Ideile nu pot fi reduse la tăcere Răspunde

10152993_736207039747110_916597574_n

Masacrarea jurnaliștilor francezi de la Charlie Hebdo reprezintă un asalt direct asupra valorilor fundamentale ale democrației liberale. Uciderea premeditată și cu o cruzime nețărmuită a 10 jurnaliști și a 2 polițiști, aflați în exercițiu funcțiunii, reamintesc tuturor că aceste valori nu sunt nici în momentul de față banale sau pe deplin asigurate, chiar și în țările cu o democrație funcțională. Statul, societatea sau fanaticii de orice culoare politică pot suprima oricând libertatea de conștiință, dreptul la liberă exprimare sau libertatea presei, atunci când interesul politic o cere sau când ideile unora contrazic credințele și valorile altora.

Libertatea de exprimare și libertatea de conștiință nu există pentru a proteja ideile sau valorile pe care unii indivizi le apreciază ca fiind „corecte”, „decente” sau „general acceptate”. Dimpotrivă, aceste libertăți asigură cadrul în care ideile indivizilor și ale grupurilor care alcătuiesc o societate pot interacționa, uneori conflictual. Dezbaterea și conflictul dintre idei și argumente, reprezintă modul în care o societate ia decizii privind prezentul și viitorul său. În absența acestor libertăți o societate nu poate asigura membrilor săi vehiculul prin care acești pot lua decizii sau purta dezbateri privind viitorul lor. Acțiunea umană este astfel limitată și împiedicată să-și atingă potențialul. A recurge la gloanțe în momentul în care nu ai argumente sau pur și simplu pentru că nu apreciezi ideile altuia, denotă incapacitatea de a funcționa ca individ, într-o societate, oricare ar fi aceasta. More…

Pentru fișetul președintelui 1

iohannis-pe-bicicleta

Traian Băsescu este un studiu de caz despre cum un președinte popular și populist își poate pierde rapid legitimitatea democratică. În cazul său a fost nevoie de programul de austeritate din 2010 și reformă nesăbuită a sistemului de sănătate din iarna anului 2011, care au dus la pierderea rapidă a legitimității populare, a majorității parlamentare și în final la criza celei de-a doua suspendări în vara anului 2012. Drumul de la ovațiile cetățenilor în Piața Universității, la huiduieli și scăndari precum „Ieși afară, javră ordinară!” și „Chemați Arafatul, că-l doare ficatul!” este foarte scurt.

Nivelul de așteptări creat de alegerea lui Klaus Iohannis este foarte ridicat, iar capacitatea acestuia de a răspunde acestor așteptări este limitată. Noul președinte al României va trebui să găsească un echilibru între prioritățile pe care și le-a asumat la preluarea mandatului, promisiunile din campanie și realitatea politică. More…

Cu ce defilăm la paradă? 5

parada-masini-1-decembrie-2014-bucuresti-20

O paradă militară este un foarte bun prilej de etalare a celor mai noi sisteme de armament intrate în înzestrarea forțelor armate. În timpul Războiului Rece o metodă foarte bună de a „măsura” capabilitățile militare ale URSS-ului erau paradele militare organizate în Piața Roșie cu ocazia comemorii Revoluției din Octombrie sau a Zilei Victoriei. De câteva ori reprezentanții NATO au aflat de existența unor sisteme de armament în urma prezentării acestora la paradele militare de 9 Mai sau cele care marcau Revoluția bolșevică.

