iulie 14, 2013

Un fapt statistic: românii sunt neduşi la biserică ¹

by Andrei Tiut • Andrei Tiut, Comentarii, Posts by author, Romanian Politics • Tags: analiză statistică, Biserica Ortodoxa, practicarea religiei, religie, religiozitate, societate, sondaje

Dacă prin religiozitate înțelegem declararea formală a religiei, fără nici un cost personal, suntem printre campionii Europei. Pe măsură ce creștem strictețea, dar fără a ieși din canoane, situația este din ce în ce mai albastră. Pe scurt, iadul ne mănâncă.

90% din noi nu ținem postul. Din aceștia scădem pe cei câțiva cu dispensă și rămân restul care merg în iad. O parte scapă prin spovedanie, dar cam un român din doi tot o pățește. Cifrele sunt similare cu cele culese de IRES în 2010 și 2011.

În plus, maxim un român din trei merge săptămânal la slujba de duminică (Daedalus 2007 Eurobarometrul 66-2006). (Discuția e mai complicată, căci întrebările nu sunt foarte bine puse, dam am rezumat-o astfel.)

Ce ne spun aceste cifre? Că românii mint sondajele privind la religiozitatea lor în mod extrem de constant și hotărât. Atât de constant și hotărât încât probabil mulți se mint pe ei înșiși. Nu se poate să mergi regulat la biserică (cam orice biserică) și să nu se prindă de tine ideea că e bine să te spovedești (măcar) de Paște. Apoi, că pe măsură ce le pui întrebările potrivite, le este din ce în ce mai jenă să inventeze. Ceea ce mă face să cred că nici mersul duminical la biserică nu e tocmai atât de înalt. More…

iulie 6, 2013

De Weekend: Cripto-băsismul și țăranul român (guest post) ^Răspunde

by civitas politics • Comentarii, Daniel Olteanu, Posts by author, Romanian Politics, Serii • Tags: băsescianism, băsism, Conservatorism, de weekend, Ion Iliescu, rural vs urban, Traian Băsescu

Într-o logică a satului românesc, polarizarea este mult mai simplistă și se face la nivel de apartenență și/sau loialitate. Du-te cu campania la nea Valică și explică-i cum stă treaba cu promisiunile electorale, mai strecoară-i și ceva ideologie mascată de o măsură. Nea Valică e sătul de promisiuni. Pentru părinții lui, pedesereul a fost bun, i-au dat pensie de CAP. Pentru nea Valică, dreapta a însemnat schimbarea, care mai apoi nu s-a întâmplat. Și atunci, invariabil, te întreabă: „Mă, tu de-al cui ești? De-al lui Iliescu sau de-al lui Băsescu?”. Logica loialității bipartite. Și nu poți spune că nu ești de-al unuia dintre aceștia doi, pentru că istoria postdecembristă i-a demonstrat că dacă nu te afli spre unul dintre cei doi poli, nu contezi în logica electorală. Și mai știe că, la o adică, susținători ai fiecărui pol care a căzut într-o mai mare sau mai mică dizidență, în vreme de tumult electoral tot s-a raliat taberei pe care mai deunăzi o părăsise, cu invariabilul mesaj că „trebe votat răul ăl mai mic”. Nu poți spune altceva. Dacă loialitatea ta se îndreaptă spre un actor secundar, iar acesta își manifestă loialitatea spre unul dintre cei doi actori principali, în ochiul votantului tipic îl vei susține pe unul dintre cei doi.

Diferențierea între băsiști făcută de Andrei este, așadar, una de natură postelectorală, sesizată întru înțelepciunea sa de țăranul român. Pentru că, în fața unu tumult politic, stânga va vota ce girează Iliescu iar dreapta, ce recomandă Băsescu. More…

iunie 28, 2013

Nabucco sau cronica unei morți așteptate ²

by George Visan • Comentarii, George Visan, International Affairs, Posts by author • Tags: Albania, Egipt, gazoduct, Gazprom, Grecia, independență energetică, Irak, Iran, Italia, Kazahstan, securitate energetica, South Stream, strategie energetică, TANAP, TAP, Turkmenistan, UE

Pe 28 iunie a fost anunțat oficial beneficiarul proiectului care va transporta gazele exploatate în zăcământul Shah Deniz II din Azerbaidjan: câștigătorul este gazoductul TAP (Trans-Adriatic Pipeline) ce va transporta gazele azere via TANAP pe ruta cea mai scurtă prin Turcia, Grecia, Albania și Italia. După cum era de așteptat proiectul Nabucco promovat agresiv de România și de care erau legate anumite interese politice și economice a sucombat.

