care au stat împotriva lui au plătit un preț. Încrederea în DNA a fost și ea mare (comparativ cu alte instituții) și politicienii care au criticat cel mai vocal DNA au avut rezultatele cele mai bune la urne. Iar televiziunile de știți care au criticat cel mai sistematic DNA au avut cele mai buna ratinguri.

Nu intrăm în cauzele acestei schizioidii care țin cel mai probabil de asimilarea DNA cu instituțiile de forță. Însă merită să discutăm faptul că această relație pare să/ poate să se schimbe. Asta pentru că, în timp ce DNA continuă să crească in încredere, vasta majoritate a politicienilor scad More…

Distrugătoarele americane și Marea Neagră Răspunde

by • Analysis, George Visan, Posts by author • Tags: , , , , , , , , , , , , ,

DSCF1038

Anul acesta pe 11 februarie s-a împlinit un an de la desfășurarea la Rota, pe coasta atlantică a Spaniei, a unei escadre de distugătoare de către Statele Unite ale Americii pentru a asigura apărarea antirachetă a Europei conform strategiei Phased Adaptive Approach. În această zi, în 2014 ancora la baza navală de la Rota USS Donald Cook (DDG-75) prima nava din cele patru care asigură apărarea antibalistică a Europei.

Incursiunile navelor americane în Marea Neagră vor continua, ele fiind o parte importantă a măsurilor luate de NATO și Statele Unite pentru a sprijini aliații de pe flancul sudic. Chiar zilele acestea SNMCG 2 , condus de crucișătorul USS Viksburg a traversat Bosforul în Marea Neagră pentru a executa aplicații cu navele românești, bulgare și turcești din Marea Neagră. Cele patru distrugătoare de la Rota vor asigură nu numai protecția Europei împotriva atacurilor cu rachete balistice, dar vor îndeplini misiuni de diplomație navală și securitate maritimă vitale în actualul context strategic. Prezența lor în Marea Neagră va reprezenta de acum înainte o misiune de rutină. Singura problema care se pune este cum vor interacționa marinele militare ale statele membre NATO de pe flancul estic cu noua escadră americană, în contextul problemelor economice cu care se confruntă România și Bulgaria. More…

De ce cad guvernele României Răspunde

by • Analysis, Andrei Tiut, Romanian Politics • Tags: , , , , , , , , ,

curiaSă ne uităm, deci, la circumstanțele căderii celorlați. Dl Ciorbea a căzut pe fondul scăderii economice, reformelor dure și al inabilității politice personale. Chiar și așa, actul final a fost unul de supunere față de voința PNȚCD și a Președintelui. Dl Vasile a fost poate mai abil, dar performanța slabă a guvernării și abandonarea sa de către întreaga coaliție de guvernare au dus la finalul prematur al mandatului. Domnul Boc nu a fost nici el un politician abil, dar a fost sponsorizat politic de președintele Băsescu; în momentul în care sponsorizarea a încetat, premierul s-a retras din funcție. Evident, în cazul domnului Boc nu trebuie să minimalizăm scăderea economică și efectele asupra nivelului de trai. Domnul Ungureanu a adăugat la toate acestea propriul său nivel de incompetență, ajungând la performanța ca membrii propriului partid să susțină moțiunea care l-a demis.

Să ne uităm, apoi, la prim-miniștrii care au terminat mandatul cu bine. Dl Văcăroiu nu a avut nici el abilitate politică, dar sponsorul său l-a susținut până la final. Domnii Năstase, Tăriceanu și Ponta au avut în schimb această abilitate și au putut să se elibereze de sub diverse tutele. În sfârșit, toți cei patru au guvernat perioade de creștere economică. More…

Obama şi Merkel văd problema ucraineană prin aceeaşi lentilă Răspunde

by • Analysis, International Affairs, Octavian Manea, Posts by author, Recomandări, Ucraina • Tags: , , , , ,

2013-06-19-obama-merkel-pk

Deşi se vorbeşte despre eventuale clivaje între Germania şi Statele Unite pe opţiunile pe care Vestul le are la dispoziţie în Ucraina, o privire mai atentă la poziţia lor de fond indică alte concluzii. În esenţă, atât Berlinul cât şi Washingtonul îmbrăţişează doctrina „aşteptării strategice”(strategic patience), mizând pe faptul că o diplomaţie conciliantă dublată de sancţiuni severe care lovesc în inima economiei ruseşti îl vor descuraja pe Puţin, mai devreme sau mai târziu, să escaladeze conflictul.