Nu voi face o recenzie a ultimei parade militare românești de 1 Decembrie. Evenimentul s-a consumat acum o săptămână și nu acesta este scopul articolului. Voi comenta însă un trend pe care eu îl consider îngrijorător și oarecum, o lipsă de onestitate din partea organizatorilor: prezența în blocul de pardă a unor echipamente militare care nu sunt în înzestrarea Armatei sau care poate nu vor intra. Vorbesc de un trend deoarece, e a doua oară consecutiv când observ aceste aspecte, prima dată fiind la parada din 2013. Concret este vorba de prezența Daciilor Duster Army echipate cu armament, iar în 2013 prezența transportorului blindat Saur 2. More…

Efectul Iohannis asupra politicii externe Răspunde

5533585_mediafax_foto_marius_dumbraveanu_758853001

Miile de români care au format cozi interminabile la reprezentanțele diplomatice ale României din Europa și participarea record la alegerile prezidențiale, au demonstrat totuși că țara este departe de a cădea în paradigma maghiară. În vară, la Băile Tușnad Viktor Orban proclama eșecul democrației liberale – iată însă că șocul politic al victoriei lui Klaus Iohannis îl contrazice. Având în vedere reculul democratic din regiune, Klaus Iohannis trebuie să includă pe agenda sa de politică externă ca prioritate, promovarea valorilor democratice la nivel regional. România are potențialul de a deveni un model de consolidare democratică pentru statele vecine, care au înregistrat regrese democratice în ultimii ani.

În plan european, apariția unul al doilea lider „german” în Europa ar putea avea impact asupra echilibrului de forțe în cadrul UE. România, până în prezent, balansa între cei doi poli ai Uniunii, Franța și Germania. Bucureștiul s-a numărat printre adepții politicii germane de prudență și austeritate, compensând însă prin sprijinirea poziției Franței în ceea ce privește Politica Agricolă Comună și în negocierile privind tratatul de liber schimb cu Statele Unite ale Americii. România ar putea să sprijine mai mult în următorii ani pozițiile Germaniei la nivelul UE. Franța s-ar putea trezi astfel cu o Românie mai reticientă să-i sprijine pozițiile – nu degeabă printre primii ambasadori care l-au vizitat pe Iohannis după victorie a fost cel al Parisului. Succesul lui Iohannis în România ar putea, de asemenea, îmbunătăți imaginea Berlinul în sud și sud-estul continentul, unde politicile de austeritate ale cancelarului Angela Merkel sunt profund impopulare. More…

Alegerile prezidențiale: Victoria lui Klaus Iohannis și înfrângerea lui Victor Ponta 1

10537474_10205221016990810_8828864875383008025_o

Românii au re-descoperit solidaritatea în interiorul unei societăți polarizate economic și politic, și au creat o punte cu cei care locuiesc și muncesc acum în străinătate. Cine va reuși sa canalizeze aceste energii într-un proiect politic are toate șansele să-și creeze o bază politică puternică pe termen lung.

Alegerea lui Klaus Iohannis, un etnic german, precum și reaprinderea interesului pentru politică, reprezintă un plus pentru democrația românească, cu efecte benefice și la nivelul prestigiului internațional. Alegerile din 16 noiembrie 2014 confirmă succesul „modelului românesc” de dialog și integrare politică a minorităților în Europa Centrală și de Est. More…

Justiția, autoritatea statului și politica 2

921487_412212215558179_1371467270_o

Un atribut fundamental al oricărui stat este să se asigure că pe teritoriul său legile elaborate de legislativ sunt aplicate. Aplicarea legilor și înfăptuirea justiției sunt caracteristice oricărei forme de stat, indiferent că vorbim de orașe-stat antice, imperii antice, state medievale descentralizate, orașe-state europene, imperii multinaționale sau statul națiune modern din zilele noastre. Sabia reprezentată pe scutul heraldic al unui stat nu reprezintă doar autoritatea de a încheia pace sau de a declara război, este simbolul înfăptuirii justiției. Justiția pune în balanță, statul pune în executare.