Cine a câștigat?

Turcia care își consolidează poziția de nod energetic regional.

Uniunea Europeană care își consolidează independența energetică prin diversificarea surselor de aprovizionare și evita întărirea depedenței de Rusia.

Statele care vor fi tranzitate de conducta TAP: Grecia, Albania, Italia.

Azerbaidjanul care își vede gazul adus pe piețele europene la cel mai scăzut cost.

Cine a pierdut:

Statele care au mizat pe Nabucco, printre care și România.

Rusia deoarece nici South Stream nu a fost selectat, iar Europa își diversifică sursele de aprovizionare. More…

iunie 23, 2013

Micro-resetarea strategică cu Rusia ²

by George Visan • Comentarii, George Visan, International Affairs, Predicții • Tags: conflicte îngheţate, CSAT, Nikolai Patrușev, parcursul european al Republicii Moldova, politica de reset, relații româno-ruse, scutul anti-racheta, Traian Băsescu, Vladimir Putin

Vizita generalului Nikolai Patrușev în România a generat o serie întreagă de comentarii și nedumeriri cu privire la scopul acesteia. Lista de teme abordate și acordurile semnate între România și Federația Rusă de asemenea este destul de vagă și nu oferă o imagine destul de clară a discuțiilor avute cu președintele Traian Băsescu. Prezența lui Patrușev la București a ridicat o serie semne de întrebare în spațiul public românesc – fost șef al FSB-ului (urmașul KGB-ului) actualmente consilier pe probleme de securitate națională al lui Vladimir Putin – este un emisar diplomatic neconvențional. Dar având în vedere situația actuală a relațiilor bilaterale româno-ruse prezența unui emisar neconvențional la București pentru a transmite mesajele Moscovei nu ar trebui să surprindă.

Rolul acestei vizite a fost să pregătească reluarea dialogului diplomatic româno-rus, care va avea loc săptămâna viitoare prin vizita ministrului de externe Titus Corlățean. Agenda vizitei generalului Patrușev este interesantă prin ceea ce nu a conținut. Nu a fost discutat se pare niciunul din subiectele delicate de pe agenda bilaterală: soluționarea conflictelor înghețate din spațiul ex-sovietic, parcursul european al Republicii Moldova, politica la Marea Neagră sau securitatea energetică. Aceste teme fie nu au fost discutate, fie discuțiile asupra acestora nu au fost făcute publice. Dacă temele sensibile din relația bilaterală nu au fost discutate acestea probabil au fost lăsate pentru a fi negociate mai târziu în cadrul procesului de relansare a relațiilor bilateral sau nu vor fi cuprinse în resetarea relațiilor bilaterale, urmând a se aștepta rezultatele relansării dialogului diplomatic. De asemenea emisarul rus a transmis probabil și un mesaj personal din partea lui Vladimir Putin către Traian Băsescu.

Toate datele vizitei lui Nikolai Patrușev în România sugerează o tentativă de resetare a relațiilor bilaterale pe modelul celei realizate cu SUA și cu Polonia. Acest lucru înseamnă că problemele majore din relația bilaterală vor fi „puse la rece”, dialogul axându-se pe chestiuni „tactice”, pragmatice și de actualitate. Rezultatele acestor procese de resetare au fost în general discutabile, dar au condus la o relație funcțională cu Federația Rusă și la crearea unui climat propice cooperării. Temele abordate în cadrul întâlnirii dintre Traian Băsescu și Nikolai Patrușev sugerează că vom asista la o resetare în pași mici, necesară în vederea amplasării sistemului anti-rachetă american pe teritoriul României. O relație tensionată româno-rusă în contextul desfășurării acestui sistem de arme ar crea o serie de dificultăți în relațiie dintre România, Rusia și SUA. Moscova va percepe găzduirea scutului anti-rachetă drept un gest agresiv și va crea dificultăți României. More…

iunie 22, 2013

Sunnylands: Summit-ul pașilor mici ^Răspunde

by George Visan • Comentarii, George Visan, International Affairs, Posts by author • Tags: Barack Obama, China, dosarul nuclear nord-corean, Li Keqiang, Marea Chinei de Sud, pivotul asiatic, relațiile sino-americane, SUA, Sunnylands, Xi Jinping

Între 7 și 8 iunie la Sunnylands în California a avut loc întâlnirea la nivel înalt între președintele american Barack Obama și președintele chinez Xi Jinping. Această întîlnire este prima între cei doi președinți, fiind de asemenea și primul summit sino-american de la venirea la putere la Beijing la sfârșitul anului trecut a unei noi generații de lideri chinezi, Xi Jinping și Li Keqiang.