Din această perspectiva este important să analizăm nucleul dur al celei mai recente Strategii de Securitate Naţională, un document lansat public în urmă cu două săptămâni şi care a fost întârziat mai bine de un an de zile, foarte probabil deturnat fiind de ascensiunea Califatului Islamic precum şi de invazia hibridă a Ucrainei: „trebuie întotdeauna să rezistăm tentaţiei de a supra-reacţiona, atunci când luăm decizii bazate pe frică. (…) Provocările pe care le avem de înfruntat necesită răbdare strategică şi persistenţa”, rezumă chiar Obama poziţia echipei sale care preferă politici prudente şi nu reacţii emoţionale, instinctive ghidate de breakingnews-uri. În fond, lecţia pe care Obama a extras-o din răspunsul post 9/11 ţine de supraextinderea militară şi de predispoziţia de a vedea fiecare problema de securitate globală printr-o lentilă militară. În această lectură se regăseşte în parte şi ceea ce dorea să transmită administraţia să prin politică de rebalance, miza fiind nu doar un pivot geografic (dinspre Orientul Mijlociu şi AfPak către Extremul Orient) cât una de atitudine şi priorităţi. More…

De ce s-a retras Chevron din Polonia și România 2

by • Analysis, Marius Șuiu, Posts by author • Tags: , , , , , ,

Proteste pungesti

La începutul acestui an, Chevron a decis să oprească explorarea gazelor de șist în Polonia, țara din Uniunea Europeană cu cele mai mari rezerve. Decizia americanilor vine după ce, în ultimii ani, Exxon Mobil și Total au ales de asemenea să renunțe la activitățile de explorare. Atitudinea guvernului polonez cu privire la exploatarea gazelor neconvenționale fusese una foarte pozitivă. Polonia are unul dintre cele mai puțin diversificate bazine energetice din Europa, așa că depinde aproape în totalitate de importul de gaz din Rusia. Mai mult de jumătate din resursele energetice ale Poloniei sunt reprezentate de cărbune, resursă deloc ecologică. Astfel, marile companii nu au avut probleme în a obține licențe de explorare, într-un interval de numai câteva luni (Paul McDonald, 2013). Pe acest fond, Polonia a fost foarte entuziastă cu privire la explorarea și, dacă ar fi fost cazul, exploatarea gazelor de șist.

Zilele acestea Chevron a decis să sisteze lucrările legate de explorare și în România. Nu se știu multe informații despre motivele din spatele acestei decizii, purtătorul de cuvânt menționând doar că proiectul din România nu poate concura cu alte activități ale Chevron. Cel mai probabil, considerentele din spatele deciziei sunt economice, la fel ca și în cazul Poloniei. Dat fiind faptul că Franța pare să fi închis orice acces al firmelor interesate de exploatare, iar mediul polonez s-a dovedit a fi impracticabil, România devenea, în teorie, cel mai viabil loc pentru astfel de activități. More…

Amenințări rusești vs atuuri românești 2

by • Analysis, George Visan, International Affairs • Tags: , , , , , , ,

Vladimir Evseev

Ce semnifică atunci declarațiile dlui Evseev? Ele fac parte dintr-un război propagandistic și informațional lansat de Rusia împotriva statelor NATO. Aceste declarații belicoase au scopul de a crea panică și neliniște la nivelul opiniei publice româneșt prin invocarea spectrului războiului și agresiunii. Evseev este un agent de influență al Rusiei al cărui scop este să transmită în spațiu public mesajele Kremlinului. Cum dânsul este directorul unui think than (sau pseudo-think tank) opiniile sale au anumit grad de credibilitate pentru presa internațională și pot stârni dezbateri printre specialiștii în politică internațională din țara „țintă” a propagandiștilor ruși. Deși agresive declarațiile dlui Evseev trebuie tratate cu prudență în spațiul public. Un răspuns similar și inflamator nu își are sensul și ar fi exact ceea ce își dorește Kremlinul.

România este ținta retoricii belicoase rusești deoarece este unul din pilonii NATO din regiune. Amenințările lui Evseev trebuie privite în contextul mai larg al presiunilor rusești asupra flancului estic al NATO. Statul român se dovedește a fi o „nucă tare” pentru influența rusească în regiune. Spre deosebire de vecinii maghiari, sârbi și bulgari influența rusească în România este limitată. Nu avem forțe politice credibile care să admire sau să fie capabile să emuleze regimul lui Vladimir Putin. Reformele din justiție au întărit capacitatea statului român de a se proteja în fața corupției, una din metodele preferate ale Rusiei de a se infiltra în sistemele politice și economice ale occidentului. More…

Generația jihadului individual 1

by • Analysis, International Affairs, Octavian Manea • Tags: , , , ,

B6vknhbIcAIHHwn

În ultimii ani, actele de terorism care au marcat Europa par mai puțin orchestrate de organizații formale precum Al Qaeda, fiind săvârșite mai degrabă de indivizi izolați, de „lupi singuratici”, exponenți ai unui jihad individual, necoordonat. Asasinarea regizorului danez Theo van Gogh în 2004, atacurile de la Toulouse din 2012, dar și cele împotriva publicației Charlie Hebdo de la începutul acestui an se încadrează în acest tipar emergent, în care este foarte probabil să funcționăm pentru mulți ani de acum înainte.

