Ce vrea, monşer, Comisia de la Veneţia de la noi? 6

vod90_EN

Am avut ieri dezbateri destul de aprinse pe Facebook despre sensul raportului (în fapt „opiniei”) Comisiei de la Veneţia. Guvernul a dat pe această temă un comunicat uşor roz-bombon în care „reţine” din raport cam ce doreşte să reţină. Sorin Ioniţă, în schimb, a publicat un articol în Contributors în care ne povesteşte cum Comisia a demascat în limbaj diplomatic puciul parlamentar. Dacă aveţi nervii tari merită citit pentru pentru a vă delecta cu ideea unor instituţii europene atât de debile încât tratează puciul cu mănuşi şi în limbaj diplomatic.

Caragiale ne-ar spune că adevărul se află undeva la mijloc. În fapt adevărul se află undeva deasupra:

The Bad. Comisia livrează una dintre cele mai dure critici la adresa României. Există altele mai rele, dar majoritatea lor sunt isterice sau conspiraţioniste. More…

Românii și ambasadorul SUA 10

mark_gitenstein
Pe 14 decembrie ambasadorul Statelor Unite în România, Mark Gitenstein și-a încheiat misiunea și se va reîntoarce în America. Unii politicieni și români vor respira ușurați ca ambasadorul SUA părăsește, alții vor privi acest moment cu aprehensiune, știind că un nou ambasador va veni în țară în primavară lui 2013. De ce această evoluție?

Cel mai important reprezentant diplomatic din România după Revoluția din 1989 este ambasadorul Statelor Unite. Din două motive – primo SUA este cel mai puternic stat din sistemul internațional, pe cale de consecință primează în fața celorlați ambasadori acreditați (bineînțeles în mod formal lucrul acesta e imposibil, numai suntem in secolul XIX), dar din punct de vedere politic și simbolic lucrul acesta e adevărat; secundo – SUA este principalul aliat al României și garantul securității sale. Pe scurt cel mai greu cuvânt din tot corpul diplomatic acreditat pe malurile Dâmboviței îl are ambasadorul american.

Parteneriatul strategic cu Statele Unite a fost o alianță pe care România a ales-o singură. Spre deosebire de Pactul de la Varșovia și alianța cu URSS, aceasta nu a fost una impusă prin forța armelor, ci una liber consimțită, fundamentată pe interesul național. Alianța s-a remarcat printr-o puternică componentă de securitate, care a eclipsat celalte domenii de cooperare. Pe lângă interesele comune de securitate, relația româno-americană este ancorată în valorile democratice. More…

Schimbările de la conducerea Partidului Comunist Chinez 4


Anul 2012 a fost un an plin de alegeri. Mai întâi alegerile din Rusia, apoi din Franţa, SUA şi schimbarea guvernului Chinez. Şi în România a fost vânzoleală mare cu alegerile locale, referendum-ul de suspendare şi alegerile parlamentare care tocmai au trecut.

În timp ce în unele ţări liderii au fost reconfirmaţi, în altele ei au fost taxaţi de către electorat: de exemplu belicosul Sarkozi. Evident nu e şi cazul Republicii Populare Chineze unde noii conducători nu sunt aleşi de către populaţie, ci sunt numiţi din rândul politicienilor importanţi în cadrul Congresului de Partid. Deşi circulau pe internet o grămadă de scheme care arătau cum decizia pleacă de la membrii de partid locali şi apoi trece printr-un complicat drum prin tot felul de comisii şi congrese mai mici realitatea este că există doi mari factori de care ţine alegerea noului guvern, preşedinte şi premier şi nici unul din aceşti factori nu ţine de schema de reprezentare a populaţiei în politică.

În primul rând eventualii membri ai noului cabinet sunt nominalizaţi din rândul guvernatorilor de provincii, primarilor marilor oraşe, etc. Nu ajung în guvern oameni care nu au avut de-a face niciodată cu administraţia sau cu birocraţia. More…

Mituri și farse. Astăzi: Karl-Peter Schwarz (Frankfurter Allgemeine Zeitung) 8

paper_mache_plain_masks
Nu m-au deranjat până de curând articolele lui Karl-Peter Schwarz, cunoscute și ca „poziția prestigiosului cotidian Frankfurter Allgemeine Zeitung”. Până la acesta, cunoscut la noi prin preluarea de pe Hotnews. M-a uimit întâi titlul preluării: „Frankfurter Allgemeine Zeitung compara victoria USL cu cea a lui Hitler si o considera o „catastrofa” pentru UE”. M-a uimit apoi să văd că nu, nu este o traducere „greșită”. Așa că…

Cine ești dumneata, domnule Schwarz?