Summit-ul a avut loc în contextul sporirii tensiunilor din cadrul relației bilaterale sino-americane și a avut rolul sporirii încrederii între cele două și a facilitării dialogului strategic între Washington și Beijing. Temele care au tensionat relația bilaterală în ultima perioadă de timp au fost problema spionajului și a atacurilor cibernetice, pivotul asiatic al SUA perceput de Beijing ca o măsură ostilă, orientată spre împiedicarea ascensiunii Chinei, disputele teritoriale din Marea Chinei de Sud dintre China și vecinii săi, aliați ai SUA și disputele comerciale dintre cele două state.

În ciuda agendei bilaterale încărcate rezultatele summit-ului din California au fost relativ modeste. S-a încheiat un acord bilateral în domeniul protejării mediului și cei doi președinți au căzut de acord să coopereze strâns pe tema dosarului nuclear nord-coreean, având în vedere tensiunile din ultimii doi ani dintre cele două Corei și „progresele” realizate de Pyongyang în dezvoltarea arsenalului său nuclear.

Beijingul este îngrijorat de sporirea tensiunilor din peninsula Coreeană și încearcă să-și țină sub control aliatul din nord. Înaintea summit-ului de la Sunnylands, China a cerut Coreei de Nord să înceapă negocieri cu vecinul din sud pentru detensionarea situației. Există o preocupare serioasă a Beijingului în raport cu pericolul proliferării nucleare în vecinătatea sa. More…

iunie 14, 2013

Eşti ceea ce IMEI. Despre supravegherea electronică ^Răspunde

by Andrei Tiut • Andrei Tiut, Comentarii, Posts by author, Theoria • Tags: Barack Obama, GPS, IMEI, Recep Tayyip Erdogan, securitate, servicii de informatii, supravehere electronică, tehnologie, Traian Băsescu, whistleblower

În timp între algoritm şi cluster poate apărea o intimitate precum vedem în cărţi sau filme că ar fi între torţionari şi victimele lor. Algoritmul ţi-ar putea spune ce cărţi să cumperi, ce muzică să asculţi sau dacă partenerul de viaţă te înşală. Cu un pic de efort, ar putea fi programat şi să îţi calculeze şansele de a divorţa în următorii cinci ani. Totul punând cap la cap semnale.

Guvernele, însă, au alte priorităţi. Ele caută semnale că ai face ceva rău. De exemplu dacă primeşti telefoane de la IMEI-uri de unică folosinţă. Apoi, probabil, desenează o reţea de relaţii. La început reţeaua este doar o serie de linii. Apoi se pot deduce comportamente. De exemplu, clusterul t83465hg îşi modifică traseul zilnic dacă este sunat de fh985th90f şi manifestă comportament nervos (se învârte prin cameră) înainte să fie vizitat de vfdjs9hf4375ty.

Toate aceste fapte, o descriere a societăţii până la urmă, sunt deduse fără intervenţie umană, ceea ce este nu doar ieftin ci şi elegant din punct de vedere legal. Statul poate spune, fără să mintă, că nici un agent al său nu priveşte în intimitatea cetăţenilor fără mandat. Doar când algoritmii sugerează puternic existenţa unor riscuri sau când apar probe coroborate se trece la urmărirea umană. Într-un sens, monitorizarea anonimizată ar părea compromisul ideal între libertate şi securitate. Doar că…