În sine, tranziția pe care o vedem pe parcursul deceniului trecut reflectă o transformare de fond a pieței jihadiste. Incubatoarele radicalizării nu mai sunt organizațiile studențesti sau grupurile de studiu din jurul moscheilor, existente în Londra sau Hamburg, și responsabile finalmente de circuitul care se va finaliza cu prăbușirea „Gemenilor” (2001) sau prin atacurile asupra sistemului de transport public londonez (2005). Mobilizarea nu se mai face preponderent prin interacțiunea față în față, cât mai ales online, în intimitatea propriului computer, unde accesează realitatea virtuală a forumurilor și a chat-room-urilor jihadiste. Potențialii „voluntari” sunt expuși unor imagini de o violență extremă, unde victimele sunt semeni de-ai lor, tocmai pentru a declanșa un sentiment de revoltă interioară, de injustiție profundă. Victimele Bosniei, Kașmirului, Ceceniei, Irakului și mai nou cele de pe frontul sirian exercită o irezistibilă forță de mobilizare, sunt electrizante. Este cazul gemenelor Laghriss, arestate în august 2003 pentru planificarea de atacuri sinucigașe asupra parlamentului din Rabat. More…

2015: în loc de predicții 3

by • Analysis, Andrei Tiut, Posts by author, Romanian Politics • Tags: , , , , ,

10700300_394992220658113_2583691648655070495_o
Strategia PSD în momentul de față, susținută mediatic în primul rând de grupul din jurul d-lui Ponta, pare să fie următoarea: până la alegerile din 2016 (1a) Klaus Iohannis trebuie să dezamăgească și (1b) PSD să fie (oricât de puțin) deasupra așteptărilor. Pentru a dezamăgi președintele nu trebuie să fie înfrânt ci trebuie să se înfrângă singur. De aceea PSD nu se poziționează ostil față de președinte (1a) ci încearcă să îi asimileze temele de pe agendă (1b). Șansa PSD de a atinge acest obiectiv se bazează pe așteptarea ca președintele să nu își poată mulțumi toate segmentele de electorat, izolarea Președintelui ca instituție față de decizia economică, așteptările relativ modeste față de PSD pe tema corupției, disponibilitatea partidului de până acum de a-și lăsa liderii „singuri în fața DNA”. Rezultatul dorit al acestei strategii este ca președintele să își atingă vârful de formă undeva în 2015 și să fie în scădere pronunțată în perioada electorală din 2016.

Pericolul PNL, despre care am mai vorbit, este să nu își găsească o identitate clară. Partidul se va vedea sfâșiat între dorința de a nu aliena electoratul lui Klaus Iohannis și nevoia de a nu livra militanți pentru proiectele politice ale lui Traian Băsescu. O rezolvare rapidă a acestui nod gordian nu va fi posibilă, fiind nevoie întâi de fuziunea în teritoriu. Acolo se vor ciocni așteptările unor PDL-iști (paritate, respectarea puterii existente în teritoriu) de așteptările unor PNL-iști care vor contabiliza sporul de voturi adus de Klaus Iohannis în curtea (v)PNL. Partidul trebuie nu doar să navigheze în siguranță prin aceste ape, dar și să reușească consolidarea unei identități publice unitare. More…

Predicțiile anului 2014 la control Răspunde

by • Analysis, Andrei Tiut, Posts by author, Predicții, Romanian Politics • Tags: , , , , , , , , , , , ,

10828149_754162658005649_5050108525921519593_o

Privind problema sub un aspect mai degrabă calitativ, observ că am putut prevedea apropierea PNL de PPE dar nu și apariția nPNL. Am putut prevedea necesitatea lui Klaus Iohannis și lipsa din competiție a lui Sorin Oprescu, dar am supraestimat rezistența la candidatură a lui Victor Ponta.

Dacă mă uit și la predicții din alte articole, observ că nu am putut prevedea valul de prezență la vot care l-a adus pe Klaus Iohannis la Cotroceni (o eroare comună, din nefericire). În schimb, am luat mai în serios decât restul lumii posibilitatea lui Călin Popescu Tăriceanu de a construi un partid cu o minimă viabilitate.

Per total, mi se pare că am ieșit mai bine decât „piața”, deși, între noi fie vorba, piața nu este teribil de dezvoltată. Dar am ieșit puțin mai slab decât în 2012-2013; cum ziceam într-un articol mai vechi, 2014 este un an în care politicienii au avut idei. More…