Conform Linkedin Karl-Peter Schwarz face parte din The Mont Pelerin Society, o societate compusă din persoane care continuă să vadă pericolele la adresa societății civilizate care reies din declarația sa de intenții” („composed of persons who continue to see the dangers to civilized society outlined in the statement of aims”). More…

Realități Euroatlantice… dure (II) 3

A doua componentă fundamentală a politicii externe Românești, mai importantă din anumite puncte de vedere decât NATO a fost aderarea la Uniunea Europeană. Ambele procese au fost complementare, aderarea la Uniunea Europeană având însă un impact mai mare asupra instituțiilor interne decât cea la NATO. Dacă aderarea la NATO a rezolvat problemele de securitate ale României, aderarea la Uniunea Europeană trebuia să rezolve problemele economice și de dezvoltare ale statutului român. Miza integrării europene nu a fost numai accesul la piața comună europeană sau la fondurile de coeziune, ci modernizarea României prin importul de instituții și proceduri care să să-i permită să fie competitivă la nivel global și să-i consolideze instituțiile democratice. More…

Realități Euroatlantice…dure (I) Răspunde

Acum 10 ani România a fost invitată să adere la Tratatul de la Washington devenind astfel membru cu drepturi depline al NATO, cea mai puternică și cea mai de succes alianță politico-militară din istoria modernă. În aprilie 2004 drapelul României se înălța în acordurile imnului național la Bruxelles la sediul Alianței Nord-Atlantice. În mai puțin de 15 ani România a reușit să rupă cortina de fier și să se alăture, la alegerea ei, unei alianțe internaționale formate din state democratice. More…

(De weekend) Dac-aş fi pentru o zi preşedinte Răspunde

Adică, să nu uităm cine suntem. Eu sunt cel ce nu a fost niciodată învins… iar ei sunt cei ce ştiu asta. Aşa că pe măsură ce alegerile se apropie şi sistemul lor de repere se tulbură creşte presiunea ca ei să revină la vechile certitudini: bă, lasă că are bătrânul matelot un as în mânecă. More…

Ce înseamnă victoria lui Barack Obama pentru România Răspunde

Barack Obama a câștigat al doilea mandat de președinte al SUA după una dintre cele mai disputate campanii electorale din istoria Americii. A fost de departe cea mai scumpă din istoria Statelor Unite: Barack Obama a investit 887 de milioane de dolari, iar Mitt Romney a beneficiat de fonduri în valoare de 777 de milioane. Polarizarea din sânul societății a fost intensă după cum au arătat-o clipurile electorale și retorica candidaților.

Surprinzător este că pe 7 noiembrie situația după aflarea rezultatului era din punct de vedere politic la fel ca cea de pe 5 noiembrie: un președinte democrat, o Cameră a Reprezentanților controlată de Partidul Republican și un Senat controlat de Partidul Democrat. Polarizarea nu a dus schimbarea opțiunilor cetățenilor americani – regimul politic rămâne în continuare divizat între Democrați și Republicani. Mesajul alegerilor este însă evident – cetățenii americani însă vor ca politicienii să renunțe la blocaj și să găsească un consens care să facă guvernarea funcțională. E o șansă acordată dialogului și compromisului bipartizan. More…

Apel public de condamnare … şi ceva în plus 7

Nu se întâmplă des ca Civitas Politics să ia o atitudine comună asupra unui subiect. Există suficiente locuri cu disciplină militantă şi nu suntem unul dintre ele. Dar problema atacului asupra organizatorilor unei piese de teatru despre istoria gay vizează libertatea de expresie şi ni s-a părut cumva că este şi în curtea noastră. După cum spune o notă editorială mai veche încercăm să „evităm tonul auto-suficient, mesianic, afirmaţiile universaliste şi mascarea propriilor convingeri intime drept fapte”.

Dincolo însă de apelul public la autorităţi, merită să ne gândim la violenţa simbolică ce a marcat acest an. De la inamicii Elenei Udrea din Piaţa Universităţii până la hipsterii cu tricouri marinăreşti din Piaţa Victoriei, am redescoperit cu toţii plăcerea atacului virulent şi al tuşei groase. Iar campania Antenei 3 împotriva CCR a dus violenţa de limbaj acceptabilă în public la un nou nivel.