Doar că datele nu prea se şterg şi, de aici, apar riscuri suplimentare. De exemplu, următorul whistleblower ar putea să divulge date care să poată fi legate de persoane private. Sau guvernul poate decide cu intenţie să le folosească în alt fel. Dacă un Obama, un Băsescu sau un Erdogan întreabă câţi dintr-o lista de posesori de telefoane mobile urmăresc situri porno s-ar putea ca serviciile să se supună şi să afle. More…

iunie 10, 2013

Scurtă istorie a drepturilor în România ⁹

by civitas politics • Comentarii, Posts by author, Romanian Politics, Sorin Cucerai • Tags: căsătorie între persoanele de același sex, discriminare, dreptul la protecţie împotriva violenţei în familie, drepturi, drepturile copilului, drepturile lingvistice, drepturile persoanelor cu dizabilităţi, egalitate în drepturi, homosexuali, parteneriate civile, reforma constitutionala 2013

Haideţi să ne închipuim că nu discutăm despre dreptul la căsătorie al persoanelor homosexuale şi că nu suntem în 2013, când practic, cu excepţia Italiei şi a Greciei, dreptul acesta e recunoscut în toată Europa Occidentală, de Nord şi de Sud, fie în forma căsătoriei propriu-zise, fie în forma parteneriatelor civile recunoscute legal.

Haideţi să ne închipuim că vorbim despre dreptul de vot al femeilor şi că suntem în 1923, când practic în Europa Occidentală şi de Nord dreptul ăsta era deja recunoscut. La noi, dreptul de vot al femeilor a fost recunoscut în sens real abia în 1990 (când dreptul de vot a putut fi exercitat efectiv, fiindcă aveai între ce să alegi).

Haideţi să presupunem că vorbim despre dreptul de vot egal (ca opus votului cenzitar) şi că suntem în 1866, când dreptul ăsta era practic recunoscut cam peste tot în Europa (fie ca atare, fie mascat în vot cenzitar, dar cu cerinţe de cens atât de scăzute încât practic erau îndeplinite de oricine). La noi, dreptul de vot egal a fost recunoscut (doar bărbaţilor) abia în 1923. More…

iunie 7, 2013

Cum se face, pe scurt, o consultare constituţională ²

by Andrei Tiut • Andrei Tiut, Comentarii, Posts by author, Romanian Politics • Tags: Alina Gorghiu, consultări societatea civilă, Crin Antonescu, dezbateri revizuirea constitutiei, Forum Constituțional, reforma constitutionala 2013, revizuirea constitutiei

După cum v-am mai povestit, eu şi George suntem implicaţi într-un proces prin care o serie de ONGuri vor să propună tot felul de lucruri vis-a-vis de Constituţie.

Le-am scris, apoi le-am trimis, şi au ajuns în sinteza, dar mai ales în anexele raportului Forumului Constituţionali.

Desigur, Parlamentul are dreptul suveran să agreeze sau nu propunerile noastre. Dar, odată ce ele au ajuns până acolo, mi se pare normal ca măcar să fie dezbătute în comisie. Să aud şi eu, spre exemplu, dacă se doreşte sau nu informatizarea serviciilor publice, sau protecţie contra birocraţiei regionale prin ombdusmani dedicaţi.

În ziua doi a dezbaterilor am început să dezvoltăm bănuiala ca toată lumea se uită doar pe sinteza narativă propusă de Forum, iar anexele sunt doar risipă de biţi şi hârtie. În ziua trei, când o serie de articole discutate de noi multe ore au fost adoptate în câteva (zeci de) minute şi cu scăpări de limbaj s-a format un început de certitudine. More…

iunie 5, 2013

Laudatio pentru Casa Jurnalistului ¹

by Andrei Tiut • Andrei Tiut, Comentarii, Posts by author, Romanian Politics • Tags: agentii de stiri, Alexandru Tomescu, bloguri, Casa Jurnalistului, Facebook, Istanbul, Joshua Bell, Mateas, Romania Libera, SOV, Stefan Mako, Turcia, vlad ursulean, Washington Post

Prima breşă a fost făcută de articolul lui Ştefan Mako despre Sabina Gherman. Nimeni dintre cei care au citit articolul, probabil, nu au putut privi cazul apoi cu aceiaşi ochi. Apoi a fost Biserica Protestatară din Bârlad a lui Vlad Ursulean. Nu mai vorbeam acuma de noroc şi conexiuni personale. Ci de dorinţa de a merge pe teren şi de a observa fenomenul de la firul ierbii. Dorinţă care nu a mistuit deloc agenţiile de ştiri. Merită menţionat şi Mica revoluţie siriană din Bucureşti (Ştefan Mako), despre alt subiect „invizibil” în societatea noastră.