Consolidarea democrației și buna guvernare în România nu pot fi înfăptuite fără consolidarea statului și aplicarea autorității acestuia în domeniile. Combaterea corupției, consolidarea statului de drept, consolidarea autorității statului și independența justiției sunt în momentul de față fundamentale pentru consolidarea democrației în România. Corupția generalizată, absența statului de drept și arbitrariul potentaților locali ar putea duce România pe un drum similar cu cel al vecinului de la nord-est, Ucraina. Subminarea autorității statului cuplată cu instituții democratice care funcționează defectuos pot deschide ușa unei agresiuni externe. More…

Criză de spionită acută pe malurile Dâmboviței 3

download

Erodarea capacității de control a instituțiilor civile asupra serviciilor de informații are potențialul de a fragiliza instituțiile democratice. Există riscul apariției unei forme de deep state, în care serviciile de informații nu se mai supun autorităților civile, creeze centre de putere alternative și subminează legitimitatea instituțiilor democratice. În cazuri extreme se poate ajunge chiar și la o lovitură de stat (nu e cazul României). Actualul cadru legislativ în care funcționează serviciile de informații românești datează din anii ‛90 iar tentativele de amendare și modernizare a acestuia nu au dat rezultate – este nevoie de o reformă urgentă a acestui cadru.

În ultimii în urma aderării la NATO care a impus o reformă a serviciilor de informații românești, dar și a participării la misiunile internaționale din Afganistan și Irak, au creat o imagine pozitivă de profesionalism la nivel intern și internațional a acestora. Scandalul ofițerului acoperit care candidează la alegerile prezidențiale, precum și acuzele președintelui, decredibilizează comunitatea de informații românească. More…

Criza Lukoil – eșec major pentru politica externă a României 1

10499454_550074688449409_3121553064412266037_o

Șantajul executat de Lukoil a afectat valori și interese fundamentale ale României. Au fost puse în discuție suveranitatea statului român, deoarece obiectul șantajul a fost o anchetă penală, aplicarea legii pe teritoriul național fiind un atribut fundamental al oricărui stat. A fost pusă în discuție domnia legii și noțiunea de egalitate în fața legii – în urma acestui orice companie străină aflată sub investigație în România va fi tentată să amenințe statul cu pierderea unor locuri de muncă pentru a obține un tratament preferențial.

Poziția adoptată de primul-ministru Victor Ponta a decredibilizat politica externă a României și actul de justiție. Politica externă a fost afectată deoarece cedând șantajului au fost subminate pozițiile anterioare adoptate de România în privința Rusiei în urma crizei din Ucraina. Cedând ușor în fața șantajului România a creat percepția că este un actor slab în regiune și pe cale de consecință lipsit de credibilitate. România a cerut NATO și SUA o serie de întreagă de măsuri de reasigurare a flancului sud-estic în fața asertivității Rusiei, pe care le-a și primit, dar cedând în fața unui șantaj perfid și slab asupra unor interese fundamentale riscă să compromită sprijinul primit din partea aliaților. Victor Ponta, punând în discuție deciziile procurorilor și nesprijinind acțiunile acestora în fața șantajului Lukoil a afectat independența justiției. More…

Radiografia cazului Turcescu Răspunde

1400314_10153397970355327_676568387_o

Trebuie să mărturisesc că în mod normal nu aș fi abordat un asemenea subiect pe platforma civitaspolitics.org. Într-un anume sens „auto-deconspirarea” lui Robert Turcescu este un lucru trivial. Însă această evoluție are un impact disproporționat asupra opiniei publice, într-un context destul de complicat: debut de campanie electorală și existența unui conflict militar în apropierea granițelor României.

Întreaga această afacere „de spionaj” este extrem de dubioasă și încurcată. Întreaga poveste este „fără cap și fără coadă”. More…

Scoția cea curajoasă… 2

Robert_Gibb_-_The_Thin_Red_Line

18 septembrie 2014 ar putea în istorie ca ziua în care Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord să înceteze să mai existe ca entitate politică – în cazul în care scoțienii vor vota în favoarea independenței. Pe 19 septembrie pe harta politică a Europei și a Lumii s-ar putea să apără două entități politice noi: pe de o parte Regatul Unit al Angliei și al Irlandei de Nord, pe de altă parte, Scoția. Marea Britanie va fi devenit istorie.