Nu sugerăm nimănui corectitudine politică. Nu trebuie ca vocile moderate să amuţească de frica extremiştilor. Dar facem un apel la discernământ. Chiar dacă violenţa publică este scăzută în ţara noastră, violenţa privată se manifestă constant. În timp ce chinezii, musulmanii sau maghiarii nu (mai) sunt obiectul violenţelor, femei, copii, ţigani, homosexuali sunt în continuare abuzaţi, uneori mortal. Dacă nu putem împiedica violenta privată, să o împiedicăm măcar să se extindă în spaţiul public.

Ni se spune că urmaşii noştri vor fi aculturalizaţi forţat, statul de drept se va dizolva, brigăzile DNA/ USL vor teroriza ţinutul în timp ce stăpânii oculţi de la FMI/ Kremlin vor seca ţara de avuţii. Se întâmplă prea des ca şi noi, cetăţeni şi producători de conţinut online să cădem pradă acestor fantezii; nu doar moderaţia a căzut victimă în ultima vreme ci şi realismul. Dar ele nu sunt nevinovate. Cochetând cu aceste scenarii apocaliptice încurajăm şi legitimăm reacţiile de apărare care pot degenera în violenţă directă.

În acest spirit ne alăturăm şi noi apelului publicat de Miliţia Spirituală şi Dilema Veche.

Andrei Tiut
George Vişan
Ioan Tănase
Irina Pop
Raluca Toma
David Stancu

PS Din afara blogului au decis să ni se alăture:

Irina Lonean (Bujder) (irinalonean.blogspot.be)

Mihaela Biolan (twitter.com/MihaelaBiolan)

Insulele de pescuit: Senkaku vs DiaoYu 3

Relaţiile cele mai interesante sunt întotdeauna între vecini, atât individual cât şi colectiv. Mai ales în cazul ţărilor şi popoarelor, unde nu există posibilitatea distanţării fizice. În august-septembrie am putut vedea o tensionare puternică a relaţiilor de vecinătate între China şi Japonia, vechi rivali regionali, asupra unui grup de insule nelocuite numite de chinezi DiaoYu şi de japonezi Senkaku.

Deşi responsabilitatea morală asupra nesoluţionării problemei insulelor aparţine Aliaţilor în momentul semnării păcii după cel de Al Doilea Război Mondial (au uitat să includă insulele pe documentele oficiale) escaladarea tensiunilor aparţine cu siguranţă celor două (sau trei-patru) părţi implicate. Şi cel mai interesant este să observăm mentalităţile celor implicaţi, cum se manifestă, ce cer şi ce argumente aduc. În acest caz va fi vorba de partea chineză. More…

Ce vrea să spună autorul? 1

Nici nu s-a încheia bine mitingul USL şi s-au încins spiritele încercând să descâlcească intenţiile şi atitudinile lui Crin Antonescu vis-a-vis de Europa. Cred însă că dezbaterea este profund greşită. Trebuie de fapt să ne întrebăm: a vrut Crin Antonescu să spună ceva? Până la urmă, să fim serioşi, altele sunt priorităţile lui.

Discursul, ca şi altele mai vechi, a conţinut atât teme pro-europene (de tip şi noi suntem Europa) cât şi teme euro-critice (nu euro-sceptice!). Domnul Antonescu este un iscusit orator şi poate să ţină aceste teme în aer fără să se contrazică. Însă, la o analiză rece, Crin Antonescu şi USL nu propun o alternativă; ceea ce se vehiculează este coerent dar general, fără formă şi substanţă. În Europa prin noi înşine – bine dar cum, pe unde, cu ce viteză?
More…

Andrei Cornea şi Constituţia Răspunde

De curând domnul Cornea a scris în Revista 22 un articol îndemnând pe cei de un gând asemenea domniei sale să nu (mai) susţină modificarea Constituţiei. Motivele invocate sunt mai multe, dar în esenţă se distinge unul: pe 9 decembrie nu vor câştiga partidele în care dl Cornea are (fie şi relativă) încredere.

În mod salutar, dl Cornea nu se aruncă să desfiinţeze a priori idealurile de republică parlamentară purtate de unii politicieni USL, şi nici nu pare să se teamă că acestea vor aduce sfârşitul lumii. Se teme însă, pe termen scurt, de „dictatura majorităţii” şi preferă Constituţia în varianta „clarificată” de CCR.

Nu sunt de acord cu tema dictaturii majorităţii – nu înţeleg care e minoritatea oprimată. Dar sunt de acord – şi am scris despre asta – că actuala configuraţie politică oferă opţiuni unice de abuz.
More…