Acuma Ştefan Mako şi cineva Mateaş s-au dus în Turcia cu autostopul. Pur şi simplu. Asta în timp ce televiziunile îşi pun la păstrare corespondenţii de război, ca să îi poate folosi la inundaţiile care se apropie. More…

iunie 3, 2013

Autostrada Bechtel sau marele jaf ne-strategic ¹

by George Visan • Comentarii, George Visan, International Affairs, Posts by author, Serii • Tags: aderarea la NATO, Adrian Năstase, anti-americanism, Autostrada Transilvania, Bechtel, Dan Șova, George W. Bush, lobby, mituri politice, mituri si farse, NATO, politica externa, proasta guvernare, Radu Berceanu, reziierea contractului cu Bechtel

Folclorul politic autohton, ajutat copios de media românească, a acreditat timp de 10 ani ideea că eșecul din spatele construcției Autostrăzii Transilvania este rezultatul unui târg încheiat între Statele Unite și România, pentru a facilita aderarea la NATO. Mitul spune următoarele: nu eram pregătiți să intrăm în NATO și a trebuit să făcem „ o șustă” (o șmecherie), să le dăm la americani „ceva”, un contract de autostradă, să-i facem „fericiți”, „să ne bage în NATO” o dată. Există și varianta scurtă a acestui mit politic: Autostrada Bechtel a fost prețul plătit pentru aderarea la Alianța nord-atlantică.

Din nefericire acest mit politic a prins, fiind utilizat pentru a justifica incapacitatea instiutțională a statului român de a construi o autostradă. Din 2004 până în prezent au fost construiți 52 de km de autostradă, din 415 de km preconizați (583 de km dacă luăm în considerare și tronsonul de autostradă București-Brașov), la mai bine de 9 ani de la începerea lucrărilor și după ce au fost cheltuiți 1,6 mld de euro, din 2,2 de mld de euro cât era valoarea contractului. Autostrada Transilvania a devenit cel mai bun exemplu de proastă guvernare din România și a statornicit percepția la nivel public că statul român este incapabil să construiască autostrăzi.

Eșecul politic și economic reprezentat de Autostrada Transilvania trebuia într-un fel justificat de elita politică, având în vedere că de la negocierea și semnarea au existat trei alternanțe la putere, cinci guverne și vreo 10 miniștrii ai transporturilor (11 dacă îl punem la socoteală și pe ministrul marilor proiecte, Dan Șova, care a negociat rezilierea contractului). Așa că cea mai bună scuză a fost să se dea vina pe… americani și pe aderarea la NATO. Mitul a fost răspândit cu ușurință de către presă, dar și de oameni politici, de exemplu Radu Berceanu.

Dar mitul nu rezistă unei examinări atente din mai multe motive. În primul rând că nu are sens ca SUA să condiționeze economic un proces politic și militar. Valoarea contractului este relativ mică atât pentru o corporație mare precum Bechtel, iar pentru economia americană e un mizilic. Pe scurt nu există un raționament economic solid din partea SUA că să impună un asemenea „preț” pentru aderarea la Alianță. Procesul de aderare la NATO a fost condiționat de o serie întreagă de reforme politice și militare detaliate într-un plan de aderare și o foaie de parcurs. More…

mai 31, 2013

Diplomație la firul ierbii ^Răspunde

by George Visan • Comentarii, George Visan, International Affairs, Posts by author • Tags: Antena 3, Autostrada Transilvania, Bechtel, CCR, combaterea coruptiei, diplomatie, Gigi Becali, libertate de expresie, libertatea presei, Mark Gitenstein, politica externa americana, politica externă a SUA, recunoașterea Kosovo, relațiile romano-americane, scutul anti-racheta, supremația legii, Victor Ponta

O scurtă privire zilele trecute prin marele bazar de informație publică care este Facebook și mi-a atras atenția un anunț privind o conferință privind politica externă americană susținută de un diplomat american, Liam Sullivan, la SNSPA, miercuri 29 mai. Inițial am crezut că este vorba de un eveniment de diplomație publică mai amplu, în care vor fi prezentate mediului academic și studenților prioritățile și interesele americane în relația cu România. Trebuie să spun că așteptările mi-au fost înșelate – a fost vorba în esență dor de un curs cu invitat special. Chiar și așa a fost o experiență utilă, Liam Sullivan a oferit infomații interesante atât din punct de vedere academic cât și politic, iar prezentarea a fost, pe alocuri, hazlie.