Dacă însă locuitorii Scoției vor decide să respingă perspectiva independenței și să rămână supuși ai Coroanei, uniunea politică care a luat naștere acum 307 ani va fi supusă unui amplu proiect de renegociere. Oricum ar fi privit acest masiv și nemaiîntâlnit masiv proces democratic va avea un impact greu de măsurat în acest moment, nu numai asupra Insulelor Britanice, ci la nivel global. More…

Mesaje americane: România dincolo de punctul de întoarcere? 2

IMAG0023

Poate deveni România un lider regional și un actor european de „talie grea” cum este Polonia? Pe hârtie da, este posibil – însă în momentul de față nu văd să existe voința politica și acele resurse politice care să împingă spre un asemenea deznodământ. Regresul democrației în regiune creează presiune asupra României pentru a promova valorile democratice în mod activ în vecinătatea sa. Este dificil pentru România să stabilească standarde regionale în ceea ce privește buna guvernare, domnia legii și practica democratică, când unele instincte și cutume politice românești nu au legătură cu democrația și buna guvernare. În plus lipsesc mijloacele diplomatice (pe lângă simpla apartenență la UE și NATO) și apetitul pentru a critica acele derapaje de la democrația liberală care au loc în regiune și a promova activ valorile democratice.

Menținerea alianței cu Statele Unite presupune eforturi sporite de consolidare internă a României. O România slabă politic, care nu este prosperă din punct de vedere economic și care nu dezvoltă acele capabilități militare necesării asigurării propriei securită – va atrage agresiunea și își va îndepărta aliații. Degeaba încearcă SUA să recreeze în partea aceasta a Europei succesul Poloniei, dacă Bucureștiul nu reușește să emuleze exemplul Varșoviei. More…

Franța suspendă livrarea primei nave Mistral Răspunde

Vladivostok

Suspendarea livrării navei Vladivostok nu înseamnă că afacerea Mistral a fost anulată. Contractul a fost suspendat temporar, predarea urmând a fi amânată până în noiembrie – conform unor surse diplomatice citate de Le Monde. Vladivostok urma să fie predată marinei ruse în luna octombrie. În luna iunie 2014, 400 de marinari ruși au sosit la Saint Nazaire la bordul unei nave rusești pentru a fi instruiți pentru a opera navele Mistral. În urma presiunilor venite din Statele Unite, Polonia și din țările baltice, Franța a condiționat livrarea celor două nave de comportamentul Rusiei în Ucraina. Autoritățile franceze au lăsat să se înțeleagă, după izbucnirea crizei din Ucraina, că prima navă ar putea fi livrată conform planurilor în octombrie, urmând ca livrarea celei de-a doua programată în prima partea a anului 2015 să fie grevată de evoluția situației din Ucraina.

Dacă Parisul decide totuși să amâne sine die livrare navelor sau chiar să anuleze contractul va trebuie să existe un mecanism de compensare, având în vedere că în contract sunt prevăzut penalități constisitoare pentru Franța în caz că navele nu sunt predate la timp sau confiscate. De ceva vreme se vehiculează ideea ca NATO sau UE să achiziționeze aceste nave și astfel să ramburseze pierderile financiare ale Franței. In extremis marina franceză ar putea achiziționauna din nave, aceasta operând deja trei asemenea nave și planificase inițial să se doteze cu patru nave Mistral. Chiar dacă navele nu sunt livrate Rusiei, iar Franța este compensată pentru pierderile economice suferite, tehnologia pentru construcția navelor Mistral a fost deja transferată Rusiei, cea de-a doua navă, Sevastopol, aflată în curs de ansamblare, fiind pe jumătate produsă de șantierele navale ruseși. Este posibil ca în viitorul nu foarte îndepărtat nave similare clasei Mistral să fie construite în Rusia. More…