Liam Sullivan este un diplomat american care și-a petrecut ultimii doi ani în România, anterior detașării sale la noi în țară a lucrat la ambasada SUA din Mexic. Lucrează în cadrul departamentului politic al ambasadei, având ca arie de responsabilitate tema statul de drept (rule of law).

Ce am aflat de la diplomatul american? În primul rând că va mai trebui să așteptăm până când vom cunoaște numele noului ambasador la București. Ar fi trebuit să fie nominalizat până acum, dar acest lucru nu s-a întâmplat – cel mai probabil din cauza agendei interne încărcate de la Washington și a conflictelor dintre administrație și republicani. Noul ambasador ar putea reprezenta o surpriză pentru România – putând fi vorba de o femeie, oficial însă nici personalul ambasadei nu are idee cine va conduce misiunea diplomatică de la București. Scutul anti-rachetă merge înainte, în următoarele luni urmând să înceapă lucrările pentru construirea bazei la Deveselu. Liam Sullivan a ținut să înlăture îndoielile în privința hotărârii SUA de a desfășura în România elemente ale scutului anti-balistic, având în vedere că din iulie 2012 au fost lansate zvonuri că acesta nu va mai amplasat. Diplomatul american a confirmat faptul că recentele vizite ale oficialilor americani implicați în proiect au rolul de a reasigura și informa partea română de evoluțiile proiectului (anularea etapei a 4-a). Statele Unite apreciază procesul de coabitare dintre USL și Traian Băsescu, deoarece este nevoie pentru funcționarea unui stat existența unui minim consens la nivelul elitei politice pentru guvernare. More…

mai 28, 2013

Constituția și strategiile de securitate și apărare națională ²

by George Visan • Comentarii, George Visan, Posts by author, Romanian Politics • Tags: CCR, CSAT, Institutul European din Romania, Iulian Fota, reforma constitutionala 2013, revizuirea constitutiei, securitate alimentară, securitate nationala, siguranță națională, strategia de apărare națională, strategia de securitate națională

Luni 27 mai, am participat la conferința „Securitatea alimentară și a resurselor de apă: între perspective europene și realități naționale” organizată de Institutul European din România. În contextul discuțiilor legate de revizuirea constituției, mi-a atras atenția o remarcă făcută în timpul conferinței de consilierul prezidențial pentru securitate națională, Iulian Fota, care a afirmat că actuala Strategie de Apărare Națională este de fapt o strategie de securitate.

Afirmația pare absurdă și bizară, dar Iulian Fota a venit cu o precizare utilă: în Constituția României nu se face referire la strategi securitatea națională, ci doar la apărare. Așa ca s-a luat hotărârea ca documentul adoptat în 2010 sub titlul de Strategia Națională de Apărare să fie de fapt o strategie de securitate națională (în mod bizar documentul anterior acestuia și redactat în 2007 se cheamă Strategia de Securitate Națională). Motivația din spatele acestei hotărâri a fost faptul că dacă documentul ar fi intitulat „strategie de securitate națională” ar putea fi atacat la CCR, iar curtea să decidă că este neconstituțional. Subtitlul strategiei sugerează în mod explicit faptul că avem de-a face cu o strategie de securitate, inspirată de conceptul securității umane: „Pentru o Românie care garantează securitatea și prosperitatea generațiilor viitoare”.

Securitatea națională și apărarea națională sunt lucruri diferite. Astfel prin securitate națională se înțeleg problemele de securitate ale unei națiuni, politicile și programele de rezolvarea ale acestor probleme și, de asemenea, procesul guvernamental prin care aceste programe sunt formulate și realizate (Smoke 1987:301). Apărarea națională se distinge de securitate națională prin scopul final urmărit – apărarea în fața agresiunii unui inamic extern – și la nivel de mijloace – securitatea națională angajează toate resursele de care dispune un stat, în timp ce apărarea presupune utilizarea mijloacelor militare de care dispune un stat (Zulean 2007: 43). Aceste distincții sunt importante la nivel teoretic și practic, confuzia între aceste concepte, la nivel de politici publice, având un impact negativ direct asupra întregii strategii naționale a unui stat. More…